42,390 matches
-
această privință. Adevărul e că nu prea au de ales oricum am privi lucrurile. Constructorii celor 18 ani de tranziție au fost cu toții mult prea ocupați să crească raportul dintre suprafață desfășurată și suprafață construită, ca să-și mai pună problemă abordării durabile în edificiile pe care le-au ridicat. Așa că marile orașe s-au pricopsit cu nesfârșite ogoare de fier beton, păduri de ciment și pășuni acoperite cu azbest, pe care au răsărit, cocheți, pâlcuri și pâlcuri de baluștri. Mă uit
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
teme de număr la “Dilemă” ! Că tot se are atât de bine cu Patriarhul Pleșu... Având în vedere că articolului nu îi poate fi acordată titulatura de știre, și deși interesant (more or less) citatul... nu înțeleg exact care este abordarea (ca să nu spun părerea) ta personală. Dincolo de toate cele, poti rezumă întreg articolul în câteva cuvinte: “trăim în secolul guvernat de: more, better, now “. Însă suntem atât de tracasați de aceste cuvinte încât uităm de regulă care sunt lucrurile pentru
De ce e bine să nu ţii chiar toate uşile deschise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82866_a_84191]
-
de ieșire de sub subjugare...al sudetilor în Cehia, ale ucrainenilor în Bucovina, ale maghiarilor în Transilvania, și ale comunității germane în Gdansk.Firesc, nu? Și CE BINE a fost! Problema e nu to be or not to be kosovo, și abordarea gen “lasă ba, că albanezii sînt 90%, sîrbii 10%, ce sens are să mai stea?” . Pt. că dacă mergem pe acest fir, atunci ajungem să ne enclavizam pînă la cele mai mici structuri, inclusiv la nivel de sat, comuna și scară
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
știu are în proiect un lung-metraj, asta după ani de zile în care și-a exersat priceperea cu videoclipuri pentru Zdob și Zdub. Criminale filmulețele. Ai spune că sunt pe undeva clone pe linia Kusturica-Caranfil-Nemescu însă mă tem că orice abordare est-europeană ajunge să arate așa. Deși le-am văzut de ceva vreme, papilele mele resimt același gust, dulce - amărui, de fiecare dată când mi le aduc aminte sau cineva îmi pomenește de ele. E prea greu pentru mine, cu condiția
Cobileanski rulez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82921_a_84246]
-
tinerii, biserica poate fi comparată cu o femeie nu foarte frumoasă care face tot posibilul pentru a părea chiar și mai puțin atractivă: refuză orice tratament facial, se îmbracă și se poartă bătrânicios și devine irascibila la orice tentativă de abordare. Nu cred, prin urmare, că trebuie să fii specialist în marketing ca să formulezi un pronostic banal: într-o competiție deschisă cu o sărbătoare laică, cum este cea de 1 mai, Biserica va fi făcută KO încă înainte că meciul să
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
TVR 1. „Cultură Libre“ este un „talk-show cu bătaie culturală“ în care „gîlceava înțelepților va face victime“. Gîlceava civilizațiilor Prima dezbatere în „Cultură Libre“ se va axa pe disputele dintre Occident și Islam, si va oferi și alte unghiuri de abordare decît cele strict legate de caricaturi. „E un subiect prizat în Occident, însă la noi a atins doar celebrele desene. Abordarea va fi atît politică, cît și socială“, continuă Bucurenci, care îi va „atîta“ pe Cristian Ghinea, editorialist politic la
Fight club academic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83075_a_84400]
-
în „Cultură Libre“ se va axa pe disputele dintre Occident și Islam, si va oferi și alte unghiuri de abordare decît cele strict legate de caricaturi. „E un subiect prizat în Occident, însă la noi a atins doar celebrele desene. Abordarea va fi atît politică, cît și socială“, continuă Bucurenci, care îi va „atîta“ pe Cristian Ghinea, editorialist politic la „Dilemă Veche“ și „Cotidianul“, si pe Ahmed Jaber, directorul Centrului Cultural Ierusalim la București. Citește articolul Detalii pe site-ul TVR
Fight club academic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83075_a_84400]
-
zidurile orașului sau ele sunt mai degrabă ale proprietarilor clădirilor? Vlad Bina: Daca întrebarea era pusă baronului Haussmann, răspunsul era foarte simplu: nu. Tot ce este în spatele fațadei privește proprietarul, fațadă aparține orașului, deci este publică. DB: Nu e o abordare cam radicală? VB: Nu, un exemplu foarte bun în acest sens este Parisul secolului 19, o capodoperă creată prin decrete și presiuni politice fără echivoc. Uneori nici chiar arhitectul nu avea acces la design-ul unei fațade a unui imobil
