90 matches
-
acuma vreo două luni în urmă că și în Anzi s-a descoperit o fenomenologie asemănătoare. Nu știu dacă citești revista aia cu paranormalele. Eu m-am abonat, al treilea an de-acuma de când o primesc. Mi-o trimite în țiplă, cu numele meu scris pe ea. Îl scrie pe o etichetă galbenă. Ilarion dădu să-i povestească despre incașii aceia care, într-adevăr, fuseseră văzuți undeva prin Chile, mumificați, cu veșmintele putrede, parcă atunci ieșiseră din gropi, și umblau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
își ține Mama Mare pozele și actele. Era urât ce făceam, dar îmi plăcea prea mult ca să mă abțin. Nu trebuia să ratez nimic. Am frunzărit prin documente și m-am oprit la o serie de hârtii vârâte într-o țiplă, puse în neorânduială, pline de scheme complicate, de grafice și de cifre: „ Blue Render (11) în continuare până la 5 unități, după care se produce automat decantarea. Dacă decantarea nu se produce automat în aceste condiții, încercați o resetare a sistemului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
neînțeles pe masa de răchită, afară, fotografiile unor nuduri schiloade, două linguri murdare de sarmale, alt text de neînțeles în scrin; trebuia cu siguranță să merg mai departe. M-am așezat turcește pe mochetă și am scos toate foile din țiplă, după care le-am pus în ordine. Din titlu n-am înțeles nimic: „Definirea subansamblului Gemini / Gemini. Surse de macrodezvoltare. Fluxuri și generări rapide.” După adresa din antet, era vorba de un document descărcat de pe web și printat. Către ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de-abia cât un picioruș de la ăia cu nestemată. Cărăbușii cu nestemată sânt tot ce-a fătat natura mai doxat, ca să poți să-ți produci băutură pe ei. Balii, aproape cât degetul mare, țipluiți (adică parcă vârâți întregi într-o țiplă), au pe burtă o bosumflătură de fosfor, care, când stingi lumina, strălucește de parcă pe perete a început filmul. Ori îți dă cu frison, de parcă ar fi o brichetă și-ai muri de nevoie să-ți aprinzi nasoala de la ea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
interes (2); lucios (2); mîndrie (2); nemaiîntîlnit (2); speranță (2); nemaivăzut (2); nepurtat (2); new (2); obiect (2); perfect (2); prieten (2); produs (2); provocare (2); secol (2); sigilat (2); spontaneitate (2); stil (2); tiplă (2); tot (2); totul (2); țiplă (2); util (2); veche (2); achiziție; act; actual; actualitate; acum apărut; admirabil; admirație; alegere; altul; am nou; ambalaj; anotimp; aparat; apartament; apărut; atenție; autentic; avans; banal; bani; blugi; bluză; bou; bună; calculator; carte; casa; căutare; ceva ce a apărut; cheltuială
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe țărm cu King Oliver, Scott Fitzgerald și Ben Webster În buzunare, povestind printre sticle de whisky că, demult, un ziarist a sugerat casei de discuri care edita albumele lui Leonard Cohen să pună și-o lamă de ras În țiplă, Gillette, pentru ca ascultătorii să nu-și mai piardă vremea, dispoziția sufletească și răbdarea cu căutatul prin baie, și să-și taie rapid venele pe Hey, that’s No Way To Say Goodbye În loc de-a se arunca, negăsind lamă, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu handicapatul carpatin, le e greu să-și Închipuie că se poate trăi și altfel decît la ei, se amărăsc, strîng fonduri, se ocupă de România În afara orelor de program, li se pare normal, mie nu, Își Înfrățesc localitățile de sub țiplă cu satele necunoscute ale unei sărăcii milenare, pe toate planurile, și o fac complet dezinteresat, ceea ce-ți trezește suspiciunea. Dar Îți trece, În special dacă te duci la St. Amands, orășelul unde a trăit mile Verhaeren. Poetul este Înmormîntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de cauciuc, nici un fel de haine pătate de sînge, nici bancnote sau monede În număr semnificativ și nici un alt fel de armament. Singurele haine din cameră erau cîteva tricouri jegoase, niște chiloți bărbătești și niște haine atent călcate, Încă În țipla de la curățătorie. Vincennes a cercetat incineratorul din spatele hotelului: ardea, iar administratorul i-a spus că l-a văzut pe Sugar Coates aruncînd Înăuntru o grămadă de haine cam pe la ora 7, În dimineața repectivă. Vincennes spunea că Jones și Fontaine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
