198,372 matches
-
de ce paravanul este un ecran care ascunde ceva arătîndu-l. Sau, mai precis, paravanul oprește simțurile eliberînd imaginația. Ei bine, mecanismul inspirației artistice tocmai în asta stă: într-o fantezie debordantă iscată de o frustrare acută în fața sărăciei de detalii perceptive. Așa se face că un paravan te incită mult mai mult decît dacă, în lipsa lui, ai putea privi nestingherit lumea din jur. Cartea lui Mircea Berindei este un paravan din spatele căruia lumea interbelică te incită prin ceea ce nu ai putut vedea
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
nu ai putut vedea nu din lipsa unui cîmp liber al privirii, ci fiindcă nu ai putut trăi în acea epocă. Și așa cum sînt cărți la a căror lectură regreți că nu ai apucat vremurile descrise în paginile lor, tot așa Paravanul venețian te face să regreți că nu ai trăit în perioada interbelică. E un farmec aparte în această carte, unul amintind de patina pe care uzura timpului o întipărește în lucruri și oameni, și tocmai de aceea cartea de
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
mai ieftin voyeurism, care, de altminteri este cât se poate de neadevărat. Oamenii împinși în situații de criză sunt toți o apă și un pământ, deci curiozitatea e insuficientă pentru a motiva existența acestui - mi-e rușine să îl numesc așa - gen de TV. Dar să revin la ale noastre. Eu am văzut filmul la Institutul Francez, proiecția în avanpremieră fiind organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent și de Independența Film '97. Tot ei s-au ocupat de dezbaterea care a
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
radio în care se poartă o conversație în direct cu ascultătorii: ,- bună, bună... Ce faci? - Mulțumesc bine". În conversația telefonică între prietene apare la un moment dat, repetată, și formula cu mai: ,Ce mai faci - ăăă... ce mai faci tu: așa în mare, bine? - Sunt bine. Da. Sunt bine. Eu azi te-am sunat să văd ce mai faci, că ți-am promis că te sun, de mult". În schițele lui Caragiale, altele sînt întrebările preliminare cu care se abordează amicii
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
tezelor pe care le conțin. Scrieți cu ură și nepăsare față de sensul greu al cuvintelor: Regretăm că în cadrul atât de neapăratei republici literare basarabene s-a format o republică separatistă, numită postmodernistă, la fel de milităroasă și obstrucționistă ca cea nistreană." Chiar așa, dle Vieru?! Suntem la fel de nocivi și periculoși ca republica separatistă a criminalului și mafiotului Igor Smirnov? A tipări cărți în România, a publica în ziarele și revistele din România și nu în Literatura și arta (din care a rămas doar
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
ascuns, bine mascat de detaliile-capcană, învăluitoare. Tot astfel și cu globalizarea. Mâine, probabil, când o să ne globalizăm de tot, harta Europei va deveni și ea un astfel de joc. O șaradă, în definitiv. Printre Luxemburg, Andora, Olanda, Elveția, Spania și așa mai departe, să zicem că într-o zi cineva va avea de indicat țara nu de mult primită în bătrânul continent cu capitala ei numită București. Din capul locului, europenii mai vechi vor fi avertizați că nu-i vorba de
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
a văzut. Nu m-aș mira dacă, azi-mâine, devenind noi în fine europeni-europeni - să mă ierte naționaliștii noștri vizionari - vom rămâne tot niște pârliți... Din cauza lenei, din cauza corupției nevindecate, cerșelilor noastre ortodoxe precum și luărilor la mișto, în general. Poate doar așa, ratând spectaculos ce ne puserăm noi în cap, să ne știe lumea: A, ăia!... - și să se descopere astfel pe hartă mai repede locul, (călărețul)... Cei ce vor voi să ne cunoască și din literatură, eventual, din vreo epopee, s-
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
se mute la țară decît să se simtă exclusă în București, a fost înțepată, se pare, de un țînțar sau mușcată de o căpușă și s-a îmbolnăvit de encefalită. Țăranii din comună au observat că verișoara mea se mișcă "așa, ca un robot" pe ulița principală. Doctorul comunal nu și-a dat seama de ce suferă. I-a recomandat o injecție pentru care s-a dus la Lehliu. Cînd a început să se îngroașe gluma, verișoara mea a fost adusă la
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
