87 matches
-
joacă rolul preliminar de separație a pruncului de mundan, făgăduindu-l arhetipurilor, înghițirea pune neofitul în contact cu esențele și îi anulează condiția umană, istorică. Spintecarea fiarei și ieșirea din ea au valoarea unei renașteri într-o dimensiune superioară, în timp ce abluțiunea îl integrează pe Mistricean într-o nouă lume, a eroilor imuni la Neant: „Sus la munți îl ducea,/ Cu lapti dulci-l țânea,/ De venin mi-l curățea,/ Frați di cruce să prindeau/ Șî la vânătoari cân’ mergea,/ Numa șărchi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ăia două-trei găleț’ dă lapte dulce, le-a fiert, l-a-mbăiat bine, frumos, pă cătcăune, a căzut toată carnea aia putredă ș-a-nceput să-i crească altă carne vie” (Fărcașele - Olt). Baia în lapte purifică în mod absolut, mai mult, abluțiunea în lichidul sacru provoacă agregarea la noul statut ontologic. Într-un basm din Cresuia - Bihor, izbăvirea de suferința grea este revelată de moartea însăși: „tu t’e-apucă - zîce - că li-i scoat’e d’im bolă-afară, că li-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adeseori justițiară în basme, unde femeile rele sunt cel mai frecvent ucise prin schingiuirea de către un cal htonian, care nu a văzut lumina soarelui până în momentul execuției. Pe de altă parte, calul năzdrăvan revine la forma sa miraculoasă printr-o abluțiune în lactic solicitată viteazului: „-Atunci scaldă-mă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”. Laptele folosit la îmbăiere devine un pretext pentru motivul jafului arhetipal, într-un basm din Pătuleni, Dâmbovița: „Împăratu acesta, atât era
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
existența peștelui miraculos. Chemată de plânsul lui, vidra vine la suprafață și îi aduce flăcăului pescuitul visat, nu fără a-l și pedepsi. Scufundându-i vasele și înecându-i pescarii, vidra îl obligă de fapt pe Antofiță să treacă prin abluțiunea inițiatică: el este înghițit de apele începutului și iese din ele chiar în insula de unde s-a ivit creația - „D-o salcie că năzărea,/ O salcie cu mustăți pe apă,/ Pe Vidros mi-e cocoșată”. Mutilarea rituală are loc chiar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în alfabetul surdo-muților. Ea tot nu înțelege. "Cléa, zice ea, unde e Cléa? Cléa are cheia!" Bun, intervine brusc bărbatul, ajunge! Chipul lui tânăr și simpatic înlemnește deodată într-o expresie solemnă. Îi dă, cu bărbia, tinerei femei un ordin. "Abluțiunile!", traduce aceasta cu un surâs slugarnic. O dezbracă, îi freacă fără menajamente fața, membrele și corpul cu un burete umed, apoi o înfășoară, așa, complet goală, într-un cearșaf și o șterge energic. Iat-o curată și îmbrăcată. După ce și-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
patului, iar alături vede ceva nou, o masă de biliard cu bile care trebuie împinse într-o gaură. Practic imobilizată, se zbate și geme. Calvarul durează mult. Și pe urmă, același ritual stabilit de doctorul Sinus la îndemnul Casei Albe: abluțiuni, lectură interminabilă, marcaje cu foarfeca ale chilotului (ce manie să te legi astfel de lenjeria intimă a cuiva), certificat pentru al doilea grad de inițiere și în încheiere: "Are cuvântul inițiata!" Mulțumesc, mă simt mai puternică și mai perceptivă. Satisfăcut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care a ajuns să arate ca argăsită, cu niște mănuși umede, îi aplică talc, emulsii și creme, și la sfârșit, pe călcâie, pansamente. Tot hârșâindu-le de cearșafuri, le-a ros rău. Afară de decuparea chilotului, toaleta seamănă destul de bine cu "abluțiunile" ritualului sinusian. La urmă, infirmierele împing proteza lui Joseph până lângă patul ei. Se dovedește că este exact ce crezuse: un fel de macara. Pe care o folosesc ca s-o ridice câteva minute, până îi schimbă cearșafurile. Când duc
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mi se pare scena în care Ceaușescu e pus să se scarpine la „spate gios” cu „poporul român” (p. 23). Sigur, aceasta e doar o denumire emfatică pentru mătura (sic!) pe care Secretarul General o are permanent la-ndemână în timpul abluțiunilor. Dar, chiar și așa, gustul imaginii rămâne îndoielnic. Îi reușesc în schimb lui Daniel Bănulescu destule replici de argou. Cum un capitol întreg, al șaselea, se petrece într-o pușcărie, „la durere”, procedeul pe care-l invocam mai sus devine
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
