12,821 matches
-
-ncing, Strângând în fălci, ca într-un clește, Deodată, cele zece dește, El se și vede-n ring. - Cum ai putut această brut Să dai, ca Iuda, un serut, Chind știi chiț ai stimat-o eu? De ce n-a dat Ținutul meu, Pe care eu ai vrut? Copiii mei de-acum înveți Tot limba de la daco-geți Și steag al nostru, unguresc, Chind, peste ani, copiii cresc, Ei unde mai agheți? Și Ildiko, nevasta mea, La mine cum mai uite ea, Chind
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
de oameni care se diferă la un punct dat dorește să aibă regulile proprii, să trăiască cum dorește”, mi-a spus Levente Fazakas. VOR ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, CU CARE NU LE ESTE ... JENĂ L-am întrebat, dacă ar fi ca Ținutul Secuiesc să obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
din 27 mai 2012 Toate Articolele Autorului RIDICÂND CORTINA ISTORIEI POPORULUI ROMÂN Ge.br. Gheorghe Dragomir Președinte Executiv al Asociației Culturale „România în Lume” „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească. Timp și destin” De-a lungul timpului, peste ținuturile daco-pontice, în care s-a format poporul nostru, au bătut vânturi... când mai prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață și organizare socială a unui ținut binecuvântat de Domnul și înnobilat de efortul omenesc. Documentarea este extrem de riguroasă și, totuși, autorul pare a fi dorit mai mult. Credincios adevărului și exigent cu sine, autorul amintește, în treacăt, că unele documente aflate în custodia Direcției Generale a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
contextul geo-politic caracterizat prin vecinătatea Regatului maghiar și interesul acestuia de a îndepărta cât mai mult de granițele sale pericolul invaziilor prădătoare ale tătarilor. Descrie, cu pana sclipitoare a unui scriitor stăpân pe arta cuvântului, dar și cu responsabilitatea adevărului, ținuturile acoperite de codri seculari cu fauna lor fabuloasă, trimițând din loc în loc săgeți la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogății în conformitate cu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
bogății în conformitate cu nevoile omului, dar și cu respectarea ecosistemului natural. Face dese trimiteri la vechile cutume economice ale formațiunilor românești existente dintotdeauna în teritoriu, scoțând permanent în evidență continuitatea de viață și de cultură bine structurate a românilor în aceste ținuturi. Nu rareori, în aceste pagini, găsim în subtext sentimentul că ne aflăm în Moldova arhaică și fabulos de înțeleaptă a lui Sadoveanu. Împătimit de document și ferm în crezul său patriotic, autorul prezintă pas cu pas procesul de formare a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
în Moldova arhaică și fabulos de înțeleaptă a lui Sadoveanu. Împătimit de document și ferm în crezul său patriotic, autorul prezintă pas cu pas procesul de formare a Moldovei de la primul „descălecat”, când Dragoș, ca vasal al regelui maghiar, organizează ținutul „pornind de la formațiunile politice anterioare, moștenind multe tendințe locale de organizare statală”. Rolul lui Bogdan, voievodul românilor din Maramureș „este legat de cea de-a doua etapă a întemeierii Moldovei cu sublinierea contextului politic - presiunea politică și religioasă a regalității
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
în primii ani de domnie a regelui Ungariei Ludovic I (1342-1382), ci mult mai înainte, în 1285 în timpul regelui ungar Vladislav al IV-lea supranumit Cumanul. Astfel, potrivit Cronicii Anonime a Moldovei legendarul „descălecător” Dragoș ar fi intrat în aceste ținuturi mai târziu, ca voievod real și, găsindu-le pustii, i-au plăcut și le-ar fi populat cu oamenii săi. Nu lipsește comentariul și propria opinie a autorului, totdeauna bazată pe confirmarea simultană a mai multor dovezi: „fapt incredibil, după
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
ipoteze este adusă în discuție și în cazul denumirii „Moldova”. Prezumtiva origine a numelui râului de la cel al cățelei de vânătoare a lui Dragoș - Molda - este o legendă. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu avansează ideea că numele ținutului vine de la „molid”. Altă teorie susține că numele „Moldova” vine de la cuvintele din limba dacă „molta” (mult, în latină) și „dava” (cetate sau apă). Bogdan Petriceicu Hașdeu susține etimologia din germanicul „meuld” (scobitură, carieră, culoar de scurgere). Autorul cărții crede
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
