288 matches
-
trepidații Ale aceluiași perforator C.P.-eu, Deasupra mea sunt constelații, Nu bulgări mari de minereu. Urcă zgomotoasă Mocănița la Abrud, Locomotiva mică, suflă tot mai greu, Razele de soare usucă pământul ud Și sclipesc, ca bulgări mari de minereu. Dar abatajul e departe sub pământ, Gândul mi-l aduce-n față mereu, Păstrez un singur lucru-n gând, Bucățile de minereu. „Mocănița” Turda - Abrud. 18 noiembrie 1963 Referință Bibliografică: Dor / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I
DOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356395_a_357724]
-
activitatea sa evenimente deosebite. Inginerul era căsătorit de ceva vreme și nimic nu părea să zdruncine căsătoria sa. Iată însă că într-o noapte la schimbul trei se petrecu un accident la sectorul pe care inginerul PARDOS îl conducea. Un abataj se surpase și au rămas închiși în el trei muncitori. Un al patrulea care plecase după un mecanic de intervenție nu era la locul surpării. La întoarcere a constatat avaria. A dat alarma. Maistrul de revir și cel principal au
CAZUL INGINERULUI PARDOS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354874_a_356203]
-
într-un front comun. Întotdeauana au fost ascunși, speriați, n-au spus ceea ce au gândit. Ba unii pe vremea comunismului m-au etichetat de cel nebun, care dădea din gură, lucru pentru care am avut și de suferit, reîncepând prin abatajele din Valea Jiului să reînvăț viața și mai ales să nu uit să dialoghez. Primisem, fără să cer, dreptul de autor al turnătorului. În momentul în care omul scapă de obsesia înavuțirii cu orice preț și cât mai repede, atunci se
SPOVEDANIE IN GRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356637_a_357966]
-
trepidații Ale aceluiași perforator C.P.-eu, Deasupra mea sunt constelații, Nu bulgări mari de minereu. Urcă zgomotoasă Mocănița la Abrud, Locomotiva mică, suflă tot mai greu, Razele de soare usucă pământul ud Și sclipesc, ca bulgări mari de minereu. Dar abatajul e departe sub pământ, Gândul mi-l aduce-n față mereu, Păstrez un singur lucru-n gând, Bucățile de minereu. „Mocănița” Turda - Abrud. 18 noiembrie 1963 Referință Bibliografică: .DOR DE MINĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 899
.DOR DE MINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346084_a_347413]
-
printre deținuți, departe de multe lucruri obișnuite, ți se pare ceva anormal. Începusem lucrul imediat după ce terminasem școala profesională de mineri la cea mai îndepărtată mină a Întreprinderii Miniere Gheorghe Doja din Zlatna, Muncăceasca Vest. Am fost repartizat la un abataj pe filonul 25, miner fiindu-mi baci Ion Pipa. Un miner vârstnic, vechi aurar pe care cei de la miliție îl cunoșteau ca traficant de aur. După ce ne terminam de evacuat minereul din frontul de lucru, noi cei mai tineri eram
COLONELUL...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370935_a_372264]
-
și m-am adresat unui deținut cu o statură impunătoare și cu o cămașă albă, am întrebat timid; dvs. sunteți domnul Colonel? Tipul s-a uitat atent la mine și m-a întrebat la rândul său; trebuie să fii de la abatajul lui moș Pipa, la care eu am dat doar din cap. Colonelul intuise că eram de la acel abataj fiindcă pe ceilalți muncitori îi cunoștea. Colonelul era dirijorul echipei de transport a deținuților din subteran și toată lumea asculta cu smerenie de
COLONELUL...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370935_a_372264]
-
dvs. sunteți domnul Colonel? Tipul s-a uitat atent la mine și m-a întrebat la rândul său; trebuie să fii de la abatajul lui moș Pipa, la care eu am dat doar din cap. Colonelul intuise că eram de la acel abataj fiindcă pe ceilalți muncitori îi cunoștea. Colonelul era dirijorul echipei de transport a deținuților din subteran și toată lumea asculta cu smerenie de comenzile date. I-am spus câte vagonete vrem să încărcăm după care am dat să plec. Colonelul m-
COLONELUL...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370935_a_372264]
-
cărbunelui către suprafață, căruia i se rupseseră câțiva ocheți. Producția ... trebuiau să dea producție ... era nevoie de cărbune ...de cât mai mult cărbune ... Ceilalți patruzeci și patru de mineri care fuseseră mult mai aproape de frontul de lucru, sau chiar în abatajul cu banc subminat unde și-au făcut aparițiile primele pungi cu metan în stratul de cărbune, apoi o scânteie de undeva, în mod sigur au sfârșit sfârtecați în bucăți de prima explozie. ............................ Îl cuprinse o stare de leșin. Realiză instantaneu
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