putea deveni niciodată copac, cîine sau clovnul de jucărie din vitrină pentru că evadările din sinele constrîngător reclamă ritualuri inițiatice complicate, perfid inocente (Clara și Walter), leșinuri prin locuri "blestemate", aplicarea unui "tratament fabulatoriu" în lumi artificiale: bîlci, cinematograf sau panopticum, abluțiuni în noroiul izbăvitor, primordial. Corect afiliat de către Ov. S. Crohmălniceanu direcției literare Kafka, Robert Walser și Bruno Schulz, nu sînt de neglijat nici unele explozii poetice cu semnificație întîrziată în Bacovia, B. Fundoianu, L. Dimov și mai ales în proza lui
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
portbagaj niște grenade, ceva cuie, capse, devine o joacă, iar dacă așa vrea Profetul, atunci guverne bogate trec în contul asasinilor câte patru milioane de euro de ostatec. Excelențe ministeriale și foști ostateci se congratulează, pe când vajnici luptători își fac abluțiunea după ce au înhățat cecul cu șapte zerouri după prima cifră. Cât nu câștig eu din marfa mea literară pe un an întreg... Justițiari, cu ciorapul tras pe cap, călări pe motociclete performante, flăcăii varsă încărcătura armelor în cel ales și
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
un tărîm interzis muritorilor. Incintele de oficiere a ceremoniilor erau subterane, iar inițierea presupunea sacrificii de animale și ritualuri de purificare a credincioșilor. Prefigurînd smerenia, sărăcia și castitatea propovăduite mai tîrziu în creștinism, preceptele mithraice recomandau, în vederea dobîndirii purității trupului, abluțiunile, lustrațiile și canoanele de penitență. La loc de cinste se afla asceza prin înfrînare (abstinență și continență) și sacrificiile expiatoare, menite a șterge păcatele credincioșilor. Adeptul se numea myst, iar incinta sacră în cadrul căreia se desfășurau ceremoniile, mithreum. Toate aceste
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
bătrânul cafegiu, când sta să plouă: "Venea un puloi afară..." Încă nu-mi dădeam seama de confuzie. Dar, dacă așa zicea Garabet... Uneori, când se ducea precipitat la privata din fundul curții cu ulcica în mână plină de apă pentru abluțiuni, el fiind - culmea - musulman! mă lăsa singur în prăvălie, să-i țin locul la tejghea, dacă Mița se lua cu treburile casnice, spăla, gătea... Atunci, mă simțeam foarte mândru, și nu atât de încredere, cât pentru faptul că mă socotea
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
încearcă a o transfera în ritual: „Să mă-nșel eu oare?, mă întrebam privind uneltele cu care/ el și-a făcut dreptate. Vremuri aspre, departe, - toate strînse acum/ aici într-o ladă. Trec cu mîna printre ele,/ ca într-o abluțiune, mă spăl de neputința mea cu puterea lor/ și-mi zic: ai avut dreptate, supărarea ta a rămas veșnică,/ dar acum, cînd te-ating, peste lucruri e un foșnet strident,/ culori vineții se deschid peste pleoape/ și nu pot vedea
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
și Gogueschor Fromage. între o sfredelire și un pansament, augustul pacient gustase din apa dentistului, declarase că așa ceva nu există nici în Thuringia și, ca un bun soț, păstrase restul sticlei pentru Elisabeta. M-me Veuve Fromage făcea nenumărate gargare și abluțiuni parțiale, Gogueschor nefiind încă organizat pentru a căra apa necesară unei băi generale. Caragiale și tata, întrebați, provocați, zîmbeau și schimbau vorba. Solicitați să guste apa, au refuzat, primul invocînd veto-ul doctorului, secundul o contraindicație flagrantă. Discuțiile s-au
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
stil, syrinx, pană, condei, apoi scrisul la lumânare, vraja ortografiei, literele magice, lumea ca pagină, cuvântul ca bomos sacru, scriitura ca labirint, erotica scrierii, vechile practici de purificare (de la orfico-pitagorei până la epoca doamnei de Săvignă) a ființei înainte de scriere, cu abluțiuni, la cei vechi, și primenire vesti mentară, în epoca noastră... Ș.a.m.d. Pe scurt, simpla, elementara grijă a caligrafiei ca semn al calofiliei. Scrisul îngrijit ca marcă a iubirii de armonie și frumusețe, totul înscris în idealul kalokagathic, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ale canaliei nu puteau să-mi fie de vreun ajutor. La ce bun atâtea trăsnăi? Nu eram eu produsul unei suite de generații, a căror experiență ereditară supraviețuia în mine? Nu eram chiar incarnarea trecutului? Și totuși moscheea, cântecul muezinilor, abluțiunilor, gargarele și aceste temenele în fața unei ființe omnipotente și sublime, în fața unui stăpân absolut cu care trebuie să te întreții în arabă, nimic din toate astea nu avusese vreo influență cât de mică asupra mea. Cu mult timp în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
