3,543 matches
-
într-un șantan din fanar”. Și s-a vorbit îndeosebi de ironizarea poeticului dublată de valorificarea lirică a prozaicului, a banalului cotidian, iar acest tablou complet de sonete nu slujește altceva. Fie și numai versurile de deschidere a câtorva poeme, așezate unul după altul, pot fi definitiv relevante în acest sens: „am vrut să trec prin lumea asta perfectă nevăzut asemeni unui narator omniscient”, „momentele de iluminare sunt rare”, „găsesc tot mai puține lucruri care merită să fie scrise”, dar „vă
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
noastră și ne conduse în nișa unde Sam și Betty luau masa ori de câte ori veneau aici. Regretă, spuse el, că nu i-a mai văzut pe Sam și pe Betty de mult timp. Cu toate că era înainte de amiază, la unele mese erau așezați oameni care mâncau carne și pește și beau bere. Betty a comandat pentru ea cafea și prăjituri, iar pe mine m-a convins să iau ouă cu chifle și cafea. Chelnerul ne reproșă din priviri că am comandat un mic
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
ficționar de la gradul 2 în sus, care creează mituri după mituri, care rescrie cópii după cópii, căci instrumentele pe care le are la îndemână: arta, limbajul, știința nu sunt altceva decât simboluri variate nu din realitate, ci din reprezentările alegorice așezate ca niște măști peste o lume și așa inescrutabilă. Mă văd nevoit să repet, avem aici, în miniatură, cele mai puternice idei ale postmodernismului. Borges merge și mai departe decât structuraliștii: nu doar moartea autorului, ci chiar moartea autorilor. Paradoxal
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
și temperează sentimentala rememorare a propriei vieți, 9 caiete albastre (ce titlu inofensiv) înseamnă traiectoria dramatică a omului de teatru, pe deplin dăruit artei, dar întâmpinând o piedică neprevăzută specifică timpului trăit în comunism, pentru cei provenind dintr-o lume așezată și avută. Deci m-am născut de ziua Regelui, într-o casă barocă, pe care se lăfăiau trei coroane regale, invadate de statuile lui Esculap, Hipocrat și ale Higeei, pentru că tata era farmacist, iar farmacia, al cărei proprietar era, se
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
de autocelebrare, narcisismul ei este un triumf al clipei în crîncena competiție cu timpul, după cum arta însăși este o victorie simbolică în fața dezordinilor de tot felul. Acest portret de acum cîțiva ani acoperă perfect imaginea de astăzi a unui artist așezat și proaspăt în același timp. În cadrul generației sale și în spațiul mai larg al artei românești contemporane, Claudia Todor este o prezență singulară. Mai întîi o individualizează un anumit exotism al apariției nemijlocite și insolitul definiției somatice. Suplă ca o
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
Becali îi mai rezolvă unele cheltuieli, a exprimat într-un interviu că principele partidului nu va mai repeta declarația cu banii și imaginea, pentru că îi dăunează la imagine și îi indispune pe fruntașii Noii Generații. Dă Gigi Becali un interviu așezat, la un post de televiziune. La întrebarea, printre primele, cum e cu partidul său, patronul Stelei o ține pe-a lui - din banii și imaginea sa personală! După care începe Becali să-și expună viziunea politică. Lui îi plac legionarii
Cine ocoleste pe cine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12652_a_13977]
-
formală și cromatică a capului. În colțul din drepta al tabloului, în zona echivalentă umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o linie groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu, așezată atît de ferm, este ea însăși un element de compoziție și contrapunctează, prin pasajul umbrei colorate, accentele puternice din partea luminată a bonetei. Lucrare foarte timpurie, practic una de adolescență, Autoportretul dezvăluie un artist sigur pe sine, cu abilitate manuală și
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
ani, și intră în imensa stivă a "memoriei critice", pe o poziție de top: studiul coordonatorului colecției "Canon", Alexandru Cistelecan, despre un poet, cum spune povestea, "nici călare nici pe jos, nici îmbrăcat, nici dezbrăcat". Mircea Ivănescu n-ar trebui așezat, dacă i-am da ascultare celui mai valoros (poate!) critic ardelean contemporan de poezie, nici alături de generația "60, nici alături de "nepoții" optzeciști, nici printre poeți, nici printre prozatori, nici printre "liderii de opinie", nici printre ratați, nici printre oameni, nici