ea legată de urbanistică, ori de politică, ori de morala vreunei istorii ce se repetă. Lectura trebuie, zic, începută dinspre ,varietăți", ca să-ți dai seama, chiar dacă nu de tot, ce fel de ,cetățean" e scriitorul a cărui carte o deschizi. Așa făcînd, risc un portret din cîteva trăsături de condei. E, de bună seamă, un om al reperelor, al ,mitologiilor" ce pot să țină, în lumea care curge înnebunită, locul toiagului despărțitor de mări. De aici, preferința pentru trecut, acela pe
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
și necesar să le atragă atenția însăși doamna prefect Mantale să nu mai facă pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când vrea, fără să țină seama de buletinul meteorologic; bine că nu a văzut ministrul Vlădescu reportajul, că le băga concitadinilor-bucureșteni niște accize de își udau pantalonii în
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
predecembriști - și care amenință să împartă maniheist (dacă nu cumva a făcut-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea Cărtărescu e rîvnit de ambele părți ca posibil tovarăș de ideologie și văzut ca un prețios capital ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva ani a fost opus, forțat, ,modelului Patapievici", mai nou speculîndu-se, dimpotrivă, adjudecarea lui în sensul contrar. Fiind un volum cu articole de atitudine politică și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
trebuie tălmăcită în sens ontologic. O interpretare ontologică presupune întâi de toate o viziune ontologică determinată, căreia piesa literară să i se plieze. Sintaxa situației este similară celei heideggeriene: așa cum fabula grijii era chemată să ilustreze construcția ontologică heideggeriană, tot așa și cele două piese literare discutate de Noica sunt chemate să ilustreze modelul ontologic IDG: individual - determinații - general. Acest model ontologic arată în ce constă ființa împlinită și care sunt posibilele sale eșecuri: nu se ajunge la ființă deplină decât
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
aspire pe mai departe. Dialogul sau polemica dintre I. B. Lefter și H.-R. Patapievici pe tema raportului dintre modernitate și postmodernitate sau dintre modernism și postemodernism sunt inevitabile, necesare și profitabile pentru confruntările actuale de idei. E oare chiar așa de mare distanța între un ,modern tulburat" și un postmodern?
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
să citim cât mai mult. Nu știu de ce, eram preferatul lui. O dată, ne spusese că baza religiei este cultura cea mare, universală, și că, fără aceasta, nici nu ar mai exista vreo religie adevărată...care să fie plăcută auzului Domnului. Așa spusese: Auzului! De parcă Celui de Sus i-ar fi plăcut musai... iambii suitori... trohei... săltărețele dactile, și că Ritmurile atent orchestrate ar sta la Baza Creației sale. într-o zi, Grama ne-a dat un extemporal. Nu îmi mai aduc
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
multă vreme în lumea celor drepți... Din nefericire, prietenul are, într-adevăr, o problemă, așa că schimb pe un alt canal de televiziune unde tocmai se retransmite un reportaj, drept că un pic retro, dar simpatic, despre începerea anului școlar... Ei, așa da! Ne relaxăm văzând burice goale, fustițe croite cu respectarea prevederilor austerității anunțate de toate guvernele post-decembriste, verigi în nas, urechi și limbă, blugi flenduriți, decolorați, rupți în... și în genunchi, celulare, lănțișoare, brățări... Mazde, Logane, Mercedesuri etc., parcând majestuos-copleșitor
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
acordat pentru România literară (nr. 27, 13-19 iunie 1995) mi-a vorbit și despre Flora Tristán, drept pentru care mi s-a părut firesc să merg la Biblioteca Națională din Madrid să aflu mai multe despre acest personaj feminin și așa am putut citi, încă de atunci, cartea ei Peregrinările unei paria, dar și o întreagă bibliografie care-i era consacrată. Flora Tristán a fost o mare luptătoare pentru dreptate socială. A încercat să introducă în politică o componentă feministă, cu
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
