139 matches
-
vezi Fanelli, Firenze (n. 39 mai sus), ÎI, 110-111, fig. 600-601. 169 Richa, Notizie, (mai sus, cap. 1 n. 4), VIII, 252. 170 L. Botteri, " Novità sulla Madonna de' Ricci: la facciata", Rivista d'arte, 38 (1986), 87-113; și O. Țoști, "Îl portico di S. Maria de' Ricci. Notizie storiche", Ricerche. Bollettino degli Scolopi italiani, 13 (1993), 353-361. 171 Paatz și Paatz, Die Kirchen (n. 39 mai sus), III, 93. 172 Transferul frescei a fost discutat într-o broșură imprimata, Relazione
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
e bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și mălai, căci îți dai norocul. Se crede că acel care află un fir de trifoi cu patru sau mai multe frunze e norocos. Să nu săpunești cînd speli țoșca* de vînătoare (dacă e de cînepă), că n-ai noroc la vînat. Nu-i bine să descarci pușca ori, de-ai descărcat o, să nu-i mai pui aceeași încărcătură, căci ți se întoarce norocul de pușcă. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ne iubești sincer și necondiționat, așa ca un adevărat părinte și nu ca un tată vitreg ce nu acordă audiență fiilor săi dacă aceștia ar comite imprudența să se prezinte în fața lui cu mâinile și buzunarele goale ori fără vreo țoșcă plină cu toate bunătățile. Vai, ce urât, Doamne, ce urât! Dă-o-ncolo, Doamne! Chiar c-ai făcut-o de oaie, ce mai! Dar... n-avem ce face. Apropo, cum stai cu reumatismul? Ai mai fost pe Coasta de Azur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
refer la ceea ce s-a auzit pe loc și nu la retransmisia TV, care a sunat cu totul altfel), cu linie și filaje bine conduse dar cu un vibrato jenant de larg. Ea a întruchipat pe rând eroine pucciniene faimoase, Țoșca, Mimi, Laureta, Liu, fără a reuși să dea eroinelor diversitatea de caracter (cu excepția unei mimici elementare), de unde impresia de monotonie. Cantul ei este muzical, îngrijit dar prezența ei artistică nu este semnificativă și nu ridică temperatura ambianța. Aceasta poate ajunge
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
corist. Margareta F. Motas solist dansator. Ion I. Negoiță, solist dansator. Florian G. Niculae, solist instrumentist. Elenă V. Pacea, solist dansator. Ion I. Petcu, solist dansator. Vasile D. Pacea, corist. Ion St. Poenaru, dansator. Teodora C. Simionescu, corista. Alexandru A. Țoșca, dansator. Viorica A. Verbitchi, corista. Ion A. Venian, solist dansator. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU București, 30 decembrie 1968. Nr. 1222. -----------
DECRET nr. 1.222 din 30 decembrie 1968 privind conferirea ordinului "Meritul Cultural" clasa I Ansamblului de cîntece şi dansuri "Perinita" al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, precum şi a unor ordine şi medalii unor cadre artistice şi tehnic-administrative ale acestui ansamblu artistic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176390_a_177719]
-
Sarbu V. Vasile 541. Iftime V. Mircea 555. Scurtu I. Vasile 542. Iftimia V. Dumitru 556. Traista I. Neculai 543. Ilaș I. Constantin 557. Turcu N. Constantin 544. Irofte V. Vasile 558. Țifui V. Mihai 545. Mata V. Mihai 559. Țoșca Gh. Constantin 546. Maxim I. Ion 560. Zaharia C. Grigore 547. Măzăreanu Gh. Dumitru ▼ județul Prahova: 561. Drăgănescu D. Mircea 562. Zahn F.L. Ludwig-Friederich ▼ județul Vrancea: 563. Apreotesei G. Iorgu 571. Hărăbor M. Constantin 564. Bou-roș S. Mihai 572. Milea
DECRET nr. 1.112 din 21 noiembrie 2005 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171998_a_173327]
-
10.2008. 34. Toma Arcadie, fiul lui Anatolie și Ludmila, născut la data de 14 noiembrie 1984 în localitatea Ocnița, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Drochia, str. Mit. Varlaam nr. 13, ap. 47. (678/2009) 35. Țoșca Albina, fiica lui Andrei și Valentina, născută la data de 1 ianuarie 1988 în localitatea Tîrnauca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Slobozia, Str. Tiraspolscaia nr. 1, bl. 2, ap. 26. (681/2009) 36. Vrabie Valeriu, fiul
ORDIN nr. 2.429/C din 8 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
Morettini 036 Ercolini 037 Rocha 038 Kontoula 039 Général Leclerc 040 Romă 041 Concorde 042 Castell 043 Max red Bartlett 044 Flor de invierno 045 Devoe 046 Highland 047 Groupe Nashi 048 Double Philippe 049 St Remy 050 Etrusca 01 Țoșca 052 Harrow Sweet 053 Precoce di Fiorano 054 Rosada 055 Boscs Flaschenhirne 056 Alte varietăți (specificate de statele membre) 900-998 Varietăți nespecificate în altă parte 999 Peri care produc pere destinate exclusiv altui uz decât cel al perelor de masă
