273 matches
-
nr. 894, 2 nov., 1941. Cităm, spre edificare, câteva suculente paragrafe din el: " N-a fost cine știe ce arătos Wladimir Ilici Ulianoff, cu toate că masca lui asiatică nu era lipsită de forță. Sculptorii însă, sub influența legendei lui, i-au speculat pleșuvia, țuguiată și lucie, ochii oblici, pomeții agresivi și bărbia lui prognată, acoperită de fire de păr rare. Astfel s-a popularizat o imagine pentru posteritate, a unui răzvrătit mongol, înalt și pietros, dominând, cu mai mult de un cap, popoarele pestrițe
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Pe Ștefan chiar îl bătuse gândul de mult să plece cu olarii în lume sau cu dubălarii în atelierul cărora mirosea a piele și sare, ori cu rudarii, sau cu șindrilarii ce opreau pe la case noi pentru a înălța acoperișuri țuguiate, ori cu sumănarii ce străbăteau munții ca să vândă cojoace, curele și hamuri. Și ascultând cuvintele tătânelui său și gândind la acestea, Ștefan privi spre cer, era o dimineață cu nori mici și atât de înalți, încât amețeai privind în sus
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
pupi. Nu pot să mă pup așa, fără să scriu pe Facebook. (scrie silabisind) Mă pu-pa. El dă s-o pupe din nou. FACEBOOKISTA: Stai să punem și-o poză. Ia vino-ncoace. Îl trage pe el aproape, cu buzele țuguiate, ca și cum s-ar pupă, și face o poză. FACEBOOKISTA: Așa, stai s-o postez. Gata. (chicotește) Mama, ce tare e! De-abia aștept să văd ce o să zică ăștia. El o trage aproape și dă din nou s-o pupe
Cum fac dragoste facebookiștii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19135_a_20460]
-
șarpe argintiu, care se strecura prin păpuriș și rogoz, alintat de crengile pletoase ale sălciilor. Iar de la Cișmele, urca spre apus peste deal. Pe urmă devenea drept, pe câmpia ușor vălurită cu orizonturi largi, pensulate ici-colo cu verdele rotund sau țuguiat al copacilor din depărtări și cu fâșiile răzoarelor. Verdele lanurilor de porumb alterna cu largi pete de galben ale miriștilor, galben murdărit cu pete verzui de sămulastră sau mohor. Parcă le vedea...Trecuse pe lângă Cruce, acea cruce de piatră de la
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
cuie, să își hrănească păsările. Se bucurau nespus la venirea lui, i se lăsau pe creștet, pe umeri și îi uguiau la ureche, iar el râdea, cu siguranță știind ce voiau să-i spună, și le răspundea țistuind din buzele țuguiate. Apoi se plimba cu ele, atârnate ciorchine pe brațele întinse, cu zbateri și fâlfâiri de aripi, neținând seama de crăpăturile din ce în ce mai largi ale pământului, ca și cum, în caz de pericol, urma să fie fără întârziere ridicat în văzduh. Dar într-o
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
În prosopul de baie. Nu mai nimerea să-și descheie nasturii la cămașă. Era cu pantalonii-n vine și de-atîta bîțÎială - amfitrioana Îi vîră grațios În gură o măslină - i se Încurcau picioarele În bretele. Să-i fi văzut burta țuguiată și buricul ieșit În afară ca o suzetă, se tîra pe labele alea păroase, mușca franjurile cuverturii, Îi pupa ciorapii - amfitrioana Îi vîră În gură o jumătate de ou cu maioneză - leit Emil Jannings În Îngerul albastru, demență curată...“ Sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
șeful. Acesta, era un țigan mai în vârstă, cu o mustață pe oală sub un nas subțire și coroiat, așezat în capul mesei. Avea fața adânc brăzdată de riduri și niște ochi negri, alunecoși. Pe cap purta o pălărie verde țuguiată, cu o pană de păun înfiptă în funda de la panglică. Peste cămașa albă cu mâneci largi, avea un pieptar cenușiu brodat pe margini. Liniște! țipă Maricel, cu o voce tunătoare pe care n-ai fi bănuit că o are. Tăceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum arăta la îmbrăcăminte un „dornean” venit pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti: pe cap purta o căciulă înaltă (țuguiată, nu plată, care-i o „invenție” mai nouă) atât vara cât și iarna, trupul îi era acoperit de o haină lungă, încheiată într-o parte, ca o rubașcă rusească, ițari strânși