numărul trecut) Carmen se uită discret la ceas: era târziu, aproape miezul nopții. Vasile Elisav se ridică. Ieși. Intră în camera de baie, a cărei ușă o lăsă întredeschisă, deoarece-și spăla, acum, numai obrazul, dar cu fervoarea unei sacre abluțiuni, astfel încât nu desluși prea bine apelul telefonului mobil, lăsat să zumzăie în gol, fără să-i pună nimeni punct, vreo patru-cinci măsuri din Zauberflöte. — Ce-i asta, întrebă, surprins, dl Vasile Elisav, ieșind din camera de baie. — Sunteți incorigibil, dom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cum ai să produci aderența dacă nu ai la îndemână zdrențele alea să le dai foc? Asistentul roșește până în vârful urechilor și execută comanda cu gesturi neîndemânatice. Pregătindu-se de plecare, Themison se adresează principelui: — Nu uita, slăvite stăpâne, de abluțiunile matinale cu apă rece. Biciuie organismul, dar îl și întăresc. Livia protestează violent: — Ba o să se spele cu apă călduță, ca până acum. Ce, vrei să-l bagi în mormânt? Medicul tace prudent. E mai bine să evite o confruntare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
terminate cu vindecarea. Cel puțin mie nu mi-a folosit decât puțin camforul amon. caustic și aresenicul (în doza minimă). Dar nu pot nega că am salvat unii bolnavi, cari aproape erau în preajma morții, stropindu-i cu apă rece, făcîndu-le abluțiuni și împachetări reci, urmând metoda lui Caspar. Îmi aduc aminte, de exemplu, de o femeie care zăcea de două zile complet lipsită de puls, rece ca marmora și de culoare cianotică și totuși a fost rechemată la viață grație acestui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apă potrivit de tare și potrivit de cald care curgea din boilerul nou, instalat de curând deasupra chiuvetei de inox, nouă și ea, cumpărată tot la insistențele doamnei Moduna pe banii de la Caritas. La boiler nou, chiuvetă nouă. Așteptând sfârșitul „abluțiunii”, domnul Moduna Își Încălță de probă șosetele din lână țigaie și acum Își privea fără teamă degetul mare al piciorului drept bolnav de artroză, În timp ce primele inele aromate de „Marlboro”, pe care le fabrica cu ușurință și Încântare după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de o parte și de cealaltă a unei mese pe care se află obiectele luxoase necesare Toaletei. Câteva Sticluțe de Parfum, aranjate Într-un fel anume, pe o masă mai mică de sidef: În partea opusă, se află recipientele destinate Abluțiunilor, cu Încrustații bogate din argint mat. Un șifonier Boulle În partea stângă, ale cărui uși Întredeschise etalează o mare diversitate de Haine; Pantofi, de o măsură deosebit de mică, monopolizează rafturile de jos. În fața șifonierului, o ușă pe jumătate deschisă lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
unul dintre acestea Îl căutam În cotlonul lui Întunecat ori de câte ori plângeam, ca să simt pe fața umflată, pe care mă rușinam s-o arăt, atingerea alinătoare a jetului lui șovăielnic, În timp ce apăsam pe pedala ruginită). Baie adevărată se făcea seara. Pentru abluțiunile matinale erau folosite băițele englezești de cauciuc. A mea avea circa un metru douăzeci diametru și marginea cam la Înălțimea genunchiului. Pe spinarea săpunită a copilului ghemuit În ea, un servitor cu un șorț turna cu grijă apă dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Îndrepta (se pare direct din pat, dar deja Încălțat și Îmbrăcat În pantaloni cu bretele roșii atârnând În spate și o ciudată vestă ca un fel de plasă acoperindu-i pieptul păros) spre cel mai apropiat robinet unde-și limita abluțiunile la o minuțioasă Înmuiere cu apă a feței roz, a craniului albăstrui și a cefei grase, urmată de o viguroasă suflare a nasului În stil rusesc, după care se Întorcea cu aceiași pași hotărâți, dar de data asta miop și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
însăși zeița Isis avea să-i cheme în vis pe aceia pe care îi considera vrednici pentru această formă de înviere. Un ceremonial impresionant de inițiere îl consacra pe cel ales în serviciul zeiței. Acesta trebuia să se pregătească prin abluțiuni purificatoare și printr-un post de 10 zile, după care avea să fie condus de sacerdotul lui Isis spre interiorul templului ei, trecând pragul morții, înaintează printre toate elementele, adorând soarele și divinitățile. Îmbrăcat cu o mantie a cerului, albăstrie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cult a lui Mithra și era reprezentată în toate mithreele. Sângele taurului era stropit asupra acoliților lui Mithra care astfel erau inițiați și obțineau dreptul la mântuire. Aspirantul se pregătea pentru acțiunea misterului prin diferite probe de curaj și de abluțiuni, după ce a fost primit trecea prin cele șapte grade de inițiere până la a deveni discipolul desăvârșit al lui Mithra. Așa cum Mithra a fost condus spre ceruri de zeul Helios, pe un car al soarelui, tot astfel și el spera în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]