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
modă. De fapt, ideologii radicali ai noului curent merg și mai departe: nici macar modă, zic ei, nu se mai poartă. Cei interesați pot adera la noul curent cu orice renunțare găsesc la îndemână: pentru că nimeni să nu se simtă exclus, abordarea holista e exclusă din start. Precizare importantă: deși prelungirea sezonului de primăvară în lunile iunie-august este posibilă, acest text nu reprezintă în nici un fel o garanție, explicită sau implicită, ca acest lucru se va întâmpla (i.e. nu aștepta soldurile, grabeste
Primavara se poarta Zen by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83077_a_84402]
-
adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I exprimă impactul ambiental că măsura a poluării, P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la problemele prin care trece acum România se datoreaza insuficientei reprezentărilor ontologice despre realitate, și vorbim aici despre ontologiile construite în limba română. Ceea ce complică enorm aspectele de gândire și de acțiune în dezvoltarea durabilă este faptul că fără o abordare ținând de o știință prudențială coerentă va fi dificil să fie întreprinsă evaluarea holistica a impactului ambiental real, atât la nivelul local, cât și la nivelele regional și global, atât în amonte față de sistemul de productie industrial, cât și în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
poluării la sursele punctuale (care pot fi modelate în spațiu că un punct geometric), acționându-se deci numai la ‚capătul țevii’ (‚end of pipe’ acesta este chiar termenul consacrat în limba engleză) sau la „sursă de încărcare ambientală”, într-o abordare strict « ecologistă », indiferență la costurile economice și condițiile sociale. Dezvoltarea durabilă ori ’sustenabilitatea’ cere și respectarea integrității ecologice a naturii și a biodiversității sale, alături de o considerare a eficienței economice, precum și de o măsurare a dimensiunii sociale ori a ‘dimensiunii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
eficienței economice, precum și de o măsurare a dimensiunii sociale ori a ‘dimensiunii comunității’ în dezvoltarea economiei. Atunci cand managerii organizațiilor economice antamează problemă gestionării încărcărilor ambientale associate produselor/serviciilor pe care le furnizează pe piață, ei trebuie să ia în considerare abordarea pe ciclul de viață. Atenția nu trebuie focalizata doar asupra compoziției produsului, eventual și asupra fazei de procesare, ci pe întreaga viață fizică a produsului, din amonte în aval, adică de la extracția materiilor prime și pînă la finalul de viață
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de viață. Atenția nu trebuie focalizata doar asupra compoziției produsului, eventual și asupra fazei de procesare, ci pe întreaga viață fizică a produsului, din amonte în aval, adică de la extracția materiilor prime și pînă la finalul de viață al produsului. Abordarea pe ciclul de viață pentru managementul ambiental al produsului infuzează “responsabilitate ecologică” în economia de piață. Perspectiva pe ciclul de viață a lumii artefactelor industriale tinde să devină parte din cultura postmodernă. Reprezentarea ontologica asupra unui produs, din această perspectivă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘caii de impact ambiental’ este în primul rând o chestiune ideologică. Este vorba aici despre ideologia relației dintre ‘înțelegerea realității’, și construcția unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie-
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat Advocatus Diaboli. În ceea ce privește considerarea rolului ce îl
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
vedem de treabă: deci, socializări inutile sau măcar formale. Un formalism care îi oferă lui Bucurenci ocazia unei noi escapade narcisiste, astăzi jucând rolul filosofului distrat care își pierde notițele, dar noroc cu memoria fantastică. Rămâi în continuare prizonierul unei abordări greșite a marxismului, filosofând asupra potențialelor beneficii dar ignorând practică istorică. rămân la părerea că îți trebuie musai și rapid un curs de metodologie în materie de cauzalitate istorică. Andrei mda, celebra dezbatere de miercuri... parcă zicea d-na zirra