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul, Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, Îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile, dînd, de multe ori, senzația ciudată că artistul nu inventează, că imaginația sa refuză consemnele mobilizării și că totul se rezumă la o anumită ordine prestabilită. Artist al memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
care încearcă să-l construiască, fiindcă altfel nu poate fi înțeles gustul pentru narativ, descoperit odată cu al patrulea volum. Narativitate (remarcată și de Alexandru Condeescu), discursivitate anecdotă, personaje - după modelul literaturii romanești de secol XVII, judecînd și după titlurile tipice, așezate și ele în chip de "povestire" - sînt noile structurări ale poeziei lui Virgil Mazilescu în cartea din 1983. Alegerea narativității și a mai marii coerențe nu aduce simplitate și claritate discursului poetic, el rămîne la fel de baroc, sofisticat și abscons, dar
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
ani..." Toată odaia - care comunica cu atelierul - era tapetată cu tablouri. îndărătul patului, pe perete, era prinsă pânza cea mare, intitulată Testamentul meu plastic (o pictase în februarie, după operație). Pe peretele din față, în stânga, Poarta infernului. Jos, rezemate și așezate alături, două picturi strălucitoare, cu pasta bogată, plină de sevă, în culori vii, cu galbenuri, negruri și albastruri intense. M-am apropiat să le privesc mai bine. "Bagă de seamă - mi-a atras Țuculescu atenția - sunt proaspete și încă ude
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
zilele de-aur a scripturelor române", îmi vine să renunț la telespectatorie, să iau pe după umeri vreun Cro Magnon cu belciug în nas, blugi franjurați și inel la buric și, într-un night club unde răgetele aduc a "scundă tavernă", așezați "pe bănci de lemn" la "mese lunge", să croim "planuri din cuțite și pahară" urlând: "Cum nu vii tu, }epeș doamne..."; iar din ascunsele căi ale istoriei și democrației, glasul înfricoșătorului domn să răspundă: Aș veni, dar astăzi codrii nu
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
pe care nu le mai amintesc acum, sînt prezențe de bună calitate, ele nu au reușit să coaguleze un climat. Au rămas doar niște insule, iar un arhipelag nu se poate constitui, deocamdată, pentru că nu există nici un sistem juridic bine așezat, nici o practică suficient de puternică, în măsură să impună prin cutumă coduri și comportamente, și nu funcționează nici acele instituții fundamentale care ar putea să structureze o piață reală și s-o scoată pe cea de astăzi din zona neagră
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
ruși, sunt o adevărată revelație pentru noi. Reînvie o epocă, aceea de la curtea lui Petru I și a succesorilor lui, primesc viață personaje misterioase ca prințesa Maria și fratele său diplomat Antioh, apar ca figuranți turbulenți prinții Constantin (ceva mai așezat și pus pe căpătuială), Matei și Serioja (Serghei), ultimii doi, cam cheflii, fustangii și scandalagii. Faptul senzațional din biografia răvășită a prințesei Maria Cantemir, dat ca sigur de Leonid Maikov (p. 37), e că ar fi fost, pentru scurtă vreme
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
în privința crimelor făcute de comuniști (de la activitățile de reeducare din anii' 50 pînă la asasinarea lui Gheorghe Ursu) și rămase nepedepsite pînă în ziua de azi. Inteligența narativă, stilul artist, îndelung șlefuit, problematica foarte complexă abordată și, dincolo de toate, siguranța așezată a scriiturii, fac din Filip Florian un autor care, încă de la prima carte, devine o certitudine în literatura română a momentului. Este, cu siguranță, cel mai solid debut înregistrat pe piața românească în ultimii ani. Filip Florian, Degete mici, prefață
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
își depășească propria condiție, să pară altceva decât este. Ambițiile sale se reduc la nivelul meseriei pe care o face și unde este un veșnic perfecționist. Există în discursul lui Gheorghe Dinică o nuanță de modestie, de bun-simț al valorii așezate, demonstrate cu vîrf și îndesat, care nu se poate să nu impresioneze. Toni Grecu și Florin Călinescu sînt niște brand-uri importante în lumea show-biz-ului. Ei imită în interviu retorica personajelor care i-au făcut celebri (veșnica veselie a ,reporterului
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
din cămin, cuprinse, în fapt, de-o greu controlată panică. Zestre feliată în trei de întrebarea, repetată, ,cine este Letiția Branea?". Cu ea, strigată, într-o noapte, de portarul căminului de fete, începe romanul. Pînă atunci, aflăm din cîteva rînduri așezate înainte, zilele trecuseră terne, înghițite, hap după hap, ca într-un pact definitiv, resemnat, cu traiul de duzină: , Atunci m-am gîndit cu regret că mie n-o să mi se întîmple niciodată ceva deosebit, și cu gîndul acesta am trecut