respectiv Ion și Ilie MARTINOVICI. Primul miner cunoscut din Coronini a fost un unchi de al soției Petru ODORESCU, care lucra la adâncirea puțului principal al minei Suvarov. Pe nea Petru ODORESCU aveam să-l am în subordine la un abataj cu multe probleme. După o intervenție prin care am evitat un accident tehnic, nea Petru și-a schimbat optica despre mine, apreciindu-mă pe oriunde avea prilejul. Dumnealui s-a mutat la mina Vărad și ne întâlneam doar în familie
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
știre publicată în Scânteia pentru a închega iute, indiferent la inadvertente, un scurt poem în care faptele sunt conduse și reordonate după nevoia artistică a poetului într-o flagrantă ignorare a veridicului. Alexandru Toma este autorul poemului "Silvester Andrei salvează abatajul". Alături de "Lazăr de la Rusca" a lui Dan Desliu, este una din cele mai reprezentative poezii "de tip nou", așa cum era dorită a fi poezia în "noul regim". În afară de povestea versificata a minerului Silvester Andrei, A. Toma s-a mai remarcat
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
volumele "Sună ghiocel, sună clopoțel" și "Piuici și frații lui mai mici". Minerul Boganici Neculai și vagonetarul Silvester Andrei, "fruntași în întrecerea socialistă" și buni fartați, nu apucă să se bucure de roada bogată/frontul bogat de cărbune a noului abataj, că sunt surprinși de o surpare a boltii. Trupul lui Boganici este prins sub bolovăni: Deodată, o ploaie de năruitura / Porni din înalt, si cură cu ură, / Tot mai larg cască moartea lacoma-i gură, / Tot mai crunt își scrâșnește
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
prin viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea preluare” viziunea revoluției se apropie de în limbaj trivial de o vulgaritate jalnică : „Odesa, Crimeea.. Și acasă, pruncii, femeia, Păduchii foamea. Muncă... Pe când încuietorii bucatelor Purtătorii păcatelor
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
zic? Îl catalogăm ca bombă, Dar asta nu e nimic! Mulți suntem aici la birt, Cu suflete neîmpăcate, Cerem doar paharul mic, Însă bem pe săturate. Încântat de vin pelin, De lichior sau tescovină, Revenim din nou la chin, În abatajul de la mină. Referință Bibliografică: Birtul și minerul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 444, Anul II, 19 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BIRTUL ŞI MINERUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354656_a_355985]
-
A bate, a pulsa Cu multe bătăi pe minut, Te miră? Ce-i anormal În aceste verbe? E ceva de neconceput? Dimpotrivă, e ceva atât De obișnuit încât Nu știu ce-ai găsit În asta neobișnuit? Dar eu acolo, în abatajul, Din mină am o a doua inimă, Care alături de mine În ritm mai susținut Se cheamă la în trecere Pe sine Și caută să realizeze Tot mai mult. Dar cine mi-a dăruit-o? Atât de aprigă. De înfocată, Puternică
DOUĂ INIMI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357156_a_358485]
-
Moldova Nouă trecusem prin mai multe bazine miniere de minereuri ale României: Munții Apuseni cu bazinul Zlatnei și minele Haneș, Stănija, Almașul Mare, Baia de Arieș, dar și Leșul Ursului din Suceava. Lucrasem mai în toate lucrările miniere: înaintări, suitori, abataje și chiar lucrări speciale, cum a fost sala mașinii de extracție și stația de pompe de la orizontul -120 de la mina Haneș. După angajarea la Moldova Nouă, am fost repartizat la mina Suvarov. Mina era la început și nu găsisem nimic
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
de extracție și stația de pompe de la orizontul -120 de la mina Haneș. După angajarea la Moldova Nouă, am fost repartizat la mina Suvarov. Mina era la început și nu găsisem nimic deosebit aici. Am fost repartizat la pregătirea unui nou abataj, ceea ce nu era o noutate pentru mine. Eram destul de tânăr și mulți nu prea vedeau în mine un meseriaș de renume. Oamenii cu care lucram erau localnici care nu mai lucraseră în minerit. Le-am spus că singurul lucru de
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
nordică a râului Valea Mare. Pentru cei neavizați un orizont este: totalitatea lucrărilor de exploatare dintr-o mină, situate în același plan orizontal. De la acest orizont s-a trecut la săparea primelor suitori, unde aveau să fie amplasate și primele abataje, de unde urma să se extragă minereul cuprifer. Dacă galeria Zero era baza, deasupra acesteia au fost delimitate orizonturile +44 m și +88 m. Legătura dintre orizonturi se făcea prin alte lucrări miniere, numite suitori. Definiția ar fi: trecere verticală sau
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
