80 matches
-
fure obiceiurile, să le despoaie de încărcătura lor milenară, dacă nu chiar multi și mai și ? Noi! Noi, ca popor de daci și romani cu recunoscute tradiții și realizări zootehnice, am zidit în Panteonul Sportului, al Olimpismului românesc, alături de leapșa, țurcă, mijoarca și . . . BÂZZA. Poate chiar Miorița, deși nu se consemnează, o fi avut o variantă mai veche și încă nedescoperită, arhetipală a acestui joc pastoral preluat și de poparele vecine unde găsim forme ale bâzâitului nostru străvechi până în ziua de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
sară unde - ai fost? C-a vinit altul mai frumos, Mai frumos și mai subțire, Nu ca tine-un prost din fire. 294 Pânză, pânză, fă-te mânză Și te du la mam-acasă Și rânchează doar te-a țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
unde - ai fost? C-a vinit altul mai frumos, Mai frumos și mai subțire, Nu ca tine-un prost din fire. 294 Pânză, pânză, fă-te mânză Și te du la mam-acasă Și rânchează doar te-a țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din lână galbenă. Frizura complicată îi acoperea iluzoriu craniul. Din cauza chipului pământiu, murdar, hainele păreau stridente. În mod ciudat, pijamaua cârpită și veche i se potrivea mai bine. ― Ce să facem? Matei dădu cu piciorul într-o papiotă goală: Jucăm țurca! Nu înțeleg de ce mai întrebi. E aproape 10. Trebuia să fii de mult la lecții, ca și domnișoara Scurtu, de altfel, care a lăsat orfan un birou întreg pentru a ne ține companie. Ați ales, deci! Valerica Scurtu se mișcă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Sărut mâinile, doamnă. Mi s-a spus că domnul profesor e indispus. Am ținut să-i transmit grabnică însănătoșire." În chipul acesta avea evidența sanitară a tuturor. Hangerliu arătă un băț ascuțit la cele două capete, ca o suveică, o țurcă, și afirmă că o va trimite cumnatului său, contele Assheton-Jones, cu instrucții precise asupra felului cum se joacă țurca. Ceru lămuriri. Apoi avu gust să se "tragă în degete" cu Suflețel, care, mic, sedentar, ieși zdrobit din măsurarea cu forțele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În chipul acesta avea evidența sanitară a tuturor. Hangerliu arătă un băț ascuțit la cele două capete, ca o suveică, o țurcă, și afirmă că o va trimite cumnatului său, contele Assheton-Jones, cu instrucții precise asupra felului cum se joacă țurca. Ceru lămuriri. Apoi avu gust să se "tragă în degete" cu Suflețel, care, mic, sedentar, ieși zdrobit din măsurarea cu forțele lui Hangerliu. În rezumat, se petrecu de minune. Curând după aceea, numirea Aurorei apăru, iar Suflețel se instală triumfător
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
giumbușluc. Cheful de hârjoană puse, mintenaș, pe fiecare a gândi la orele de după școală pentru a se întrece în felurite jocuri ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
doi băieți, Mihăiță și Gabi. In plus mai era și nepotul meu, fiul verișoarei mele, Silvia, tot Mihăiță, cu care mă jucam cel mai mult fiind chiar de vârsta mea. De aceea jucam jocuri de băieți în stradă, cu cercul, țurca sau când am mai crescut, mai ceream bicicleta copiilor d-lui doctor. Mi-a plăcut tare mult bicicleta, le-am cumpărat copiilor mei care, însă nu au apreciato așa de mult și pentru că la vremea lor au fost alte atracții
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sobă și În cuptor fierbeau sarmalele iar gospodarul nu avea voie să se culce până În zori. Colindul cu Steaua sau cu Viflaimul avea loc și În ziua de Crăciun și a doua zi. Atunci mai veneau și mascații ĂIrozii) și Țurca. Casele erau acum curate, iar pe masa Întinsă erau toate bunătățile: preparate din porc și cozonaci frumoși rumeniții. Fetele cu prigitorile În brâu, nevestele cu năframele cele noi și cu sumanul de sărbătoare, iar bărbații purtând sumane și cușme brumării
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
camion din acestea, spunând că așa merg camioanele sau căruțele încărcate din greu. Și când se răsturnau, le puneam pe roți imitând munca mai multor oameni care foloseau proptele și multe altele. Jucam „șotronul” pe care-l știți. Mai jucam „țurca”: un cerc în care stăteai cu un soi de lopată în mână și băteai cât mai departe o bucățică de lemn ascuțită la ambele capete. Puneam țurca pe pământ în cerc, loveam la un capăt ascuțit, ea sărea în aer
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
foloseau proptele și multe altele. Jucam „șotronul” pe care-l știți. Mai jucam „țurca”: un cerc în care stăteai cu un soi de lopată în mână și băteai cât mai departe o bucățică de lemn ascuțită la ambele capete. Puneam țurca pe pământ în cerc, loveam la un capăt ascuțit, ea sărea în aer și o păleam cu forță, iar ea trebuia să se ducă cât mai departe. Dacă o prindea copilul care aștepta, te scotea din cerc și-ți lua
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mână „pocnitoarea” și scuipând pe o bucățică de nămol, subție fundul pocnitorii, o lipi acolo și când o izbi de pământ, a pocnit foarte tare și țandăra sări în sus. Bucuria mea n-a fost mică. Mai învățasem ceva. - Știi „țurca”? l-am întrebat. - Da, dar tu cum o știi? Atunci am luat din curte o bucățică de lemn și am scos briceagul din buzunărașul din față. La vederea acestuia, mă urmărea cu priviri invidioase cum îl deschid, eram mândru și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
La vederea acestuia, mă urmărea cu priviri invidioase cum îl deschid, eram mândru și savuram gestul pe care-l lungeam în timp, era un briceag frumos, cu plăsele din os, al lui tata, și am început tacticos să fac o țurcă, o bucățică dreptunghiulară de lemn ascuțită în ambele capete. Apoi i-am dat lui un soi de lopățică cu mâner, aveam și eu una și în stradă, pe atunci nu ne încurca decât prea rar mașinile, am marcat două cercuri
