378 matches
-
oglindă a tinerei domnițe Inteligența din Cartea păgânului și a celor trei înțelepți : „La umbra unui mândru arbore încărcat de flori, pe iarba catifelată, lângă un limpede izvor, era un jilț înalt, frumos împodobit și încrustat cu aur, argint, fildeș, abanos și pietre prețioase; în jilț era așezată o femeie bătrână ... Înțelegerea, care le citea multor discipoli filozofie și teologie”. E întâlnit, de altfel, însuși Împăratul, rătăcit - conform binecunoscutului clișeu - la vânătoare; la rândul său, acesta e convins să pună valorile
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
scumpe care reprezintă diferite flori. Are trei sau patru perechi de brățări și bijuteriile de la urechi sunt lungi de un inch. Era o fată frumoasă, avea chipul neted și oval, ochii alungiți, negri, o gură mică, rotundă, părul de culoarea abanosului, o siluetă scundă și grațioasă. Pe scaunul de lângă ea, era o jachetă trei sferturi din piele de focă, așa cum purtau cele mai elegante femei americane. Fata se uita la ea cu admirație și din când în când mângâia blana moale
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
inovatoare excepțională, reputație pe care au confirmat- o următoarele sale romane: Magicianul (1965; ediție revizuită în 1977), Iubita locotenentului francez (1969), Daniel Martin (1977), Mantisa (1982), Omida (1985). Patru dintre cărțile sale (Magicianul, Colecționarul, Iubita locotenentului francez și Turnul de abanos) s-au bucurat de ecranizări celebre, cu o distribuție remarcabilă, distinse cu cele mai prestigioase premii din domeniul cinematografiei. Scriitor prolific, Fowles a publicat și eseuri (Aristocrații, 1964;Găuri de vierme, 1998), nuvele (Turnul de abanos, 1974), poezii, traduceri, prefețe
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
francez și Turnul de abanos) s-au bucurat de ecranizări celebre, cu o distribuție remarcabilă, distinse cu cele mai prestigioase premii din domeniul cinematografiei. Scriitor prolific, Fowles a publicat și eseuri (Aristocrații, 1964;Găuri de vierme, 1998), nuvele (Turnul de abanos, 1974), poezii, traduceri, prefețe, cronici literare și comentarii la albume de artă fotografică. În 2003 a văzut lumina tiparului primul volum al jurnalelor sale intime, urmat în 2006 de volumul al doilea. La Editura Polirom au apărut pînă în prezent
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
lumina tiparului primul volum al jurnalelor sale intime, urmat în 2006 de volumul al doilea. La Editura Polirom au apărut pînă în prezent: Iubita locotenentului francez (2002, 2008, 2011), Colecționarul (2002, 2007, 2011), Magicianul (2002, 2013), Mantisa (2003), Turnul de abanos (2003),Daniel Martin (2004; 2009), Omida (2005; 2009) și Copacul (2007), care inaugurează „Seria de autor John Fowles“. Volumul Jurnale reunește sub același titlu cele mai reprezentative fragmente din jurnalul început de John Fowles în 1940, cînd era încă student
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Să fiu al dragostei tale ursitoare”. Eu n-am uitat că-n fiecare noapte, Tu mă priveai, când la iubitul tău visai Și mă trezeai cu ale tale șoapte, În zori iubirea-ți mi-o mărturiseai”. În păru-ți de-abanos strălucitor, O rază trimiteam să ți-l mângâie, Apoi te învățam cuvinte de amor, Scriindu-le pe bolta argintie”. Dar m-ai uitat și cu iubitul tău, O altă stea strălucitoare ați ales, Ca să vă fie al dragostei ecou, Iar
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
cândva,Să fiu al dragostei tale ursitoare”.,, Eu n-am uitat că-n fiecare noapte,Tu mă priveai, când la iubitul tău visaiși mă trezeai cu ale tale șoapte, În zori iubirea-ți mi-o mărturiseai”.,, În păru-ți de-abanos strălucitor,O rază trimiteam să ți-l mângâie,Apoi te învățam cuvinte de amor,Scriindu-le pe bolta argintie”.,,Dar m-ai uitat și cu iubitul tău,O altă stea strălucitoare ați ales,Ca să vă fie al dragostei ecou,Iar
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
îmi zâmbea Și în părul numai valuri frumusețea strălucea... Oare eu sunt? Nu-i o farsă? Poate-oglinda s-a stricat... Parcă timpul prea adânc ridurile a săpat... Chipul ce-mi zâmbea odată din oglindă azi pălește Și în părul de-abanos ninge ca într-o poveste... Cred că am să șterg oglinda...sigur s-a încețoșat... Chipul ce-l zăresc acolo e bătrân, e întristat... Nu sunt eu...eu simt în suflet tinerețea cum își cântă Imnul ei de bucurie care