face prin: - exploatare la suprafață (cariere, când zăcământul este aproape de suprafața pământului) - sau exploatare subterană (mină). Exploatarea minieră constă din: - lucrări miniere de deschidere - de pregătire - exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt: 1. Orizontale: galeria, abatajul; 2. Înclinate: planul înclinat, rostogolul; 3. Verticale: puțul, suitorul. Pentru a reface rănile pricinuite de Primul Război Mondial, transportul feroviar, naval, industria siderurgică aveau nevoie de tot mai mult cărbune. Înțelegând situația gravă în care se aflau minele de cărbune
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
cărbune. În subteran au fost neglijate lucrările de deschidere și de pregătire a noilor capacități de producție, întreținerea lucrărilor miniere aflate în exploatare, galeriile de transport erau presionate și parțial prăbușite, apa neevacuată din subteran a inundat galeriile, iar în abatajele rămase în paragină, în special stratele aflate în exploatare, nr. 3 și nr, 5, și-au făcut apariția focurile endogene. La toate aceste deficiențe tehnice s-a mai adăugat și lipsa de materiale specifice lucrărilor de exploatare, cât și lipsa
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
din cauza tectonicii și calității inferioare a cărbunelui; - reducerea volumului la lucrările de pregătire; - restabilirea ordinii și disciplinei în rândul muncitorilor; - prelungirea timpului efectiv de lucru; - folosirea rațională a forței de muncă prin reducerea posturilor neproductive, în favoarea posturilor direct productive din abataje; - selectarea pentru încadrarea posturilor de conducere-supraveghere și control a unor persoane bine pregătite profesional și devotate societății; - ridicarea valorii profesionale a cadrelor tehnice, de supraveghere și a muncitorilor, prin procesul de școlarizare; - studiul fiziologic și psihotehnic al muncitorului; - protecția muncitorilor
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
muncitorilor prin măsuri de siguranță, serviciu medical și asistență socială; - acordarea unor salarii și prime echitabile; - perfecționarea utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea unor metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru introducerea abatajelor frontale cu front lung, unde noile tehnologii să poată înlocui în mare măsură forța fizică a muncitorului. Directorul general al societății aprecia că toate obiectivele stabilite în planul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie considerate de întregul personal tehnic ca o „directivă
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
lucrărilor de explorare - metodica de cercetare geologică propusă 5.1. Lucrări de teren 5.1.1. Lucrări de cartare geologică și geomorfologică ... 5.1.2. Măsurători geofizice și geochimice ... 5.1.3. Foraje de explorare (de la suprafață și din subteran) ... 5.1.4. Lucrări miniere (șanțuri, puțuri miniere, abataje, galerii, suitori, plan înclinat, semitranșee și tranșee etc.) ... 5.1.5. Lucrări de exploatare experimentală ... 5.1.6. Ridicări topografice ... 5.1.7. Prelevări de probe ... 5.1.8. Organizarea de șantier ... 5.1.9. Lucrări pentru protecția și reabilitarea mediului ... ... 5.2. Lucrări de laborator 5.2.1. Analize petrografice - mineralogice ... 5.2.2
ORDIN nr. 280 din 3 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298934]
-
i-a băgat în seamă și, impresionați probabil de numărul nostru și de atitudinea noastră hotărâtă de a nu ceda, au socotit că e mai bine să renunțe. Numai după ce ne-am epuizat repertoriul, ne-am împrăștiat pe galerii, către abatajele noastre, cântând în continuare, pe grupuri, colindul lui Radu Gyr.”( Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, vol. I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
i-a băgat în seamă și, impresionați probabil de numărul nostru și de atitudinea noastră hotărâtă de a nu ceda, au socotit că e mai bine să renunțe. Numai după ce ne-am epuizat repertoriul, ne-am împrăștiat pe galerii, către abatajele noastre, cântând în continuare, pe grupuri, colindul lui Radu Gyr.”( Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, vol. I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Articolele Autorului ACCIDENT MINIER SUBTERAN CARE PUTEA FI EVITAT! Ceea ce am să vă povestesc este strict autentic. Ca maistru de revir și conducător de schimb ca maistru principal în acea zi nu vedeam prilejul de a se întâmpla ceva deosebit. Abatajele își avea programele stabilite, iar locurile de muncă auxiliare nu prezentau riscuri. Am verificat locurile de muncă din revirul meu. La un abataj unde se făcea pregătirea pentru coborârea la un nou nivel de producție am observat că la nivelul
ACCIDENT MINIER SUBTERAN CARE PUTEA FI EVITAT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343823_a_345152]