64 matches
-
ce să facă, depăna și el cum că l-ar fi prins pe odios, de vreo două-trei ori. Numai că, atunci când se vedea înhățat, pe Sfîrtecător îl cuprindea, așa, o sfârșeală. Se tăvălea prin băltoci, izbucnea în plâns, azvârlea din țurloaie. Ceea ce îi cam sfâșia inima lui Ulpiu, îl făcea să nu mai fie bun de nimic și, de fiecare dată, i-a dat drumul. - I-ai dat drumul dumneata, signor Galopentzia, sau ți-era frică să nu-și ascută toporișca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu se interesa de el vreunul dintre granguri), cobora întîi la closet (îi era jenă să se oprească, pentru 179 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Tot într-o noapte, puștiul i se ciucise înainte, pe când Gărgăriță se lățise, cu țurloaiele atârnate de dunga tinetei, și îi explicase pe îndelete planul lui. Deci, ce putuse să facă? Înțelesese dintr-o pornire că trebuia să muncească din greu și să se sacrifice mult, altfel n-aveai de unde să-ți găsești o femeie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nu mi-e somn. De pe ziduri curgea molozul. Îl auzeau cum picură pe scânduri ca o ploaie. Mirosea a var stins în apă și, din pereții de cărămidă, netencuiți, se răspândea un iz de casă nouă. Celui tânăr u înghețaseră țurloaiele. Mai aruncă o șipcă și focul se înteți. Lumina crescu pe zidurile umede. - Uite așa, patru pereți să am, Paraschive, ai mei să fie. Să nu mă dea nimeni afară. Să stau cum e acu, să-mi fac un foc
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
i se topea, arsă, sub foc și țipetele pungașului se pierdură într-un horcăit. - Spui? Ucenicul gemea. Îl dureau măruntaiele. Inima sta să-i iasă afară. - Caii! Caii! strigau cei trei. Îl udară din nou cu apă și-i împinseră țurloaiele în ligheanul cu jar. Paraschiv, negru de durere, se scutură ca de un frig mare și căzu peste ei. Au crezut că-l omorâseră. -Lau luat și pe Gheorghe. Codoșul tremura ca varga. -Spune, că pățești la fel! rânji șeful
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pus la pământ dintr-o dată și, dacă nu-l ajuta celălalt, îi mânca urechile. Negru fugi cu lanțul celui căzut în dinți. Râdeau copiii de se tăvăleau: - Așa, pe el! strigau. Și-au mai trimis o grindină de pietre în țurloaiele hingherilor. Sărise și sergentul, dar animalele -lau luat și pe el în tărbacă. Tot Negru -la lăsat pe omul legii fără pulan. Râdea Veta, râdea și Procopie. S-au uitat unul la altul. Ce să mai scapi câinii, trebuiau scăpați
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ei, se desfăceau la gât încinși de zăpușeală și porneau înapoi. Lunea se sculau devreme și plecau la muncă, tot osteniți. Unora le crescuseră băieții. Îi însurau. Se ridicau și fetele de măritat. Le rămăseseră rochiile scurte. Iarna le înghețau țurloaiele. Duceau zidarilor de mâncare la schele. Salahorii le pândeau pe după grămezile de nisip. Șuierau printre dinți: -PstîFată! Le dăduseră țâțele. Se făceau că n-aud. - Fată! A lui Tuluc! Mă, frumusețe de județ! Ele, de loc. Fugeau. - Dar-ar boala
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i! (BRUNO apare total transfigurat; partea de jos a corpului este înnegrită și hainele îi sunt zdrențuite.) BRUNO: Împinge, împinge! Uah! Ce unsuros e! GRUBI (Îl trage de mâini pe BRUNO și-l urcă pe sol.): Ți s-au înnegrit țurloaiele. BRUNO: Cum? GRUBI: Ia vezi dacă mai poți merge! BRUNO (Face câțiva pași.): Ce alunecos era... N-are nimica. GRUBI: Nu e bine să pleci nicăieri de unul singur. BRUNO (Se așează pe un geamantan): Iar trece ziua și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și taci. Bătrâna Începu să mormăie gros și rău, privind cu ochi holbați la Tuni, iar cei din jur prinseră să scâncească și să se dea Înapoi. Tuni luă Însă de jos o piatră și-o izbi pe babă În țurloaie. - Ți-am zis să vezi de plodul ăla, scârbă! - Iar tu să vezi ce vorbești cu Krog! - șuieră ea, potolindu-se deodată. Ți-am arătat ce vrea. Să nu zici că nu ți-am spus. Abia atunci se duse baba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
toporul pe care Îl scăpase, dar am auzit tropot de pași grăbiți și m-am răsucit, la timp ca să văd un vânător negru cum azvârle cu sulița spre mine. Am sărit Într-o parte. Am aruncat cu toporul, țintindu-i țurloaiele și am auzit un zgomot ca de creangă uscat zdrobită sub picior. Negrul se propti În cea de-a doua suliță pe care-o ținea În mână, dar tot se prăvăli În genunchi. Am vrut să-l izbesc cu piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ca mine sau ca voi! Cu asta m-a terminat! Mi-am dat seama că este de partea mea... pe sub masă! Își sprijinea argumentația și cizmulița în piciorul meu, îi suportam cu stoicism greutatea mai ales că îmi trăgea peste țurloaie, când mai exageram puțin! Mă simțeam în largul meu deși căldura localului și gălăgia urcaseră spre limita greu suportabilă odată cu vinul prezent în creierul celor de la alte mese. Edy și Mimi au băut puțin, Giulia moderat, hai să recunosc, puțin
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ă Fir-ar a naibii de pilă și fir-ar al naibii de os! ce-ar trebui să fie moale e tare și ce-ar trebui să fie tare e moale. Uite-așa ne pierdem vremea noi, ăștia, care pilim fălci și țurloaie bătrîne! Ia să mai încercăm un alt os. A, da, ăsta-i mai bun! îStrănută.) Praful ăsta de os e... îstrănută din nou)... păi, e... îiarăși strănută)... da, e ... îstrănută)... pe legea mea, nici nu mă lasă să vorbesc! Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
viu, tot așa îstrănută). Hai, moș Funingine, dă-ne o mînă de ajutor, întinde-ne catarama aia, o să am nevoie de ea îndată. Din fericire îstrănută) nu mi-a comandat și-o rotulă, asta ar fi mai greu; dar un țurloi e la fel de ușor de făcut ca un arac de viță. Numai că vreau să iasă frumos. Dac-aș avea timp, i-aș face un picior pe cinste îstrănută), mai grozav decît oricare dintre picioarele care s-au îndoit vreodată în fața
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
this unbolted villain OSWALD: Lasă-mă, n-am nimic de-a face cu tine. KENT: Trage spadă, mișelule! Vii cu scrisori contra regelui și ții partea păpușii Vanitate împotriva maiestății tatălui ei. Trage spadă, potlogarule, ori uite-așa-ți prăjesc țurloaiele! Trage-o, misele, pune-te pe treabă! OSWALD: Ajutor! Mă omoară! Ajutor! KENT: Apără-te, nemernice! Fă față, mișelule, ține-te, sclav sclivisit, apără-te! (Îl bate) OSWALD: Ajutor! Mă omoară! M-omoară! (Intra Edmund cu sabia în mînă) EDMUND
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]