459 matches
-
-vă bucurându-ne că ați dăinuit Neamul vostru asumându-vă suferința lui ! - Bucurați-vă bucurându-ne că ați odrăslit Alese Mlădițe în Grădina Maicii Domnului ! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț martie 2011 De aceea a fost atât de lesne substituirea monarhiei absolutiste cu comunismul totalitar. De fapt n-a fost o substituire, a fost o logodnă. Oficierea acestei logodne regale a avut loc la 23 August 1944, la cel mai înalt nivel aristocratic, dar și cel mai josnic ca procedură. A existat
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
al aleanului, Este acea Iubire nețărmurita, Speranța întunericului negândita! Dumnezeu la mării autori! Nu m-aș hazarda prea mult dacă aș afirmă că talentul marilor autori întotdeauna a existat în progresie aritmetică cu credința, si nu aceeia oarbă, sau una absolutista în eu-l personal, ba dimpotrivă deseori aceștia și-au declarat nimicnicia față de EL, ba chiar imposibilitatea existenței eu-lui fără de Dumnezeu. Este ipostază conștientizării că fără de EL nu numai că n-ar avea talent, dar nici n-ar "fi" ca
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
lingvistică. Mișcare lui Tristan considera totul, absolut totul, ca fiind convențional, nimic fix sau neschimbător și ca atare totul se poate schimba, începând de la zero, oricând dorește omul. Mișcarea aceasta este „ecoul” anului revoluționar 1848 european, mișcare naționalistă împotriva regimurilor absolutiste. Scopul principal era acela de unificare a popoarelor fărâmițate. Bismark, încearcă liniștirea maselor prin introducerea ajutorului social, dar nu și renunțarea Germaniei la supremație. Toate acese convulsii s-ar fi stins dacă nu ar fi izbucnit Primul Război Mondial, considerat
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
14 iunie - 23 august 1866), e realizată de împăratul Franz Josef sub forma unui compromis cu ungurii, în 1867. Acestora, în ciuda războiului antiaustriac din 1848-49, li se permite practic realizarea unui stat în stat, în speranța păstrării unității imperiului. Monarhia absolutistă de până atunci, se transformă în statul dualist Austro-Ungaria („Imperiul Cezaro-Crăiesc“), Oradea reintrând în posesia Ungariei, împreună cu Transilvania. Împăratul Franz Josef își va guverna imperiul având două guverne și două capitale (Viena și Budapesta), încurajat fiind probabil de reușita experienței
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
în sine, cuprinde 332 de pagini și este scrisă într-o manieră literar-istorică, împărțită în mai multe subtitluri, unele dintre ele, adevărate capitole. Trecând peste maniera noii politizări a României de după 1947, am remarcat „Clocot înainte de 1784” - Privind regimul feudalo - absolutist, asupra Transilvaniei, când au avut loc o serie de răscoale precum: * Răscoala sașilor de la Brașov din anul 1688 * Răscoala de la granița de nord - vest a Transilvaniei din anul 1697. Ambele răscoale au fost îndreptate împotriva nobilimii - hasburgice. Se menționa că
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
-i drumul drept De ce exist și cine-i Dumnezeu De unde vin și încotro mă-ndrept Și-aud filozofii de existență De metafizică, de zen și pragmatism Iar Biblia mă-nvață de-o esență Și de un rai și-un iad absolutist Și vreau să fac un rost din toate-acestea Să înțeleg și să găsesc răspuns Să nu mai pribegesc în căutare Și să învăț de tot ce mi-e ascuns Și-atunci din nou mă mai gândesc la viață La tot
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
cel Mare sau Mihai Viteazul. Ultimul, domnul unirii Cuza, a unit într-un tot unitar Țara Românească cele două țărișoare Valahia și Moldova care au dăinuit 580 de ani cu domni, unii tirani mai dihai ca Regii. O tradiție monarhistă absolutistă dar eligibilă de peste o jumătate de mileniu urmat de o monarhie constituțională introdusă odată cu o constituție corespunzătoare în jurul anilor 1880. Dintr-o mică țărișoară slugă la doi stăpâni (sultanii turci și țarii ruși) România devine ca efect al războiul de
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
în sine, cuprinde 332 de pagini și este scrisă într-o manieră literar-istorică, împărțită în mai multe subtitluri, unele dintre ele, adevărate capitole. Trecând peste maniera noii politizări a României de după 1947, am remarcat „Clocot înainte de 1784” - Privind regimul feudalo - absolutist, asupra Transilvaniei, când au avut loc o serie de răscoale precum: Citește mai mult În drumul cărților, cu mulți ani în urmă, mi-a atras atenția în vreme ce mă aflam pe o stradă în apropiere de Universitate - București, stradă ce abunda
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