jrc5474as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90644_a_91431]
-
Teatru de păpuși, o bibliotecă județeană cu mare fond de carte. În 1995 soprana Mariana Nicolesco a creat Concursul Național de Canto Hariclea Darclée devenit în 1997 Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée care onorează memoria primei interprete a operei Țoșca de Puccini, născută în orașul de la Dunărea de Jos. În anii dintre o ediție și alta a Competiției, Mariana Nicolesco, oferă laureaților acesteia Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes. La Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée au luat
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
va interpreta apoi la Viena, Cavalerul rozelor de Richard Strauss. La 32 de ani debutează la Scală, în rolul Calaf. La Metropolitan Opera din New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează primul film de televiziune și Aida
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
de ani debutează la Scală, în rolul Calaf. La Metropolitan Opera din New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează primul film de televiziune și Aida la Covent Garden din Londra, împreună cu Leontyne Price. Până în anul 1981 Spiess
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
și până la Ediția Jubiliara din 2015, fac din Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée ”unul dintre cele mai importante din lume”, după cum scria recent și prestigiosul cotidian italian Corriere della Seră în articolul prilejuit de evenimentele închinate Haricleei Darclée - prima Țoșca, intitulat ” Constantin Brâncuși, George Enescu, Mariana Nicolesco: Cultul unei țări pentru Gloriile sale”. Mariana Nicolesco s-a remarcat într-un vast repertoriu mergând de la Baroc la Verism și muzica contemporană, cu o afinitate specială pentru Mozart, Verdi și Belcanto. A
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
celebrând în 1993 cei 125 de ani și în 1998 cei 130 de ani ai acesteia. Revenind în România, Mariana Nicolesco a creat la Brăila în 1995 Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée care onorează memoria primei interprete a operei Țoșca de Puccini, născută în orașul de la Dunărea de Jos. În anii dintre o ediție și alta a Competiției, Mariana Nicolesco oferă laureaților acesteia Cursuri de Măiestrie Artistică. Ea a obținut pentru evenimentele Darclée Înaltul Patronaj UNESCO. Este Președinta Fundației Darclée
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
de Victor Sardou. Premiera operei a avut loc pe 14 ianuarie 1900, la „"Teatro Costanzi"” din Romă. Piesa originală scrisă de Victorien Sardou a fost produsă în 1887 la Paris și văzută de Giacomo Puccini în Milano, în 1887, cu Țoșca jucată de Sarah Bernhardt. Puccini a cerut editorului sau, Giulio Ricordi, să cumpere imediat drepturile de la Sardou, dar acestea au fost cumpărate abia în 1893 pentru a fi date unui alt compozitor, Alberto Franchetti. Illica a scris libretul sau și
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
operă era gata. Fiindcă era o poveste despre Romă, s-a decis ca premieră să fie în cetatea eternă, la Teatrul Constanzi. O curiozitate notabilă a plutit în jurul acestei opere a cărei pregătire a fost atât de lungă și problematică. Țoșca a fost soprana română Hariclea Darclée, Cavaradossi a fost tenorul Emilio De Marchi iar Scarpia a fost baritonul Eugenio Giraldoni. Dirijorul a fost Leopoldo Mugnone. În public s-au aflat și Regina Margherita, prim-ministrul Pelloux și multi compozitori, printre
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
baritonul Eugenio Giraldoni. Dirijorul a fost Leopoldo Mugnone. În public s-au aflat și Regina Margherita, prim-ministrul Pelloux și multi compozitori, printre care Pietro Mascagni, Francesco Cilea, Franchetti și Sgambati. Succesul a fost răsunător, chiar dacă diferența dintre atmosferă din Țoșca și Boema a fost una surprinzătoare. "Țoșca" a apărut pe locul 8 în lista celor mai jucate 20 de opere din America de Nord, într-un clasament realizat de Operă America . Cesare Angelotti, fostul Consul al Republicii Române, evadat din închisoarea „Șanț
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
