219 matches
-
sau seci. În Munții Pădurea Craiului, exemplele de văi oarbe sunt numeroase, la fel și în cuprinsul ariei protejate, dintre care o remarcăm pe cea mai spectaculoasă și anume valea oarbă din Depresiunea de la Acre, cu pierderea la baza abruptului calcaros de deasupra ponorului de la Acre. În cuprinsul ariei protejate, există și alte cazuri de văi oarbe, dar aici amploarea fenomenului carstic este mai redusă, ca în cazul unor afluenți de dreapta ai văii Mișidului. Văile de recul (sau
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
este mai redusă, ca în cazul unor afluenți de dreapta ai văii Mișidului. Văile de recul (sau văile în fund de sac) sunt reversul văilor oarbe și apar mai ales în cazul resurgențelor. Văile de recul apar la baza unor abrupturi calcaroase sub forma unor izbucuri, izvoare sau din peșteri și își continuă apoi curgerea pe roci în general necarstificabile. O caracteristică a acestora este faptul ca sunt mai scurte și apar într-o frecvență mai mică, în general la periferia
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
se găsesc localizate în zona arealului protejat. Nu vom face o analiză exhaustivă a acestora ci vom semnala câteva care prin geneză, dimensiune, importanță științifică și atracție turistică constituie obiective valoroase ale ariei protejate. Peștera Vântului - localizată la baza unui abrupt calcaros pe versantul stâng al Crișului Repede în amonte de localitatea Șuncuiuș. Lungimea însumată a galeriilor care formează peștera ajunge la 54 de kilometri. Acestea sunt dispuse pe patru niveluri (etaje) dintre care cele trei superioare sunt fosile (fără apă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cavernicole bogată și nu este deschisă turismului de masă. Este foarte valoroasă din punct de vedere științific, prezentând numeroase forme și fenomene carstice interesante. Peștera Vadu Crișului este situată în versantul stâng al Crișului Repede, având intrarea la baza unui abrupt calcaros. Peștera reprezintă resurgența unui volum important din apele ce se pierd la nivelul platoului Zece Hotare, ape care, după ce străbat întreaga peșteră, se varsă în Crișul Repede sub forma unei frumoase cascade. Abruptul cascadei este format pe un
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de pe platou completează volumul de apă al cursului subteran. Peștera este deschisă turismului de masă dar constituie și un important obiectiv științific. Peștera Bătrânului - este localizată la sud-vest de Groapa Sohodolului. Intrarea în peșteră se află la baza unui abrupt calcaros în care pătrunde valea Peștireului, vale cu caracter temporar activă, care vine dinspre sud vest și care, datorită pierderii în peștera Bătrânului formează o vale oarbă. Rețeaua subterană de galerii are în jur de 1500 m, și este compusă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
se află una dintre cele mai interesante mănăstiri, Nămăiești, aflată într-o stâncă prin care iese turla și câteva ziduri. Din cochetul orășel de munte se ramifică o serie de trasee turistice spre Masivul Iezer-Păpușa sau spre culmile dantelate cu abrupturi stâncoase ce lucesc în soare ale Masivului Piatra Craiului. Șoseaua șerpuiește pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame și priveliști de basm”. (capitolul 2, „Bulevardul din Carpați”) Prăsim cu mare greutate cărările și priveliștile care ne-au fascinat din jurul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi și pante cu expunere și înclinare diferită). De aici rezultă caracterul mozaic al vegetației, bogăția și marea ei variație în comparație cu a teritoriilor din jur. Cercetările efectuate asupra florei și vegetației de aici ( Mihai G. 1972, 1973), scot în evidență numărul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
vor trebui utilizate cu prudența necesară. Dar, cine refuză a priori să ia cu sine un astfel de „manual” nu poate să cutreiere astăzi aceste peisaje fără să se rătăcească. Ba mai rău, nu va putea să se cațăre pe abrupturile unei lecturi inteligente a Bibliei în lumea de azi. Distincția simplă dintre „lumea povestirii” și „lumea autorului” este fundamentală. Poate nu o vom adopta mereu în mod explicit, dar va fi întotdeauna pe fundalul cercetărilor noastre. Un al doilea element
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
deșerturi se impun adesea o succesiune de creste montane de mică înălțime și depresiuni intramontane largi, cu depuneri aluviale, lacustre și proluviale. Sunt de asemenea caracteristice podișurile cu forme structurale, în care eroziunea a creat canioane adânci, platouri structurale cu abrupturi etc (Marele Canion). Podișul Marelui Bazin are doar aparentă înfățișare de podiș datorită delimitării sale de culmi înalte muntoase. Prezintă o accentuată fragmentare datorită unui sistem complex de falii ce străbate zona de la nord la sud, având culmi muntoase orientate
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