CHIPUL DIN OGLINDĂ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384971_a_386300]
-
l-ar fi lăsat slugile stăpânului, de teamă ca evreii să nu se răzbune pe Rameses, pentru multele nedreptăți pe care le făcuse Asenath sătenilor. Însă chipul fetei îl vrăjea, la fel ca și ținuta ei și părul negru ca abanosul. Astfel o urmărea Rameses de vreo trei ani. O știa deja bine, iar fata creștea și se făcea și mai frumoasă. Câteodată, o vedea muncind în preajma casei sale pe colină. Atunci înțelegea că fata nu e de el, că e
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
Unde-i romantismul, cu al său alai? Mi-amintesc, prin lacrimi, de ultima seară, Când, la braț cu luna, ne simțeam în rai. Stele risipite se jucau, vioaie, Cu lumina blândă, clipocind discret. Chipul tău șăgalnic mirosea a ploaie, De sub abanoșii îmbrăcați cochet. Licurici sălbatici se prindeau în horă, Întețindu-și vrajba, sub frunzele noi. Dansul lor frenetic părea că adoră, Până la strigare, al naturii croi. Recitam și versuri, tu mă luai în brațe, Rănile din suflet dispăreau, pe rând. Tiptil
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
Recitam și versuri, tu mă luai în brațe, Rănile din suflet dispăreau, pe rând. Tiptil, alizeul venea să agațe Noaptea strecurată pe cărări de gând. Dusă-i amintirea și cu ea-mpreună, Palida tristețe pentru-al meu trecut. Azi plâng abanoșii sub un colț de lună, După romantismul care s-a pierdut. Referință Bibliografică: ULTIMA VACANȚĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
îndreptată țintă către el, i-a admirat acei ochi căprui încărcați de viață, ușor melancolici, adumbriți de gene mătăsoase, nasul mic, fin, buzele pline, delicat conturate, obrajii rotunzi cu gropițe care îi sporesc șarmul. Părul îi este cârlionțat, negru ca abanosul cu relflexe albăstrui închis, tăiat la baza umerilor. E frumoasă ca o prințesă de Castilia, el nu știe cum o cheamă și tare este curios să afle. Ghinion curat, nici ea și nici celelalte colege astăzi nu poartă ecuson în
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ciudă o copită drept în rât: “Fir-ai tu să fii de nespălat!” O, ce zarvă!... Ce râsete!... Ce hărmălaie!... În balconul cerului apăru și doamna Lună, zâmbitoare și roșie la față, tolănită într-un fotoliu de nori negri de abanos. Își înveli picioarele cu un pled de nourași albi și din două coșuri începu să arunce peste noi cu beteală. Râdea cu hohote dolofana și arunca cu beteală, încât toți pomii, florile și viețuitoarele sclipeau sub încărcătura de fire lucitoare
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
lui trecea Un alt drumeț, târziu, O întrebare se-nălța Din sufletul pustiu: "N-ai întâlnit pe drumul tău O, călător grăbit Un înger dulce și gingaș Ce-odată am iubit? Avea doi ochi ca de smarald Și păr de abanos Și haine albe, mătăsoase Pe trupul mlădios... Surâsul ei...o mândră floare Ce-n soare îmi zâmbea Iar vocea-i susur de izvor Ce-adesea îmi cânta... Spune-mi străine...n-ai văzut Pe drumul tău cumva Acea făptură minunată
CĂUTÂND-O PE EA ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382933_a_384262]
-
În veșmântu-i drapat. O picătură de sudoare Îi coborî pe frunte. Femeia Își scosese de pe față masca de călătorie, iar acum i se arăta În Întreaga ei frumusețe. — Ai ascultat? o Întrebă el. Antilia Încuviință din cap. Fixa cutia de abanos care zăcea Încă pe tejghea. Nu am spus nimic, adăugă Teofilo cu un freamăt În glas. Când... când ai de gând să pleci? Ea continua să tacă. — Aș putea să vin și eu cu dumneata? Spițerul se apropie și ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
apropie. Pe măsuță se afla o placă subțire din piatră, pe care erau Încrustate o serie de linii perpendiculare, În formă de tablă de șah. Pe piatră și alături de ea, zăceau Îngrămădite piesele jocului, niște figurine minuscule din fildeș și abanos, asemănătoare cu victimele unei bătălii iscate de zei. Amara luă În mână regele negru și Îl așeză În centrul tablei, fixându-l pe Dante, ca pentru a verifica dacă era atent la mișcările ei. Îndreptă degetul arătător asupra micii statuete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