în sine, cuprinde 332 de pagini și este scrisă într-o manieră literar-istorică, împărțită în mai multe subtitluri, unele dintre ele, adevărate capitole. Trecând peste maniera noii politizări a României de după 1947, am remarcat „Clocot înainte de 1784” - Privind regimul feudalo - absolutist, asupra Transilvaniei, când au avut loc o serie de răscoale precum:... V. DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ȘI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I, de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
sub denumirea de rațiune de Stat.” ( Michel Senellart, Les arts de gouverner. Du regimen medieval au concept de gouvernement. Editions du Seuil, mars 1995, pp. 8) Este adevărat că Statul apare ca o reacție și ca uzurpare a modelului imperial absolutist, răsturnând fundamentele lui doctrinare, dar în loc să-și asume dimensiunea și coordonatele creștin-naționaliste, Statul păstrează metodele absolutiste, devenind monarhie sau republică totalitară cu aceleași râvniri hegemonice, expansioniste sau profanarea tezaurului spiritual creștin ortodox. Este foarte îndreptățit, așadar Saint-Just să afirme că
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
concept de gouvernement. Editions du Seuil, mars 1995, pp. 8) Este adevărat că Statul apare ca o reacție și ca uzurpare a modelului imperial absolutist, răsturnând fundamentele lui doctrinare, dar în loc să-și asume dimensiunea și coordonatele creștin-naționaliste, Statul păstrează metodele absolutiste, devenind monarhie sau republică totalitară cu aceleași râvniri hegemonice, expansioniste sau profanarea tezaurului spiritual creștin ortodox. Este foarte îndreptățit, așadar Saint-Just să afirme că: „Toate artele au produs lucruri minunate, numai arta guvernării a produs doar monștri.” (ibid. p. 9
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
unității culturale nu reprezenta un scop în sine, scopul final al „Ligii”. În anul 1914, un membru fondator explica astfel scopul societății: „La începutul înființării sale „Liga” a căutat să-și afirme activitatea și de ochii lumii (de teama puterilor absolutiste, n.a.), trebuia să ducă la întărirea legăturilor sufletești între frați, să realizeze adică unitatea culturală și morală a românilor de pretutindeni; iar la urmă, la momentul priincios, să înfăptuiască și unitatea politică” . * * * Personalitatea complexă, deosebit de prestigioasă a vieții cultural-științifice naționale
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
nu este numai un fenomen fizic”, ci include și „elemente teleologice”, escatologice. Cu alte cuvinte, la ce ne folosește faptul că ne autoprogramam, că ne silim să gândim și să trăim după dogme așa zis științifice, după criterii și metodologii absolutist profane tot de noi inventate, după epistemologii reducționiste, că trebuie să amputam pe patul lui Procust însăși complexitatea vieții și mai ales a conștiinței? A devenit știință o religie atât de dogmatica, intoleranță și discrimatorie că trebuie să excludă aprioric
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
a destinului României în viziunea sa nu rămîne mai puțin anti-industrialistă, Madgearu fiind un om legat de ideea de perenitate a micii proprietăți familiale. El crede că, la Est, condițiile dezvoltării capitalismului confundă interesele plutocratici financiare cu formele de stat absolutiste. Mediul demonstrează că doar clasa muncitoare și cea a țăranilor sînt chemate să poarte stindardul democrației. Opoziția dintre liberali și țărăniști rezidă în două reprezentări identitare care nu au nimic comun. Țărăniștii îi condamnă pe liberali pentru că sînt burghezi. Or
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
burghezi: mișcarea capitalistă ruinează vechea clasă de boieri patriarhali. Dar noul stat cuprinde o clasă destrămată marii boieri de altădată și o clasă încă în formare burghezia -, care se reduce la o oligarhie a banilor, avînd nevoie de un stat absolutist pentru a-și asigura dezvoltarea. Astfel, "grupul revoluționarilor liberali a devenit o oligarhie care s-a guvernat, ca și absolutismul occidental, în aceleași circumstanțe, printr-o vastă birocrație susținută de un puternic militarism". Modalitățile de exercitare ale parlamentarismului cenzitar de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca idei de stat și altă dată. Astfel istoria ne arată în anticitate pe greci și romani. Deosebirea însă între epocele trecute și cea modernă este că odinioară ele existau în mod individual la cutare sau cutare popor, pe când ideile absolutiste, ca idei de stat, erau mai universal răspândite. Astăzi, din contra, ideile democratice și liberale sânt cele admise în mod universal. De