an. N-o mai interesează. Ce căuta ieri? Nu mai știe, dar căuta ceva și s-a tot izbit de cutiile alea mari și rotunde de pălării, până s-a înfuriat și a desfăcut una, a scos o foiță de țiplă și încă una și încă una și dedesubt a dat peste o pălărie oribilă îmbibată de naftalină. I se pare oribilă, dar cândva îi plăcuse foarte mult și se mândrise cu ea. Dar ce importanță mai are acum cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care, probabil, într-un acces de fierbințeală, îl lepădase de pe umeri-i slabi, îmbrăcându-l pe dos. Estimp, în noaptea potopită de ninsoare, bătuse de orele zece, până Vladimir înțelese, încet-încetișor, că ferestrele oarbe și întunecate, de dincolo de împrejmuirile de țiplă și de garduri făcute din pereți de iută importată, constituiau semnul renovării din temelii a edificiului, recomandând o altă locație de hotel. Târându-și picioarele grele și maleta-diplomat, rupse omătul, încă la două adrese de hotel, unde fu întâmpinat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în poartă în ultimul meci), cu coatele julite și sângele închegat pe genunchi, pregătit să încasez binemeritata papară. Pândeam diminețile când bunica Aneta pleca la piață și cotrobăiam prin dulapul din bucătărie, în căutarea borcanelor mici și parfumate, legate cu țipla aia tăioasă pe care orice copil al comunismului și-a dorit, măcar o dată, s-o spargă. Acolo, dedesubt, clipoceau formele și culorile după care tânjeam: negru-vișiniul cireșelor amare; mieriul strugurilor albi; rozul unduit dintre petalele de trandafiri; maroul înghesuit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
X.“ „Ca la poliție, când dau cu luminol într-o cameră, să se vadă urmele de sânge care au fost spălate sau șterse de criminal.“ „Exact. E ca și cum ai scrie cu o carioca pe o chitanță de bancomat învelită în țiplă. Dacă nu-i pui țipla și vrei totuși să notezi ceva, culoarea iese pe partea cealaltă și pătează totul, de zici că ai înmuiat chitanța în spirt. Așa, se păstrează și datele tipărite, și ce-ai scris tu pe țiplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dau cu luminol într-o cameră, să se vadă urmele de sânge care au fost spălate sau șterse de criminal.“ „Exact. E ca și cum ai scrie cu o carioca pe o chitanță de bancomat învelită în țiplă. Dacă nu-i pui țipla și vrei totuși să notezi ceva, culoarea iese pe partea cealaltă și pătează totul, de zici că ai înmuiat chitanța în spirt. Așa, se păstrează și datele tipărite, și ce-ai scris tu pe țiplă. Ce-i drept, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țiplă. Dacă nu-i pui țipla și vrei totuși să notezi ceva, culoarea iese pe partea cealaltă și pătează totul, de zici că ai înmuiat chitanța în spirt. Așa, se păstrează și datele tipărite, și ce-ai scris tu pe țiplă. Ce-i drept, dacă n-ai țipla care trebuie, nu poți să treci nimic pe ea, nici cu cea mai fină dintre carioci; se întinde totul sau scrii în gol.“ „Mai sunt și alte hărți de-astea, supraimprimate?“, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vrei totuși să notezi ceva, culoarea iese pe partea cealaltă și pătează totul, de zici că ai înmuiat chitanța în spirt. Așa, se păstrează și datele tipărite, și ce-ai scris tu pe țiplă. Ce-i drept, dacă n-ai țipla care trebuie, nu poți să treci nimic pe ea, nici cu cea mai fină dintre carioci; se întinde totul sau scrii în gol.“ „Mai sunt și alte hărți de-astea, supraimprimate?“, m-am interesat. „Supraimprimate, nu. Distorsionate, da. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
oval, dublu circular, cordiform. Dar toate erau simple exerciții grafice. Dacă vrei să dai de procedeul supraimprimării secunde, trebuie să aștepți secolul 18. Și el apare doar în pictură.“ „Dacă înțeleg eu bine, pictorii ăștia de secol 18 au găsit țipla potrivită, sub care să ferească de ochii lumii știu eu ce chestii care nu trebuiau să se vadă. Trăgeau un desen pe deasupra, și la revedere, tu ziceai că-ți pupă mâna, iar ei te-njurau pe la spate.“ „Cam așa ceva. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
artă...“ „Nu fi mitocan!“ „La noi la facultate, n-ai cu ce să pleci: sunt vreo patru calculatoare cu totul, unul la decanat, două la secretare, unul la noi la catedră. Monitoarele arată ca un geamantan, iar două au încă țipla pe ele. Dacă se sparge sau se strică ceva, plătim cu toții, din buzunar. Așa că nimeni nu se bagă, fiecare își vede de treaba lui, nu-l interesează, preferă să nu umble.“ „ În fine. Fotografia pe care ți-am arătat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
