267 matches
-
au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal și se exercită pe toată durata existenței capacității energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenție. Curtea constată că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit căruia «conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege», ca și de acelea ale art. 136 alin. (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157871_a_159200]
-
li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Așa fiind, Curtea constată că, departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 53 din Constituția republicată. În sfârșit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157283_a_158612]
-
cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea să și-l valorifice, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale celorlalți titulari, pe care este ținut să le respecte. În jurisprudența sa constantă instanța de contencios constituțional a statuat că absolutizarea exercițiului unui drept ar avea ca revers negarea drepturilor altor titulari, cărora autoritatea statală le datorează în egală măsură ocrotire, situație de neconceput într-un stat de drept. 23. Întrucât chiar textul constituțional referitor la garantarea dreptului de proprietate statornicește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278995_a_280324]
-
și la standarde de calitate a operațiunilor petroliere. În acest sens, este invocată jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu Decizia nr. 72/2004 ), care, în ceea ce privește instituirea unei servituți legale, a statuat că "autorul excepției pleacă de la o premisă greșită, constând în absolutizarea exercițiului dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca și de acelea ale art. 136 alin. (5), care consacră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167446_a_168775]
-
unor lucrări de utilitate publică, au caracter legal și se exercită pe toată durata existenței capacității energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenție. Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca și de acelea ale art. 136 alin. (5) care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201931_a_203260]
-
reținută, întrucat neagă legiuitorului competența conferită prin Constituție de a reglementa cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea să și-l valorifice, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale celorlalți titulari, pe care este ținut să le respecte. Absolutizarea exercițiului unui drept ar avea ca revers negarea drepturilor altor titulari, cărora autoritatea statală le datorează în egală măsură ocrotire, situație de neconceput într-un stat de drept, dar pe care autorul excepției, tributar unei viziuni pro causa, determinate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152981_a_154310]
-
dobândirii se prezumă. ... (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156196_a_157525]
-
art. 44 și art. 53 din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a reținut, potrivit jurisprudenței sale, că dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor acestuia, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate și că proprietatea privată este inviolabilă "în condițiile legii organice". În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238612_a_239941]
-
uimiți de instrumentele muzicale și au venit de pretutindeni să le audă cântând mulți dintre cei care au participat la aceste proiecte nu au supraviețuit abuzuri ale unor preoți reformați cred că cea mai bună definiție a ereziei este aceasta absolutizarea relativului și relativizarea absolutului prizonierii au fost victimele vivisecțiilor efectuate fără anestezie burton explică apariția zăpezii în orașul unde ia naștere opera unui inventator bătrân căsătoria reciprocă între conducătorii ei era un mijloc de supraviețuire o parte din români au
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Referitor la susținerea autorului excepției privind încălcarea art. 44 alin. (2) teza întâi și alin. (8) din Constituție, se constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele motive: În argumentarea criticilor sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită, constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate. Or, chiar potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conținutul și limitele acestui drept sunt stabilite de lege. Conform acestor prevederi, legiuitorul este competent să determine cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193312_a_194641]
-
Închinau ode iubiților conducători, iar acum Într-un picior, și ăla de lemn, țin lecții despre cum trebuie să fie scriitorimea română. Ridicolul supunerii, slugărnicia vremurilor de atunci și parcă, la noi, din toate timpurile, este, În aceste rânduri, o absolutizare a absurdului, dacă cuvântul absurd suportă absolutizarea. Până una, alta, ca să ne mai și descrețim frunțile, și pentru că anul acesta mi-am propus un serial al destăinuirilor, am să vă povestesc mai Întâi, cum eu și soția mea, Beatrice Silvia
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
un picior, și ăla de lemn, țin lecții despre cum trebuie să fie scriitorimea română. Ridicolul supunerii, slugărnicia vremurilor de atunci și parcă, la noi, din toate timpurile, este, În aceste rânduri, o absolutizare a absurdului, dacă cuvântul absurd suportă absolutizarea. Până una, alta, ca să ne mai și descrețim frunțile, și pentru că anul acesta mi-am propus un serial al destăinuirilor, am să vă povestesc mai Întâi, cum eu și soția mea, Beatrice Silvia Sorescu, am așezat În jurul unei mese de