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
strălucire, alături de maestrul său Marcel Raymond, de colegul mai tânăr Jean Starobinski, ori de "asociatul" la programul genevez care a fost Georges Poulet, apoi de discipolul acestuia, Jean-Pierre Richard; cu toții, personalități puternic individualizate, dar având în comun interesul programatic pentru abordarea "tematistă" a operelor literare, considerată ca o structură complexă de rețele tematico-motivice recurente, de natură să probeze unitatea de profunzime a viziunii. În ce-l privește, autorul unei cărți precum Formă și semmnificație (1963), a și propus un fel de
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
coagulate în "centre de convergență" semnificative. Tocmai această atenție acordată, alături de Jean Starobinski, structurilor de limbaj îl va detașa de "identificarea" totală cu "cogito"-ul operei, vizată în chip ideal de un Georges Poulet, pentru a-l orienta către o abordare caracterizată, și ea, drept "globală", însă în care contează în egală măsură "operația simultană a unei experiențe trăite" și a unei "puneri în operă", a unei modelări formale de studiat în multiplele ei stratificări, printr-o mișcare prin excelență caracteristică
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
rog să remarcați folosirea ghilimelelor!) Nu e cazul să insist aici asupra înaltului prestigiu de care se bucură în rândul ofițerilor de informații români figurile lui Zelea-Codreanu și Antonescu (s-au scris studii serioase pe această temă - vezi, de pildă, abordările lui Dan Pavel). Cu adevărat relevant e că dintre toți istoricii din Iași, dl. Treptow și l-a luat drept coautor pe Gheorghe Buzatu! Nu pe Alexandru Zub, nu pe Sorin Antohi, nu pe Mihai-Răzvan Ungureanu, ci pe senatorul lui
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
astfel, îl concurează. Un text secund revendicându-și nu doar egalitatea, ci, mai mult, întâietatea în fața textului scenic. " (p. 35) Prozatorul epicizează textul dramatic ratând deopotrivă și teatrul (prin transcriere improprie literaturizând faptul scenic viu) și proza (prin forma neadecvată). Abordarea statistică a ponderii didascaliilor dovedește perfect neîncrederea mărturisită a autorului în posibilitățile teatrului. O serie de grafice și tabele ne arată cum numărul total al didascaliilor - 52 % din textul dramatic - depășește numărul total al replicilor, iar personajelor feminine le revin
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
proza lui Mircea Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din acest punct de vedere. Se vorbește despre operă în general, demersul critic se continuă cu o imersiune în opera-obiect de studiu, în cazul
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
unor diverse aproximații ale poeziei, în figura căreia se privește cochet ca într-o oglindă. Spre a-i urma jocul, putem constata că unele reflexe au o conotație masculină, altele una feminină, într-o fertilă intersexualitate. Dintre reverberațiile masculine menționăm abordarea poeziei ca destin ("Se pare că în sîngele tău stă porunca/ pe care o execuți după cum vrea mîna care dirijează mecanismul.(...) Tu știi că nu faci decît/ să transcrii ceea ce ți se poruncește" - Transcriere), ca ingeniozitate matematic-șahistă ("Pe acoperișul poemului
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
din '89". Deja un lucru inedit pentru că majoritatea scriitorilor care au scris despre acea epocă după '89 aveau deja niște reflexe formate. La ei, naratorul va fi întotdeauna o "Mare păcăleală", de cîte ori vor încerca o manieră abruptă de abordare a realității așa cum încearcă Daneliuc. Forțele proaspete, naivitatea de multe ori, cu care se aruncă în literatură pot stîrni derută, dar și curiozitate. însă cărțile sale nu vor lăsa niciodată impresia de fals, de neautentic. Într-o cronică la Pisica
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
cu orice scriere al carei principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat revine și în eseul despre Deleuze. Grupajul intitulat Speculum șochează cititorul printr-o abordare de un ludic neașteptat; Paragrafe despre nori are o tentă postmodernă pronunțată, amintind de stilul mozaic folosit de Ihab Hassan, dar și de structură palimpsest a lui Imre Toth. Jocul de oglinzi între corpurile lui Kafka (cel real și cel
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]