Mugnone. În public s-au aflat și Regina Margherita, prim-ministrul Pelloux și multi compozitori, printre care Pietro Mascagni, Francesco Cilea, Franchetti și Sgambati. Succesul a fost răsunător, chiar dacă diferența dintre atmosferă din Țoșca și Boema a fost una surprinzătoare. "Țoșca" a apărut pe locul 8 în lista celor mai jucate 20 de opere din America de Nord, într-un clasament realizat de Operă America . Cesare Angelotti, fostul Consul al Republicii Române, evadat din închisoarea „Șanț’Angello”, se ascunde în biserică „Sant'Andrea
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
și o fizionomie pe care o văzuse de curând. Cand pictorul rămâne singur, Angelotti iese din ascunzătoare și recunoscând în Cavaradossi pe vechiul său prieten, îi cere sprijinul. Pictorul promite că-l va ajuta să fugă. Se aude vocea Floriei Țoșca, iubita lui Mario, si Angelotti este nevoit din nou să se retragă. Cu toate iscodirile acesteia, Mario nu-și trădează prietenul. Floria recunoaște asemănarea picturii cu Marchiza Attavanti și își manifestă gelozia. Mario o calmează și ea pleacă după ce îl
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
se îndreaptă spre o ascunzătoare mai sigură, sosește baronul Scarpia, șeful poliției, în căutarea evadatului. Scarpia găsește un evantai în capelă familiei Attavanti și, înainte de a asista la „Te Deum”-ul care celebrează înfrângerea lui Napoleon, strecoară în sufletul Floriei Țoșca bănuiala că a fost mințita. Scarpia așteaptă cu nerăbdare întoarcerea agenților săi. Prin fereastră apartamentului aude muzică serbării de la Palatul Farnese. Spoletta îi raportează că, deși au urmărit-o pe Țoșca și au perchiziționat vila lui Cavaradossi, agenții de poliție
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
care celebrează înfrângerea lui Napoleon, strecoară în sufletul Floriei Țoșca bănuiala că a fost mințita. Scarpia așteaptă cu nerăbdare întoarcerea agenților săi. Prin fereastră apartamentului aude muzică serbării de la Palatul Farnese. Spoletta îi raportează că, deși au urmărit-o pe Țoșca și au perchiziționat vila lui Cavaradossi, agenții de poliție nu au reușit să-l găsească pe Angelotti; de aceea l-au arestat pe Cavaradossi. Cu toate torturile la care este supus, Mario nu furnizează nici un amănunt. Țoșca refuză și ea
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
urmărit-o pe Țoșca și au perchiziționat vila lui Cavaradossi, agenții de poliție nu au reușit să-l găsească pe Angelotti; de aceea l-au arestat pe Cavaradossi. Cu toate torturile la care este supus, Mario nu furnizează nici un amănunt. Țoșca refuză și ea să răspundă întrebărilor lui Scarpia dar, auzind chinurile iubitului ei, cedează și dezvăluie locul unde s-a ascuns Angelotti. Este anunțată vestea victoriei lui Napoleon la Marengo. Scarpia ordona încarcerarea lui Cavaradossi, care urmează să fie executat
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
Scarpia dar, auzind chinurile iubitului ei, cedează și dezvăluie locul unde s-a ascuns Angelotti. Este anunțată vestea victoriei lui Napoleon la Marengo. Scarpia ordona încarcerarea lui Cavaradossi, care urmează să fie executat în zorii zilei pentru trădare. În zadar Țoșca se roaga; Scarpia nu-l va ierta pe Mario decât în schimbul favorurilor ei. Țoșca accepta după ce obține o execuție simulata pentru iubitul ei și un permis de părăsire a Romei. În momentul în care Scarpia vrea s-o îmbrățișeze, Țoșca
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
Angelotti. Este anunțată vestea victoriei lui Napoleon la Marengo. Scarpia ordona încarcerarea lui Cavaradossi, care urmează să fie executat în zorii zilei pentru trădare. În zadar Țoșca se roaga; Scarpia nu-l va ierta pe Mario decât în schimbul favorurilor ei. Țoșca accepta după ce obține o execuție simulata pentru iubitul ei și un permis de părăsire a Romei. În momentul în care Scarpia vrea s-o îmbrățișeze, Țoșca îl ucide. În zorii zilei, pe o terasă a castelului „Sant'Angello”, Mario își
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
Țoșca se roaga; Scarpia nu-l va ierta pe Mario decât în schimbul favorurilor ei. Țoșca accepta după ce obține o execuție simulata pentru iubitul ei și un permis de părăsire a Romei. În momentul în care Scarpia vrea s-o îmbrățișeze, Țoșca îl ucide. În zorii zilei, pe o terasă a castelului „Sant'Angello”, Mario își așteaptă execuția. Cu emoție, într-o ultima scrisoare, evocă chipul iubitei sale. Această sosește fericită că i-a obținut iertarea, după o execuție simulata. Vestea morții
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]