gesturi, în fața unui public numeros. Gesturi frumoase, serioase și dramatice, pe care vinul băut le făcea și mai grăitoare. Fesele mari ale judecătorului Mierck se revărsau de pe scaunul său de vânătoare, un trepied din piele de cămilă și lemn de abanos care făcuse o impresie puternică printre noi primele dăți când îl scosese - îl avea din colonii... petrecuse trei ani urmărind hoți de găini și de grâne prin Etiopia sau ceva de genul ăsta. Îl plia și-l deschidea fără încetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
și se culcase devreme, pentru plăcerea de a auzi cum muzica viorilor se revarsă peste gazon și-i asaltează, vuind, fereastra. A petrecut multe nopți Întins pe pat, treaz, visând la cafenelele de taină din Mont Martre, unde frumoase de abanos se afundau În cele mai romantice mistere cu diplomați și mercenari, În timp ce orchestrele intonau valsuri ungurești, iar atmosfera era densă și exotică, plină de intrigi, clar de lună și aventură. Primăvara a citit, obligat, L’Allegro, care i-a inspirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
De ce iubim femeile? îi trecu prin cap lui Popa privind coama blondă, dar gândul îi trecu repede și el se ridică șovăielnic în picioare, aproape călcându-l pe blond. - Iar tu! strigă Popa furios. Contesa aproape că scăpă pieptănul de abanos. Iar m-ați răpit, drogaților! Și pentru că drogatul plin de murături nu se trezea, Contesa fu nevoită să-l înfrunte singură. - Domnule Popa... - A-ha! Știți cum mă cheamă! Vreți să cereți răscumpărare, nu-i așa? Ei bine, v-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
face plăcere să ne întâlnim unii cu alții. Ne privim în ochi și râdem, pentru că acolo îi vedem pentru o clipă pe Moni și Zoe, un monoclu și o lornietă, un joben și o pălărie cu voaluri, un baston de abanos și o umbreluță diafană de dantelă. Văd și acum ceașca japoneză atârnată de firul salvator, mi se încețoșează ochii și, ca și atunci, fac efortul de a nu plânge. Dar este din ce în ce mai greu, căci toată tinerețea mea este acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
paragină, îi va umple toată casa cu flori, florile ei preferate, nu tu magnolii, nu tu orhidee... dar oare nu e același lucru, când rupi o floare, fără voia ei, nu-i tot un... viol? își aprinse luleaua veche din abanos de pe insula paștelui cailor. trase un fum adânc și scoase, după o lungă pauză, pe nări două rotocoale mari și concentrice de fum albăstriu. o va pune pe aragaz, pe mașina de spălat, aia cu 6(șase) simțuri, poate că
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
o atracție deosebită față de medicină, fapt ce i-a adus un plus de afecțiune din partea acestuia, devenind preferata lui. Deea tot timpul a fost fascinată de sobrietatea doctorului, de barbișonul său înspicat și de nelipsita sa pipă din lemn de abanos cu un cap de leu sculptat de un meșter indian. A beneficiat mereu de dragostea-i necondiționată, mai ales de cea materială. În timpul liceului era una dintre cele mai elegante eleve din școală. Cum nu mai era obligatorie ținuta în timpul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
Eugen Evu ș. a. - cf. [pentru estetica paradoxismului] PTDelrc**, pp. 298 - 301 / PTGrp***, pp. 229 - 452); „marea revoltă“ a semnificanților împotriva semnificaților, cu „bucuria-i cuantică întreagă“, cu bogăție lexicală etc.; dar nu „bogăție lexicală“ extrasă fără noimă, „pe masa de abanos / brad“, din droaie de dicționare de neologisme și din cele peste 160 de stiluri funcționale ale limbii: al ciberneticii / informaticii / matematicii / fizicii / chimiei / astrofizicii - bit (p. 26; bit-ul desemnează [în informatică, metrologie, statistică] „unitatea de măsură pentru cantitatea de
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse. Cu ochii verzi, păr mătăsos Ca de tăciune negru, Cu mustăcioară de-abanos, Era frumos de-a-ntregul. Din glas și fluieraș cântând Înduioșa amarul Cu mierea vorbei și având Sărut de foc ca jarul. Iubit de fete și femei, Iubindu-le la rându-i, Jurau că-i zeu din Lupii-Zei, Îmbrățișări cerându-i
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]