amintire cu intenții pe care nu sunt sigur că le-am avut, legăturile strălucesc în toată splendoarea lor. Aveam cinci ani, eram singur și mintea îmi țăcănea. O dată pe săptămână, așteptam cu nerăbdarea puștiului comunist să sosească Pif-Gadget-ul, ambalat în țipla lui catifelată, mirosind a plastic și aer curat. Pe vremea aia, ne mutasem într-un demisol rece și întunecos, pentru care Dostoievski m-ar fi invidiat, iar chiriașul Costea m-ar fi omorât, dacă ne-am fi întâlnit. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ating foile veline, impregnate cu gaz și cerneală tipografică. Pipăiam albumele de artă, edițiile proaspete, colecțiile de fotografii, fără să mă uit la imagini. Uneori, rămâneam minute în șir cu palma pe copertă, pe striațiile de țesătură cartonată. altădată, mângâiam țipla volumelor sigilate. Degeaba: plasticul nu mai păstra același miros, aceeași consistență a Pif-urilor aduse de poștaș. I-am lăsat pe puștani sărutându-se sub brațul protector al „Marelui Clasic“ și-am trecut prin pasaj spre facultate. În jur, statuile aruncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
toate detaliile sau mai aveam de așteptat? Și, mai ales, puteam să mă descurc și fără ce nu aflasem? Mi-am sprijinit brațele pe Pif, acoperindu-l părintește. L-aș fi învelit în micul lui hanorac, i-aș fi pus țipla originală, îmbrăcându-l în hăinuța nouă de plastic lucios, întinsă perfect și sigilată la bordura de jos. Valoarea lui de colecție ar fi crescut considerabil, fără să mai vorbim de tainele cuprinse înăuntru, pe care nimeni nu le-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Cu mâinile curate. Deci, la proba de „figuri impuse” a propagandei, Mircea Daneliuc ratează lamentabil, întrucât nici nu- și asumă subiectul, cum fac Ciulei și Pintilie (Duminică la ora 6), nici nu îl respinge, încearcă să-l ambaleze într-o țiplă cinematografică occidentaloidă. Exemplul cel mai grăitor pentru caprovarzismul cineastului este personajul Ada, interpretat buimac, la întâmplare, de Ioana Crăciunescu, incapabilă a fi măcar o umbră a Irinei Petrescu. Poate că singurul merit al experienței filmice à contrecœur, pe care o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pițu propune și o altă etimologie pentru "comunism", derivându-l din "queue" coadă spre a ajunge "queuemmunisme"...) Așteptau la rând și privilegiatele regimului, fiind profund dezamăgite de produsul similar primit prin pachete, din străinătate, deoarece " Când le-am scos din țiplă / S-au muiat într-o clipă / Ori la Poștă au fost uzate / Ori în Vest sterilizate". Cărticica arată imensa distanță dintre pornografia de doi bani, practicată de reprezentante ale noului val în proza autohtonă "modernă" și tematica similară atacată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
bomboane și alte dul ciuri unui copilaș venit la pelerinaj cu părinții lui de mână, doi tineri corect îmbrăcați, în jurul vârstei de 30 de ani. Copilul este foarte bucuros, alege din punga mare de plastic mai multe bomboane îmbrăcate în țiplă violent colorată ; reușesc însă să surprind și reacția părinților, erau flatați și, cum să spun, jenați, dar nu puteau să refuze gestul femeii. Încă o dată, pelerinajul se dovedește a fi unul dintre puținele locuri din țară unde românii și rromii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru că n-ar fi sinceră, ci pentru că a rămâne cantonat în convingeri înseamnă doar a avea greață de descinderea mai departe în abisul incertitudinii ecranat de ele. Și de-o parte, și de cealaltă, o pletoră de asemenea ofrande în țiplă foșnitor vorbitoare se îngrămădiră fastuos în spațiul dintre interlocutoare, îndiguind cu bunul lor gust pauperitatea extremă din care proveneau. Revărsarea lor revendică festiv transparența, făcând-o să reflecte, docilă, chipul și intențiile primitorului, iar pe el să se simtă astfel
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu mare artă și meșteșug, din hârtie, speteze de trestie sau de lemn și În trei mărimi: dintr-o coală (cca 30/40 cm), din două (cca 50/70 cm) și din patru coli (80/100 cm); cu „vâjâitoarea“ din țiplă; cu „rotocoale“ din hârtie colorată, apli cate ca ornament peste hârtia zmeului și, ca o „cazacă“ cu culori distinctive pentru mahalaua noastră, rotocoale albastre pe zmeul alb; cu „coada“ zmeului făcută din tifon pentru bandaje; cu „gura“ zmeului fie „trăgătoare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]