8,762 matches
-
care, odată sosiți în intersecție, citeau surâzând scurtul mesaj al lui Leonard și un dor pitit de multă vreme în ascunzișurile calde ale cărnii se ridica plutitor și înaripat până în colțul ochilor căutători. Puțini dintre cei ajunși până aici se abțineau să nu-și scrie dorința pe o bucățică de hârtie, pe care s-o simtă apoi cum se împăturește sub apăsare degetelor, devenind un mic pachet, gata să-și ia zborul. Nu era vorba doar despre dorința de-a găsi
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
lor nu e ridicolă, deși viața lor amintește de vechi și frumoase povești edenice. Povești care, iată!, pot coexista cu lolitele, madonnele și pamelele vremilor noastre. Dragii mei prieteni ironici, blazați și cinici, vă invit ca, măcar o dată, să ne abținem de la orice comentarii! Foarfeca - Să nu lași foarfeca deschisă că e păcat! - De ce e păcat? - Nu știu, da' e păcat. Multă vreme m-a intrigat această curioasă și îndelung repetată interdicție a Mamei. Până în ziua în care am descoperit că
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
care chiar azi am citit un articol în Journal du Dimanche semnat de cunoscuta jurnalistă literară Laure Delorme sau așa ceva. Ce mai tura-vura, literatura franceză e pe mâini bune. Nu te supăra dacă din când în când nu mă pot abține... Ironii nevinovate. Sper că nu e grav. Oricum, ai perfectă dreptate când spui că literatura e făcută acum în primul rând de femei, bărbații nefiind în stare să se mai pasioneze pentru un domeniu care dă semne tot mai clare
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
spre buricul ei spre blănița pe care refuzase s-o radă și toți descopereau cu încântare cât e de neagră si de stufoasă de parcă era barba unui pitic pitit în fofoloancă. Durand râdea nervos de fiecare dată și abia se abținea să nu se repeadă spre ea la fel și ceilalți care dădeau pe gât paharele cu băutură și comandau imediat altele ca să-și potolească arsița din gâtlej De acord, trebuie să găsesc un subiect. În definitiv, nu e chiar așa
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
din nou, după ce dăduse gata încă o cană de băutură. Poate mă lămurești, în sfârșit, despre ce este vorba. Pe unde mă due, pe unde ma-ntorc, toată lumea îmi vorbește despre venirea americanilor. Nici domnul Gufa nu s-a putut abține... Încercând să fac pufina lumină în capul lui, m-am trezit că-i povestec din fir-a-par istoria modema a României. Așa cum am supt-o de la pieptul maicii mele. §i așa cum eu insumi am trăit-o. Nu am de gând s-
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
două puncte: începutul sau sfîrșitul. Astăzi aș spune că m-am înșelat. „Pianistul” este fără îndoială un moment de referință în cariera lui Polanski, dar ascultîndu-l pe regizor vorbind dspre viitorul lui film, ecranizarea lui David Copperfield, nu mă pot abține să nu mă gîndesc că - pentru mine - „Cuțitul în apă” rămîne cel mai bun film al lui Polanski... Pe cînd el nici nu se gîndește să se întoarcă la realismul psihologic al începuturilor, cu încărcătura slavă a tăcerilor și gîndurilor
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
ironie) Șerban Foarță face figură unui filolog exhibiționist pentru care literatura poate fi și un rafinat talcioc. Dar toate acestea sunt doar prima parte a deșertului. Urmează trei variante de traducere a baladei lui Villon din care nu mă pot abține să nu redau măcar variantele de Închinări: „Răspunsul, Prințe, ia-l de unde / Nu e, căci, la nemângâieri, / Doar vorba-mi are a-ți răspunde: / Ci unde-i neaua de mai ieri?” și „Chiar dacă, Prințe,- săptămâna / Sau an, întrebi far’ de
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
în eroare.” Cum pot califica eu o asemenea atitudine, când editura își însușește munca mea, obține probabil și profit (căci tirajele pentru colecțiile școlare sunt mai mari) și apoi mă ignoră complet, ca și când n-ar fi auzit de mine? Mă abțin să transcriu aici definiția juridică a faptei. Să mă întorc însă la subvenții și la difuzare. Pentru că o carte (mă refer la una care să prezinte interes și să nu producă pierderi), ea are nevoie de cumpărători. Cum spuneam, din
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
mai îndelungate decît celelalte meteorice edificii. Dacă ar fi așa, am ajunge abia la cifra DOI. Al doilea teatru privat din țărișoară. Puțintel, aș îndrăzni să murmur. Asta doar dacă n-aș cunoaște breasla. Cum o cunosc prea bine, mă abțin de la comentarii și-mi alimentez visele și speranțele că vom învăța să numărăm și mai departe, și mai repede. Teatrul Arca se află într-un pod mansardat special pentru astfel de întîmplări. Deasupra mai este doar cerul. Dedesubt, ca peste