pe picior și în picioare opinci, legate cu „ațe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre filosofie sau literatură, iar din ea însăși vorbește limbajul tonurilor emise de pian. Odată, într‑o excursie cu școala, toate fetele din clasă s‑au fotografiat pupând un poster cu Peter Kraus din BRAVO. Opt fețe zâmbitoare cu buzele țuguiate fac bezele și râd înspre obiectiv. Anna, singura care n‑a vrut să‑și țuguiască buzele, a fost luată peste picior. Dar adevărata bătaie de joc a urmat puțin după aceea, când una dintre fete i‑a spus: Hei, Anni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fi vrut să ejaculeze la nesfârșit. Când am simțit retrăgându-se valul acela uriaș care mă lovise la Început, m-am străduit din răsputeri să devin lucidă și am aruncat o privire În jurul meu. Atunci am zărit În fața ochilor fundul țuguiat al lui Reiko, iar limba mea era bine Înfiptă În deschizătura aceea. M-am uitat la ceas: deja trecuseră patru ore. E drept că toată viața am fost nimfomană, Încă de când mergeam la grădiniță, dar nici acum nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
la Paris. Când am fost noi la festivalul de film din Italia... și când spun noi, mă refer la mine, la el, la Reiko și la neisprăvitul ăla de Gan... În mintea mea se amestecau imagini disparate: sfârcuri Întărite și țuguiate, gambe strânse Într-o pereche de ciorapi de damă, un spate acoperit de un puf de un auriu palid, degetele picioarelor vopsite cu ojă de culoare metalizată. Dintre toate acestea se degaja imaginea fotografiei primite de la Gan. Privisem Îndelung acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
scris: „BINE AȚI VENIT PE PLANETA NOASTRĂ! CE TREBUIE SĂ FACEM?”. Apoi, imediat, pe panta dealului din stânga, văzură coborând în mare viteză un grup de vreo zece tălâmbi. Erau mici, cam de 1,50 m, cu brațe lungi și capete țuguiate. Când ajunseră lângă picioarele navei, observară că aveau pielea roșietică și ochii mari, profunzi — Bună ziua! le spuse comandantul Felix S 23. Să trăiți! răspunseră tălâmbii în cor. Ce trebuie să facem? Felix se uită neajutorat spre Getta 2. Aceasta îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
literei, mărăciniș, Jos în lumină tunsă, grea, de sobă. Odaie, îndoire-n slabul vis! - Deretecată trece, de-o mătușe - Gunoiul tras în conuri, lagăr scris, Adeverire zilei - prin cenușe. DESEN PENTRU CORT O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite căi, neverosimil var, Prin dimineața ierbii înmuiate. Spălări împrăștiate! Înnoiți Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin Șvabii verzi, țipate în castele. Să prade tremuratul plai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
escală la Dâlga și la Gușa Mare. Rudele și prietenii care au condus pe călători la gară, sunt rugați să coboare din vagoane. În gară continuă mișcarea și zgomotul de fond. Pe scenă pătrunde un grup de țărani cu căciuli țuguiate și coșnițe de zarzavat. Înaintează prudent, doi câte doi conduși de un lider al lor. Acesta îl zărește pe Halviță și ridică brusc amândouă mâinile în sus. LIDERUL GRUPULUI DE ȚĂRANI: Fraților: Alarmă de gradul zero! O vinit Halviță! ȚĂRANII
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
ți-ar fi mers, Halviță. Tot la dubă ajungeai. HALVIȚĂ: S-au firitisit și țăranii dom'le. Asta e. Dar până mă-ntorc eu le slăbește lor vigilența și atunci e de mine. Să vezi cum îi las eu fără țuguiate pe 'mnealor, pe... fruntașii ogoarelor, (Scărpinându-se amărât în cap) No, hai să mergem că acolo unde nu este cap... Întinde mâinile și i se pun cătușele). sfârșit partea I Referință Bibliografică: Coana mare se mărită, 4 / Ion Untaru : Confluențe
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
Persiflări Fac cu ochiul tirizii, portocale aurii; elegantele lădițe, suple ca niște domnițe dintr-un ev puțin modern, vin cu farmecul etern chiuind pe trei silabe, joacă sârba pe tarabe, dar aplauze cam silabe; dolofane merele stau la sfat cumetrele; țuguiate perele; doarme în borcane mierea, iar fasole „sparg” tăcerea; pretutindeni florile; fac bezele zorile, persiflează roadele, chicotesc năroadele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Persiflări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de
PERSIFLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361321_a_362650]
-
de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit cu pielicică de oaie, de dimineața până seara, mereu ocupat, greu putând să-l arvunești pentru o treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea culoare tabloului satului, pentru că era al nostru, al satului
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit cu pielicică de oaie, de dimineața până seara, mereu ocupat, greu putând să-l arvunești pentru o treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea culoare tabloului satului, pentru că era al nostru, al satului
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
plin de idei, spiritual, la curent cu toate can-can-urile și foarte amuzant. Spre deosebire de ceilalți care... În fine, fiecare cu talentele lui! Din acest joc nevinovat, dar poate cam neglijent, ieșiseră niște creaturi urâte cu spume, niște bipezi, albicioși cu capete țuguiate, răi din cale-afară, lăudăroși, paranoici, puși tot timpul pe harță și omor, foarte tâmpiți dar și foarte trufași. Nici nu apăruseră bine că se și lăudau că sunt făcuți după chipul și asemănarea Sa. De scârbă i-a aruncat pe
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
IEPURAȘULUI DETECTIV Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Departe, într-un loc în care n-a călcat niciodată picior de om, se află ținutul iepurașilor. În căsuțele lor cu acoperișuri țuguiate și portocalii, semănând foarte mult cu morcovii, de dimineața până seara, iepurașii potrivesc culori pe care le folosesc pentru a vopsi ouă. Cei mai mari și mai puternici, se ocupă de transportul ouălor de la Trenulețul-Morcoviu, care oprește în Gara Morcovete
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
neuitat, dar nimerită de a fi învățată și ținută minte din manualele lor de istorie pentru cei ce vor veni ... După poarta de intrare de lemn de cireș încrustat, cu minisculpturi în basorelief, reprezentând flori și animale mitice, cu acoperiș țuguiat la colțuri, printre pâlcuri de tufe de ienupăr și coriandru se arată, pe stânga, în toată splendoarea lui, monumentul lui Budha, sculptat pe la 1790 în Japonia și având o înălțime de 11 picioare. Cu mâinile în poală și cu degetele
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
Articolele Autorului Din gând ne naștem a doua oară, ne construim pe noi înșine din temelia conștiinței. Rădăcina ne-o dă mama, dar noi creștem ca un copac falnic, din pământ până la frunză, floare și fruct sau cât un ciot țuguiat rămas sub aripile vântului și-ale ploii. E voința Domnului să venim pentru a trăi aci, dar restul ne privește dacă vrem să fim copaci sau cioturi. Referință Bibliografică: Copaci sau cioturi / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COPACI SAU CIOTURI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368738_a_370067]
-
treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște un copil sănătos primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită de țăran ca toți cei de aici din comună. Va putea să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat lângă el în pat. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună să o ajute la o adică. Provenea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
care se vede atât în magazine, cât și în aspectul clădirilor. Tallinul vechi are un iz de oraș medieval timpuriu, cu turnuri și ziduri de apărare, cu case îngrijite, dar înghesuite, cu un etaj sau două, cu acoperișuri roșii și țuguiate. Letonia, pe de altă parte, are monedă proprie -lats- și un nivel de trai ceva mai scăzut, lucru convenabil pentru vizitatori, pentru că toate prețurile sunt mai mici. Riga veche are un aspect complet diferit de Tallin, se vede că odinioară
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]