aceea vedem pe popoarele care nu le au încă realizate în mecanismul lor de stat zbuciumîndu-se spre a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vorba de fanarioți, precum pe de altă parte nu trebuie a se confunda libertatea țărei, oricari ar fi organele cari-i formulează voința, cu libertățile cetățenești, adică cu măsura în care fiece cetățean contribuie la formularea voinței țării. Un stat absolutist poate fi liber, un stat democratic poate fi dependent, căci n-are a face una cu alta. Confrații noștri vor înțelege lesne de ce e vorba. Statul nostru nu are altă rațiune de a fi decât aceea că e stat românesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu toate acestea, tot ruajul statului, toată regularitatea funcționării lui, atârnă de administrație. Când își aduce aminte cineva câtă lumină și avere a adus subprefectul în casa țăranului francez, ce-a devenit Prusia prin administrație, cum a ridicat scurta epocă absolutistă nivelul de cultură și avere a tuturor populațiunilor agricole și orășenești din Austria, când ne aducem apoi aminte cum în chiar țara noastră, sub Vodă Știrbei, care era un escelent administrator, populația creștea văzând cu ochii, cutiile satelor aveau în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
muncă, [î]i supără pe stăpânii din Viena și Pesta, căci dezvoltarea oricărei puteri vii [î]i supără. Cu toate acestea noi nu ne îndoim că, din momentul în care monarhia ar fi austriacă în loc de-a fi germano-maghiară, fie absolutistă chiar, ar cuceri simpatiile tuturor popoarelor din Orientul Europei. Folosul cel mai mare și mai real care ar voi să-l aibă românii în genere de la Austro-Ungaria este respectarea naționalității lor, libertatea, oricât de disciplinată prin legi, a limbei, a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Așadar, omul este element de ordine care cumpănește starea și evoluția existenței-ca-totalitate, a "lumii". Acest tablou în care omul își are locul stabilit prin funcția sa cosmologic-ordonatoare nu este nici "naturalist" (nu identifică omul cu natura, cu condiționatul natural), nici "absolutist" (nu afirmă natura pur necondiționată a omului, nu identifică omul cu Absolutul)303. Într-un fel, "naturalismul" semnalează riscul pierderii de sine a umanului prin necondi-ționarea și nelimitatea sa, prin trecerea lui în absolut; de aici o funcție "predictivă" a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele umane. A doua sarcină (justificarea rezultatelor cunoașterii științifice) le conduce în același loc de conluență cu știința; o întâlnire distrugătoare de sine pentru orice naturalism, deoarece știința își încorporează tot mai mult și mijloacele pentru justificarea propriilor rezultate. Filosofiile absolutiste au, de asemenea, o semnificație "cognitivă" nedisimulată în spațiul reconstrucțiilor lumii și omului, propunând modele de umanitate, teorii asupra unor elemente de viață omenească integrate într-o viziune generală etc. Ele mențin în orizontul reflecției problematica transcendenței, dar acordă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
criteriul superiorității (ca și cum recunoașterea, de exemplu, ar fi superioară cunoașterii; sau invers); ele sunt acte de reflexivitate umană încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
302 Ibidem, cap. VII. 303 Termenii "naturalism" și "absolutism" sunt folosiți în contextul de față într-un mod convențional. Ei se referă la acele reconstrucții antropologice care fie identifică omul cu condiționatul natural (reconstrucții naturaliste), fie cu Necondiționatul, Absolutul (reconstrucții absolutiste). 304 Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, p. 13. 305 "Trebuia să fie mai multe (începuturi ale filosofiei n.n.), exact trei, pentru că tipologic vorbind, trei erau posibilitățile de reconstrucție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de voință de a rupe din nou cu ordinea monarhica. Parisul răsturnase guvernul lui Louis Philippe și proclamase instituirea Republicii în Franța. Viena și Berlinul se ridicaseră și ele la lupta, iar Italia se alătură apelurilor de abolire a puterii absolutiste, încercând să se unească în încercarea de a pune capăt ocupației austriece în peninsula. Primele revolte italiene au avut loc la Messina și Palermo. Puțin după ele au avut loc manifestații la Neapole, unde Ferdinand ÎI a fost forțat să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la cunoașterea de sine, el se ostenește prin „lucrarea cuvântului” să salveze sufletul celui care, lipsit de „coiful mântuirii” și de „pavăza credinței”, poate ajunge „vrăjmaș luiș”. Idealul său etic
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]