diversității mijloacelor prin care mi-am câștigat existența în viață, aceasta nu intra în vederile mele. Mai recent a fost o propunere, să mi se dea înapoi apartamentul meu din Barbu Văcărescu și cel al mamei din Drumul Taberei și așa mai departe. Un moment culminant a fost și pe vremea lui Mitterrand, când cu vizita în România, care pentru a satisface cererea autorităților era să plece cu urna sub braț. Consilierii lui omiseseră să se informeze dacă există sau nu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Maruca urma să fie despărțită de Enescu, rămânând singură la Pčre Lachaise. Era într-un fel persoană non-grata, de eliminat din biografia lui George Enescu, care, căsătorindu-se cu o prințesă, făcuse o mezalianță, o mezalianță inversă. Dacă e vorba așa, să se întoarcă toată lumea, să se odihnească în pace, pentru că toată tevatura asta și tot acest du-te-vino de morți, eu nu le-aș fi făcut, pentru nimic în lume, cred că trebuiau lăsați acolo unde li s-au oprit drumurile
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
unde li s-au oprit drumurile. în fine, există testamentul lui George Enescu, vechea dorință a lui Alice, m-a înclinat și vom încerca să facem lucrurile cât mai cuviincios cu putință și cu cât mai puțin circ. Cel puțin așa sper, nu știu cum va ieși..." (22 august 1998). Notă "La corectarea, după ani, a transcrierii acestui interviu, mă opresc asupra cuvintelor Ťcel puțin așa sper, nu știu cum va ieși...ť Cum a ieșit? Ar putea să mă întrebe cineva pe care l-
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
încerca să facem lucrurile cât mai cuviincios cu putință și cu cât mai puțin circ. Cel puțin așa sper, nu știu cum va ieși..." (22 august 1998). Notă "La corectarea, după ani, a transcrierii acestui interviu, mă opresc asupra cuvintelor Ťcel puțin așa sper, nu știu cum va ieși...ť Cum a ieșit? Ar putea să mă întrebe cineva pe care l-ar roade curiozitatea. Răspunsul meu ar fi... mai bine spus, este: S-a făcut un protocol de acord între mine și oficialități de la
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
soarta! Reacția lui Geoană, pe lângă demagogia respingătoare, poate fi explicată și prin contaminarea fostului ministru de Externe de filozofia defetistă care a cuprins Occidentul în ultima vreme. Culpabilizați de tot felul de mișcări și ideologii ce-și au originea în așa-numita ,lume a treia", intelectuali și politicieni din Vest au preluat asupra lor întreaga vină a nedreptăților istorice multiseculare. Spălați pe creier de vigoarea protestelor ce vin dinspre cercurile extremei stângi occidentale, aceste personaje uită ce datorează Orientul țărilor civilizate
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
Paul Goma în mlaștina propriilor pagini. 99% din ceea ce pune pe hârtie (sau postează pe internet) este expresia resentimentului: un filon încă bogat și care nu dă semne că va seca prea curând. Mai nou, în cătarea lui Goma sunt așa numiții holocaustologi care ,falsifică documente", ,inversează cronologia evenimentelor" și ,prezintă efectul drept cauză". Însă nu numai ,holocaustologii", ci israelienii, ca popor, se văd în oglinda spartă a lui Paul Goma într-un mod terifiant: De când au o țară, israelienii au
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar și nici o altă artă nu o pot atinge. Micile dexterități lexicale, combinarea inteligentă a sintagmelor din fondul cultural comun, biografemele fără miez și învârtirea în jurul unui inesențial rămas așa, netransfigurat: toate aceste ,abilități" de versificare postmodernistă nu pot fi echivalate cu marea poezie. Ea se aproximează și se atinge prin depășirea acestui nivel agreabil, dar primar; abia vizionarismul unor Mircea Cărtărescu sau Mariana Marin constituie pragul de la care se
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
lătrând pe la ostrețe încoace și-ncolo după bietu' trecătoriu de altădat... Dăm citire a știre că ce au fost vor fire în veac de veac precum era ele, nici o clinteală neam... * îmi șterg, așadar, penița de azi, necrezând, păcătos, că așa va fire oricât s-ar buluci peste noi vremile... Căutând, cât pot, cuvintele cele mai curate, ca să-i răspund tânărului ce s-a refugiat câteva ceasuri în locuința mea în noaptea de 22 decemvrie 1989 și care, la despărțire, mi-
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
continua demersurile este nevoia disperată de a-i face dreptate mamei sale, fie și după patruzeci de ani. În cele din urmă, demersul său este încununat de succes. Mai mult decît atît, Jela Doina încheie cartea despre martiriul Ecaterinei Bălăcioiu, așa încît se poate spune că datoria fiicei de a-i face mamei sale dreptate în posteritate a fost împlinită. În privința crimelor comuniste, Monica Lovinescu observă, laolaltă cu importanți gînditori politici francezi - Alain Besançon, Jean-François Revel, François Furet etc. - cum acestea
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]