lor de a ascunde totul sub cele mai neașteptate simboluri, cine știe... Însă președintele Uniunii, că doar de aia-i ales președinte, avea deja o variantă... La tribună a fost invitat, spre marea surprindere a tuturor, trimisul special al tainicului ținut, plin de mistere și ființe ciudate, numit Transilvania despre care toți auziseră, însă nimeni nu avea habar cam pe unde se află. Era desigur un conte, fiindcă pe acolo cam toți obișnuiesc să fie conți, mai ales după ce țungălesc vreo
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419614679.html [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
de român și cu tot respectul cuvenit. Am văzut ce înseamnă să ai și să porți respectul nației tale . Am întâlnit alături de alții un alt român deosebit în prezența Domnului Ion Simota, Președinte al Cenaclului ,,Buna Vestire”. Stabilit în acest ținut acest patriot și-a luat crucea grea de a duce misia lui până la capăt, misie deloc ușoară, aceea de a schimba pe cât mai mult posibil, alături de ceilalți membri și prieteni ai cenaclului, o mentalitate a locului. Loc românesc populat de
FĂRĂ TITLU de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1460573302.html [Corola-blog/BlogPost/368931_a_370260]
-
a prezentat cartea ce i-a închinat-o recent, cu ocazia împlinirii centenarului: Gavril Istrate - Decanul filologilor români. Profesorul pensionar Romului Berceni a vorbit despre lucrarea să Fraților de pește Prut. Intervenția lui Iulian Patca amintind de faptul că în ținutul năsăudean, odinioară, bătrânii recitau din Coșbuc fără a cunoaște paternitatea poeziilor - consfințind, astfel, intrarea în folclor a clasicului ardelean - l-a provocat pe Romulus Berceni să vorbească despre nestematele creațiilor literare orale ale poporului nostru, după care a recitat, cu
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Reuniune_festiva_la_cenaclul_al_florin_tene_1372680230.html [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
ace)almar, amintind atât de cacealma, cât și de calmar, barbutanii (amintind de barbut, dar și de babuini și urangutani, camera 21 -21 e un joc de cărți celebru, unu-unu e numele unui nou hotel, pokerinii sunt monede, avem ținutul Rișcaniei și cel Tablarania, peștii nu sunt vertebrate inferioare, ci „întreprinzători vigilenți” care pot construi chiar un hotel, La trei chitici, Guvidam e șeful lacurilor și bunurilor lor etc.. Gheorghe Andrei Neagu are un auz perfect, absolut, cuvintele (i) se
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
târaște printre sate, să ajungă la Dunare. Trenul parcurge rapid o pădure care foșnește puternic și trimite o undă răcoroasă. Și aici se vede ruginiul toamnei, în covorul de frunze de pe sub copaci. Părăsind valea Oltului de la o vreme, trenul străbate ținutul Gorjului. Peisajul începe să se schimbe treptat, iar munții așteptați cu atâta nerăbdare încep să capete contur. Se simte deja aerul proaspăt de munte, iar Iulia soarbe cu nesaț bucurându-se ca un copil de noua priveliște, ce i se
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
genul: alb pentru iarnă, roșu pentru primăvară, verde-galben pentru vară și albastru-negru pentru toamnă. În concluzie și-a exprimat convingerea că „Miorița își trage semnele poetice constante dintr-o paradigmă ritualică dezvoltată din două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. În acest sens a amintit despre studiile sale raportate la această temă, dar și de „Legenda Moldovei” și scrierile altor autori. Dintre cărțile publicate de domnul Ion Filipciuc vă rețin atenția cu următoarele: „Răboj” - poezii, Editura Litera
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
a istoriei, să ai această rezonanță a unui peisaj spiritual, să fii îndrăgostit de el, să te identifici cu el, să-i descoperi undele magnetice, să cauți în sufletul tău și-n literele scrisului rezonanța..., adică, să nu moară un ținut cum este acest oraș... Un oraș încărcat de istorie..., încărcat de râvnă..., încărcat de această ieșire... Unde este ieșirea unui oraș? În neuitare, în istorie...!”. Doamne, cât de mult mi-au plăcut aceste cuvinte rostite cu încredere, cu multă convingere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
în seamă! Articolul este ca o frumoasă rugăciune de mulțumire. În susținerea mea, raportat la apariția celui de-al șaselea număr din revistă, ce ziceți de următoarea frază: ,,... în care căutăm să vă apropiem mai mult de zestrea culturală a ținutului ,,de sub Codru”, să vă stârnim interesul față de propria ,,Noastră” și a ,,Voastră” identitate”. Chiar reușiți domniile dumneavoastră, mai aducem rostire! Ioan Călăuz - primar de Băsești, poet, scriitor, medic, soț și tată - prin articolului său: Încercarea de asasinare a lui George