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
amănuntelor, am zice, pe care doar talentul o girează, talentul naratorului de a traversa, sobru și emoționant, în numele personajelor, imperiul de cenușă al războaielor, lagărelor și granițelor, dar și insulele de normalitate, frumusețe și iubire. Scris înainte de 1989, romanul se abține esopic să precizeze denumiri geografice (cu excepția unor străzi din București) sau evenimente politice din țară sau din lume (comunism, securitate, armata sovietică sau nazistă ș.a.m.d.) ceea ce nu ne împiedică să ne dăm seama de spațiul de obârșie și
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
talcioc. Persoane care ne erau dragi dispăreau din orizontul nostru pentru lungă vreme, unele pentru totdeauna. Iar noi, copii, trebuia să ne învățăm să nu povestim la școală ce auzeam acasă, să nu spunem ce cărți citim și să ne abținem să vorbim limbi străine, cu excepția rusei, evident, și să nu avem încredere decât într-un cerc foarte restrâns de cunoscuți. La biserică trebuia să mergem pe furiș, căci religia creștină era inamicul de moarte al comunismului. De la un moment dat
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
esențiale, creatoare ori istorice, ni se înfățișează nu mai puțin grăitoare pentru psihologia memorialistului decît pentru personajele sale: o psihologie de-o receptivitate ieșită din comun, de-o structură acut inconformistă, izvorîtă dintr-o enormă vitalitate ce nu se putea abține de la raportarea la aspectele crude, izbitoare ale vieții din preajmă, vitalitate, a cărei primă manifestare intelectuală a fost celebrul Manifest al Crinului alb, apărut în 1928, în revista Gândirea, de-o alură nietzscheeană, prefațînd, după cum s-a remarcat, existențialismul și
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
relației celor doi. Relația dintre o femeie superbă fizic, voluntară, și plină de vitalitate (adeptă necondiționată a nudismului estival și a grupurilor gălăgioase), precum Adriana, și intelectualul cu mișcări stîngace, vag autist, de o candoare aproape dureroasă (nu mă pot abține să nu-l compar cu personajul interpretat de Dustin Hoffman în filmul Rain Man) este una cu totul nepotrivită, fapt evident pentru oricine privește din afară insolitul cuplu. Văzut de Niki, fratele mult mai pragmatic al personajului principal, cuplul Stere-Adriana
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
trecutul împovărător, străinătatea, ungurii, intelectualii (nu toți, doar cei care nu s-au dat încă pe brazdă). În afara a vreo două orașe care mai țin, simbolic, pieptul năvalei pesediste - mă gândesc la București și la Timișoara, pentru că despre Cluj mă abțin să vorbesc -, țara e îngenunchiată cum n-a fost nici pe vremea comunismului. Atunci, se vota de frică și din absența oricărei alternative. Acum, se votează tot de frică, dar și de spaima alternativei: nu care cumva să fim obligați
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
sistemul articulatoriu al limbii: grafia hăm (DEX: hm) e o aproximare ăn notarea unui sunet nazal rostit cu gura ănchisă și marcănd neăncrederea. Un alt caz de interjecție nefixată definitiv ăn scris e ilustrată ăn exemplul: "nu s-a putut abține să nu exclame. "Defectele lui Pepe. ăhă... " " (Monitorul de București, 151, 2001, 9). Chiar interjecțiile aparent stabile suferă modificări: "Huă, duceți-vă la muncă " (EZ 3546, 2003, 2; ăn DEX: huo). Apar zone de variație, ăn scris, ăn repetarea unor
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
se ridică, părăsește "civilia" din rînd cu noi și rostește prima replică. "DE CE AȚI VENIT LA TEATRU?" Aș fi vrut să mă bag și eu în vorbă. Să zic că răspunsul ar fi subiectul unui eseu, de pildă. M-am abținut, pentru că era copilul de față, destul de emoționat de interactivul dialog. Rîndurile de aici, însă, pot formula pe scurt un fel de răspuns: ca să poți vedea, uneori, și asemenea spectacole dezinhibate și dezinhibante ca cel ce se numește 89 89...fierbinte
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
se încheie cînd căpitanul îndreptă pistolul spre fruntea lui Gitanas , iar Gitanas ridică mîinile, admițînd că ofițerul avea dreptate. În timpul acesta, sfincterul lui Chip se dilatase, aproape pînă la punctul capitulării necondiționate. I se păru însă foarte important să se abțină, de aceea, rămas în ciorapi și chiloți, își strînse cît putu fesele cu mîinile tremurînde. Strînse o dată și încă o dată, luptînd manual împotriva spasmului. Nu-i păsa cît de ridicol arată. "Poliția" descoperea o mulțime de lucruri bune de furat