trecere din prima epocă a fierului (Hallstatt) în cea de a doua (La Tene). Probabil că în județul Iași existau cel puțin două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Țibana)ultima având o suprafață de cca. 16 ha-, cetatea Marcodava de. la Mogoșești și cele din Șcheia (o cetate mare ș i 24 de cetăți rotunde), Țuțora, Comarna, Răducăneni, Moșna etc; valurile de pământ conectate la cuestele și la abrupturile cu excarpări, care realizau ranforsările intercetăți, precum cele de pe Dealul Ș anțurilor (com. Dagâța), de la Vadul Vejei (com. Țibana), "de pe marginea pădurii Țibăneștilor", de la Poiana de Sus (com. Țibana), de pe Dealul Cireș (com. Mădârjac), de pe Dealul Voineș tilor, dar și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ca și forma unor interfluvii situate de o parte și de alta a văii, a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursului răului și de retragerea continuă a versanților. Platourile structurale Sângeap-Sticlăria, Berezlogi, Stânca, Cetățuia, Holm, culmile interfluviale, crestele și abrupturile cuestiforme ale văilor afluente râului Bahlui sunt opera modelării exclusive a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu alternanțe periglaciare și interperiglaciare în pleistocen, temperat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare-Hârlău (vechi conuri de dejecție) au fost secționate și izolate sub forma unor dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE" (V. Băcăuanu, 1980),numită și "Coasta Hârlăului" (V. Tufescu, 1937), se dezvoltă între rama înaltă a platourilor structurale care aparțin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe și moderate, pe frunți de creastă și abrupturi cuestiforme predomină solurile brune aluviale tipice, brune luvice tipice și solurile neevoluate. 4. DEPRESIUNEA DE CONTACT HÂRLĂU-COTNARI Este situată la baza "Coastei de tranziție a Hârlăului" și aparține Câmpiei Moldovei, având o formă alungită pe direcția NV-SE. Se desfășoară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
spre nord și învelișul forestier le deosebesc. b) Culoarul transcarpatic Prahova-Timiș și Delta Dunării Culoarul transcarpatic Prahova-Timiș este o unitate sistemică locală a regiunii montane carpatice. Structural este marcată de un climat mai aspru ca și de prezența reliefului de abrupturi care domină văile, frecvent înguste. Funcționalitatea caracteristică a acestei unități este dată de favorabilitatea sa specială pentru circulație. Drumul național și calea ferată care leagă capitala cu unul din marile orașe ale țării, Brașovul, au reprezentat elemente principale de atracție
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau total improprii pentru agricultură, fiind reprezentate prin versanți cu ogașe, râpe, ravene, cornișe (abrupturi de desprindere de la obârșia alunecărilor) și prin suprafețe cu alunecări active cu roca la zi. La nivelul județului Iași a fost identificată în anul 2000 o suprafață totală de 8066 ha terenuri improprii pentru folosință agricolă (terenuri neproductive sau pășuni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolov��nișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale; ... d
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
interioare, leagăn montan în cugete, asta da structurare etnică la români! Păltiniș casele, prelucrarea lemnului, ritual activitatea economică, religie sfera lucrativă, întîietățile lor glorioasa codificare, octosau decagonul catedrala atipică în lemn, arcul căii ferate alege valea îngustă, alb de zăpadă, abrupturi de soare, bradul bifurcat la jumătatea trunchiului, văi relief cu suflet de moarte, tunel în noua ordine de tulburări, incompletă cedarea reciprocă a specificului, cf. Nichita, Livezi-Ciuc motivația tehnică în halta suspendată, într-o singură direcție s-a ridicat omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și de depozitare. 7.3. Terenurile cu destinație forestiera 7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinație forestiera fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvica, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice. 7.4. Terenurile aflate permanent sub ape 7.4.1. Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale și artificiale la nivelul maxim de
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovănișuri, rape, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale; ... d
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138580_a_139909]
-
agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovănișuri, rape, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale; ... d
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144460_a_145789]
-
pasuri. • Numiți munții care înconjură Depresiunea Maramureșului. • Indicați principalele îndeletniciri ale locuitorilor. • Precizați depresiunile și pasurile de la contactul grupei nordice cu grupa centrală. Munții Rodnei și Depresiunea Maramureș Depresiunea Câmpulung Molodovenesc dreapta Munții Ceahlău (1 907 m), cu un platou, abrupturi și numeroase turnuri de zeci de metri înălțime, Munții Tarcăului și Munții Goșmanu. În bazinul Trotușului sunt Munții Ciucului, Munții Nemira și Munții Berzunți. Ultimele două masive închid Depresiunea Comănești, de origine tectonică, unde există zăcăminte de cărbune brun. - în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]