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
28;1-11 stă scris: ,,Argintul are o mină de unde se scoate, si aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit. Fierul se scoate din pământ, si piatră se topește ca să dea arama. Omul pune capăt întunericului, cercetează până în ținuturile cele mai adânci pietrele ascunse în negura și în umbră morții. Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat și se clatină departe de locuințele omenești. Pământul, de unde iese pâinea este răscolit
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
și o metodă de creație originală. Romanticii contestă rigiditatea normelor clasice de creație, susținând deplina libertate a inspirației și exprimării artistice. Contrar raționalismului literaturii clasice, romantismul exaltă sentimentul și fantezia. Se mai remarcă prin interes pentru folclor, natură, istorie națională, ținuturi exotice, onirism. În Germania se disting diferite școli romantice (cele din Jena, din Heidelberg și din Berlin). Aici literatura interferează mai mult decât oriunde cu filozofia, romanticii germani valorificând rodul cugetărilor unor gânditori din sistemul filozofic idealist postkantian precum Fichte
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
un miracol, nu-mi amintesc decât că aeronava pierdea din înălțime și nu o mai puteam stăpâni. Zadarnic am luat legătura cu turnul de control... În câteva momente a urmat impactul cu pământul. Ne-am prăbușit în Germania, într-un ținut împădurit. Puțini dintre noi am avut norocul de a mai scăpa cu viață. La spital au venit doi indivizi care au tot încercat să-mi controleze existența. Vorbeau în germană despre pictor, despre mine. După un timp m-au adus
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
vânt! Doar alb monolog Rostit incantatoriu, cu nesațiu m-a întors fulgerător din celestul spațiu prin porțile de diamant ce singure se deschideau și-n depărtare ca o nostalgie rămâneau castele albe, albi copaci pe care mugurii plesnind însuflețesc destăinuind ținutul de argint. Referință Bibliografică: Hiperboreea / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Hiperboreea_elena_armenescu_1328988988.html [Corola-blog/BlogPost/346638_a_347967]
-
piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă în hiperboreia, cu cărți în cuneiforme, îmbrăcat în uniforme de jandarm provincial, în ținutul glacial. visa coloane de pulpe din femei în piei de vulpe și se certa cu verline, pentr-un blestemat catren. din când în când și mai iubea pe-o pajiște de peruzea femeia lui era de ceară căzută din țară
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/La_cina_cu_nichita_ion_ionescu_bucovu_1344167339.html [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
două limbi - română și moldovenească. Avem o lege perfectă care a fost votată de Parlamentul Ucrainei. De ce nu îndrăznesc toți primarii din localitățile cu populație majoritar românească să convoace sesiuni și să ridice deputații mâinile pentru Limba Noastră. În acest ținut, unde lui Mihai Eminescu i se retează capul, unde sfântul Ștefan cel Mare așteaptă de 16 ani să fie înălțat pe postament, unde Casa lui Aron Pumnul se va repara încă 25 de ani, unde pe această scenă trebuia să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
Și la fel cum apele ce îl străbat și îi dizlocă pământul, modelându-l și amestecându-l cu vegetația, pentru a-l reașeza apoi în alt loc, sub o formă nouă, mustind de viață și de frumusețe, tot așa și ținutul acesta, într-un mod miraculos - al cărui secret doar de el știut stă închis cu strășnicie sub oglizile tăcute ale apelor - dăltuiește ca un adevărat sculptor în magma sufletele oamenilor, din clipa în care acesștia reușesc să îi zărească chipul
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
în popor ca Înaintemergătorul Domnului, a viețuit pe vremea domniei lui Tiberiu Cezar, când Pilat din Pont era dregător în Iudeea, iar la conducerea partidei religioase se aflau mai marii preoților Ana și Caiafa. El și-a început predica în ținutul din împrejurimile râului Iordan, propovăduind botezul pocăinței, un botez cu apă, pentru iertarea păcatelor. Botezătorul era „glasul celui ce strigă din pustie”, cel ce trebuia să netezească calea Domnului. Accentul strigatului său era concentrat în cuvântul „Pocăiți-vă”. Istoricul Flavius
PROOROCUL IOAN – ÎNDEMN LA SIMPLITATE, SINCERITATE ŞI CUMPĂTARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proorocul_ioan_indemn_la_stefan_popa_1388739122.html [Corola-blog/BlogPost/361639_a_362968]