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
către tot mai mult(e). Astfel că proza aceasta are o anumită vârstă la figurat, în sensul maturității estetice, dar și la propriu, prin biologia personajelor. Ele sunt îmbătrânite înainte de vreme, arse de vântul sălbatic al epocii (lumea veche, interbelică, așezată a fost distrusă și în prezentul narativ vedem doar resturile ei calcinate); și, totodată, măcinate interior de uriașa decepție ce a survenit entuziasmului inițial. Dat fiind că scriitorul avea, la data instalării comunismului, douăzeci și ceva de ani, poate că
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
emoționale, memoria și imaginația etc. Exercițiile fizice cu care pregătește masa actorilor, însoțite și de comentarii precis-sugestive, sînt, de fapt, tehnici anamnetice, care fac apel la ființa complexă și trează, autentică și vie, a actorului. Pe scenă, în mijlocul actorilor - el, așezat normal pe un scaun; ei, tolăniți în jurul său pe podea - Andrei Șerban părea un ,învățător" în ambele sensuri ale cuvîntului, inclusiv în acela esoteric; un dascăl care și-a scos elevii la iarbă verde și profită de receptivitatea lor relaxată
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
miel. "Un exemplar autentic, împachetat în inele de grăsime; privește-i pungile de sub ochi, urechile clăpăuge, un adevărat model!..." Clientul astfel descris și luat în derâdere începu să se agite. Își înălță fruntea cât putea de mult, continuând să rămână așezat, apoi se întoarse spre o masă învecinată cu expresia de ocară boche. Mă ridicai și-l luai pe filosof de braț. El împinse scaunul la loc, se ridică de bună voie și, dând din cap în toate părțile, mă urmă
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
îmi măcina timpanele. Stăteam întinsă pe patul meschin, îngust, de chilie-celulă, dintr-un vagon de dormit al unui tren din secolul 21. Sau cel puțin așa trebuia să fie. Capul îmi era înghețat, corpul transpira sub două pături de plastic, așezate ordonat de mine, una peste alta. Un sfîrșit de mai trist, umed, friguros, care se vîră și surescită toate disperările lumii. Un tren ciudat, cu compartimente minuscule la vagonul de dormit, aruncate într-un soi de frig de început de
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
acesteia!), pe de alta nu se încumeta a indica foarte numeroasele compromisuri pe care le-a făcut propagandei comuniste. Dacă în trecut situația era oarecum explicabilă prin împrejurarea că instanțele politice (ca și unele redacții) echivalau orice obiecție la adresa scriitorilor așezați pe panoul de onoare al "mărețelor realizări socialiste" cu o cîrtire împotriva regimului, azi ea ne apare îndeajuns de ciudată. Cufundat într-o luminozitate înecăcioasă, spiritul critic suferă evident. Din care pricină ni se înfățișează extrem de oportună o cercetare pe
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
sunt numai trup (Fac. 6, 3). Aceasta pentru că cei ce viețuiesc trupește și au în ei cuget trupesc, fiind cu totul trupuri, nu pot plăcea lui Dumnezeu. Că sunt întunecați în cugetări și nepărtași de razele luminii dumnezeiești. Având norii așezați ca niște ziduri înalte în fața razelor Duhului, ei rămân neluminați, iar simțurile sufletului, fiindu-le tocite, nu pot căuta spre frumusețile cunoscute cu mintea, ale lui Dumnezeu, și nu pot vedea lumina adevărată a vieții și nu se pot ridica
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
limbajului și al duhului încorporat în imaginea artistică, un text pe care și acum îl socotesc perfect plauzibil în ceea ce privește lectura picturii sale și reprezentativ pentru capacitatea mea de a percepe expresia artistică și pulsațiile ei imponderabile. În acest context, oarecum așezat, solicitarea lui Silviu de a scrie din nou despre pictura sa, de data aceasta despre problema luminii pe care și-o pune într-un mod profund și, dacă se poate spune așa, vehement, m-a surprins, într-o oarecare măsură
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
Aerul acesta curat și rece de intelectualitate pură străbate și poezia philippidiană de la primul pînă la ultimul vers. Este cîștigul, dar și defectul major al stihurilor sale, în măsura în care "intelectualizarea" este socotită cînd "noblețe", cînd "balast". Dar meritul poeziei - atît de "așezată" - în care Ș. Cioculescu descifrează numai "expresii cuvenite", este și acela că ea se mișcă, de fapt, pe terenul minat al celor mai diverse influențe. Explozii din muniția teoretică a lui Valéry: "Un poem trebuie să fie o sărbătoare a
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]