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prea rar mașinile, am marcat două cercuri la o distanță de douăzeci și cinci de metri unul de altul. - Nu, zise el, eu știu cu un singur cerc. - Se poate, dar eu, în Banat, în satul unde locuiam în refugiu, se joacă țurca cu două cercuri. Eu joc ca acolo. De aici și de la altele se iscau dispute, certuri, ba chiar ne încăieram de-a binelea, cu pumni în mutră și cu picioare pe unde nimeream, ba chiar ajungeam să ne tăvălim prin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
semilatini și semidaci”, idee cu care a pornit la drum în Pierit-au dacii? (a. 1860). Grupa elementelor latine este alcătuită din: berbec, caș, cheag, staul, turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este prezentat ca dacic (ulterior va fi perceput ca turcic) pentru motivul că el există în albaneză (çoban
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit de copii la jocul cu același nume). Hasdeu îi caută neconvingător origine tracică. El este neîndoielnic o creație românească pentru care latina oferea forme precum surgo “a se ridica, a ieși”, surus “par, pilon
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti, 195 țară, 43 țăran, 52 țărână, 195 țărm, 43 țânțari, 110 țeastă, 97 țeavă, 105 a țese, 132 a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
literar. Dar despre asta, ceva mai Încolo. Deocamdată, Cristina e rezervată, timidă. Ne invită să ieșim toți la iarbă verde, vrea să-l țină pe Cătă aproape de familie, de copii, ieșirile astea o ajută. Ieșim așadar cu familia Lazurca, jucăm țurca pe pajiște cu fetele lor. Repetăm ieșirile, mai schimbăm un pic aerul din Joy’s sau din garajul lui Leac, unde ne adunam de obicei. Au și un câine, un boxer cam tâmpițel, seamănă leit cu primul logo al Celebrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
la lăsarea serii defilau țanțoși, dus-întors, de câteva ori, pe strada principală a târgului. Admirați de aproape întregul sat. După lăsarea nopții, își prezentau spectacolul, selectiv, doar la casele cu fetele lor (adică drăguțele lor). Pe planul doi se situa țurca. era organizată de flăcăii-flăcăi. Cei din jur de 20-21 de ani. Lider era moșneagul, mascat, cu cojoc mițos pe el, ciomagul, traista etc. Venea apoi turcul, îmbrăcat în roșu complet, cu fes pe cap, acompaniat de o damă (de regulă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
De obicei se aducea fanfara din Valea Mare (o localitate de muzicanți-țigani, situată pe stânga cam la jumătatea drumului dintre Pungești și Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu țurca luau casele la rând. De regulă cam toată lumea îi primea. Cei mai mulți din obligație. După cum știi, în cele trei zile ale Crăciunului, fanfara tocmită pentru sărbători își făcea datoria. Cele trei după amieze erau dedicate tinerilor, băieți și fete (un fel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dedicate tinerilor, băieți și fete (un fel de discotecă a zilelor de astăzi), în timp ce serile, până spre miezul nopții, erau la dispoziția însurățeilor. Cine participa la aceste petreceri de Crăciun - intrarea era gratuită - se obliga într-un fel să primească țurca de Anul Nou. Bacșișul în cauză era după buzunar. Dacă organizatorii ieșeau în câștig, mai dădeau câte un bal la Bobotează sau la Sfântul Ion. Dacă nu, aleluia. Capra era lăsată în grija flăcăilor de 16-17 ani. Era un fel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă. Mă mai joc cu Ursu. Mă mai întâlnesc și cu vreo doi băieți de seama mea, care erau și ei în țarnă, cu vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca nisipul într-o clepsidră. Nici nu-mi dau seama, când seara începe să-și presare cenușa și eu mă trezesc hălăduind încă aproape de pâlcul de copaci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Poți împărtăși, în sfârșit, vârtejul sufletului, secretul plasmei vălurind întruna pelicula vie a celulelor... Transcrii, învârtindu-te ca titirezul, pe hârtia lucioasă, lustruită de dulgherii geloși, înșiri povești clocind de mult timp în tine... Copilăria îți apare iarăși firească... joci țurca și poarca la Belcești, te scalzi în găuri de bombe, clipocind în mâlul lor imund, fumezi țigări din frunze uscate de sfeclă, te îndrăgostești de fiica șefului de post, intangibila Cecina... BUCUREȘTI FAR WEST Bagaje pentru paradis (I) Daniel CRISTEA-ENACHE
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
la edificiile publice, la biserici. Toloacă - teren liber, neîngrădit între case în mijlocul sau la marginea satului. Tulpan - broboadă din pânză de bumbac, de lână sau de mătase cu țesătura foarte subțire. ținut - subdiviziune teritorial-administrativă pusă sub conducerea unui prefect (județ). țurca - bețișor ascuțit la ambele capete cu care se joacă copii și încearcă să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț. Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era însă singura pricină pentru care nu-mi plăcea la școală. Erau și altele, mai ușor de înțeles. Mă simțeam "din altă parte", aveam o altă reprezentare a lumii și mă agasau colegii care se simțeau fericiți jucând cu frenezie "țurca" sau alte jocuri primitive, colegi cu sufletul cu siguranță mai naiv și de aceea mai pur decât erau sufletul și mintea mea care știa mult mai multe despre viață decât acești nevinovați și neastâmpărați copii. * Un motiv foarte important care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]