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
lui Juan care interpretează rolul rece și calculat de femme fatale, e elementul care le conferă profunzime, determinându-i să fie totodată călăi și victime. Mai mult, e elementul care obstrucționează judecata morală. Faptul că Almodovar își tratează personajele echidistant, abținându-se să le condamne, e numitorul comun al tuturor filmelor sale, dar e o modificare inovativă adusă genului, care de obicei se focalizează pe valorile morale. Melodrama presupune o poziție bine delimitată cu care spectatorul se poate identifica: e clar
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
liber să mă sancționeze, mi-a replicat că măsurilor administrative le pusese capăt Congresul IX al P.C.R. Asta după ce-mi debitase un discurs de vreo jumătate de oră în cea mai perfectă limbă de lemn. Nu m-am putut abține și i-am retorcat: "Partea proastă este că dv. vorbiți ca înainte de Congresul IX". Urmarea întrevederii mi-a întrecut toate așteptările. Chiar de la poarta ministerului s-a luat după mine un individ care nu m-a scăpat din ochi pînă
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
care te năucește prin capacitatea de a reinventa genul. Fast Film e un omagiu original adus filmului de acțiune; apar imagini din lungmetraje clasice, ce acoperă istoria cinematografiei, imagini prezentate în competiție = curse de trenuri/ mașini/ avioane. Nu mă pot abține să nu vorbesc de realizarea filmului, cel puțin spectaculoasă: s-au printat imagini din aproximativ patru sute de filme; apoi paginile au fost folosite pentru confecționarea manuală a unor obiecte tridimensionale; obiectele au fost aranjate în tablouri (fiecare tablou conținând minimum
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
și negru, cel cu Veneția, cel cu Românica. "Pur și simplu" "Eram în spatele unui tip de vreo 60 de ani, cînd a aruncat tacticos pe trotuar ambalajul napolitanei pe care și-o îndesa acum în gură. Nu m-am putut abține și, cînd am trecut în viteză pe lîngă el, I-am zis peste umăr cu cel mai obraznic ton posibil: Vedeți că v-a căzut ceva! Omul mi-a răspuns cinstit: Nu mi-a căzut. Eu am aruncat." Este ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
tot vorbesc despre lingăul năstăsian, alintat de beneficiarul limbilor cu porecla "tânărul Titulescu", și despre suprarealista Daciana, singurii juni de aparat cât de cât vizibili. Vorba lui Alex. Ștefănescu: cum naiba poate fi om tânăr pesedist?! Și totuși, nu mă abțin să nu citez o mostră de gândire avansată, așa cum a fost produsă de gurița poetică a d-șoarei Daciana Sârbu la demiterea din funcție a unui subordonat: "Au mai fost niște nereguli care nu s-au confirmat, dar care probabil că
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
din partid a lui Al. Jar (fost membru al Rezistenței franceze, a cărui soție, Olga Bancic fusese decapitată de naziști) este relatată cu o simplitate dezarmantă: "Nu aveam nici o îndoială că era un comunist cinstit, m-am gîndit să mă abțin de la vot, dar, din lașitate, n-am făcut-o și astfel Jar a fost exclus din partid în unanimitate" (p. 50). După 1954, viața Ninei Cassian se derulează pe aceleași coordonate din volumul precedent: munca la poeme și compoziții, iernile
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
întrebat: "Domnule Țuculescu, mai pot conta pe promisiunea dumitale? Am și eu un plan impus de Institutul unde lucrez, nu pot amâna la nesfârșit!" La care pictorul m-a asigurat că se va ține de cuvânt; dar nu s-a abținut să-mi debiteze pentru a nu știu câta oară cât de congenital inapt sunt să mă consacru unei expertize, conchizând ca întotdeauna: "îți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala!" În ciuda acestui soi de dialog de o francheță brutală, trebuie
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
ca un Făt-Frumos: nu te interesează ce spune - oricum, debitează doar clișee - ci ce face (pe cine urmărește, cu cine se bate, etc.). Efectele speciale CGI și kinetomania camerei nu reușesc să salveze filmul. Poate doar te fac să te abții de la căscat vreo cinci minute. Dacă vine vorba de căscat, mai găsiți pe ecrane Polițiști fără maniere; din nou, nici un adaos inovativ la figura detectivului, de data asta nepriceput și incompetent. Starsky și Hutch sunt pastișe eșuate și ridicole ale
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]