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
regimurile autoritare. Popper consideră democrația pluralistică, cu toate imperfecțiunile sale, ca formă de organizație statală care are drept scop garantarea libertății individuale și a progresului relațiilor interumane. Ea permite corectarea treptată a imperfecțiunilor prin reformele sociale. Rămâne însă totdeauna pericolul absolutizării unor principii, în contradicție cu raționalismul critic. Critica este considerată de filosoful austriac drept singurul mod de a progresa, iar limbajul este atât de important, tocmai pentru că face posibilă critica. Filosoful teoretizează un mod în care critica ar trebui să
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar, îl critică pe Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar, îl critică pe Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ar părea din titlul ei, impus de editură, pentru a putea s-o încadreze în profilul ei, ci una de investigație critică, atât în perspectova tradițională, cât și prin aplicarea unor metode aparținând stilisticii, lingvisticii structurale, comparaticticii, lingvisticii matematice, fără absolutizarea vreuneia dintre acestea, fapt reliefat de toți cronicarii și recenzenții ei, din care unii sunt amintiți mai jos. Sunt investigate opere de Constantin Negruzzi, Alexandru Odobescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Ștefan Bănulescu ș.a. Volumul a avut, la apariție
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
noastre teologul grec Christos Yannaras atunci când spune : "Erezia înseamnă a te opri numai la o parte din întreg și a o absolutiza, a o lua drept întregul în ansamblul lui. Cred că cea mai bună definiție a ereziei este aceasta: absolutizarea relativului și relativizarea absolutului." . Istoricii moderni, începând cu Walter Bauer neagă viziunea de istorie a bisericii a lui Eusebiu, și anume că de la început ar fi fost clar care e adevărul creștin și că ereticii ar fi fost inspirați de
Erezie () [Corola-website/Science/318172_a_319501]
-
și cogniția. Nu întâmplător, analiza psihologică s-a învârtit întotdeauna în jurul relației rațiune-emoție, cu exagerările cunoscute - în direcția supraestimării rațiunii și subestimării afectivității sau în direcția supraestimării rolului trăirilor emoționale și subestimării rolului rațiunii. În mod firesc, opozițiile exclusiviste și absolutizările unilaterale nu pot conduce decât la soluții eronate. Realitatea psihologică a omului este de așa natură că nici una din cele două componente ale ei nu poate fi eliminată fără a-i provoca o mutilare gravă. Dimpotrivă, modelul ideal al omului
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
Raționalismul critic își asumă sarcina de a găsi metoda cu care problemele științei sau ale societății pot fi investigate în mod nedogmatic, sistematic și rațional. Pentru aceasta, caută o soluție prin care - pe de o parte - se poate alege între absolutizarea științei (scientism) și opinia, după care știința trebuie dezvoltată pe date pozitive (pozitivism), iar - pe de altă parte - între punctul de vedere, conform căruia adevărul depinde de unghiul din care este privit (relativism) și opinia, după care adevărul este abandonat
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
conțin raportări critice la adresa modernității dar și a postmodernismului ca opțiune și soluție. În "Încercările modernității" (1990) susține că modernitatea este o sursă de discomfort deoarece orice fel de program consistent, politic sau religios, conține un dezechilibru latent, conducând la absolutizare și autodistrugere. Astfel, teoria creștină a drepturilor inalienabile ale omului considerat ca valoare în sine a fost asimilată de statul laic și transformată în teza drepturilor individuale inalienabile garantate și distribuite de stat, facilitându-se apariția totalitarismului. Orice credință în
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
fisuri evidente, istoricul fiecărei publicații, aceste tratări monografice suferă și ele, chiar luate autonom, de o dilatare excesivă în raport cu însemnătatea. Cu adevărat stabilă este partea dedicată „conceptului de literatură socialistă”, care deschide calea unor interpretări mai puțin rigide, ferite de absolutizări, și a valorificării unor consonanțe între ideile literare și estetice (uneori, e drept, naive, alteori schematice) vehiculate în epoca de intensă efervescență socialistă dintre 1880-1890 și atmosfera actuală. Fapt remarcabil, atenția lui Ion Vitner se îndreaptă tocmai în direcția evaluării
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
iar sentințele rezultate, consecințele logice ale faptelor. Logica ar avea un caracter pur tautologic și nu ar putea da nicio informație asupra realității, care s-ar exprima doar prin simboluri. Teoria sa, în cadrul filosofiei analitice, se îndreaptă în special împotriva absolutizării vorbirii și consideră valoarea cuvintelor numai în măsura în care devin folositoare ca mijloace de comunicare. Cât privește raportul lui Wittgenstein cu politica, se poate spune că opțiunile sale au rezultat din originea sa evreiască, care l-a determinat să devină un adversar
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
determinism cultural (sau social) Împotriva determinismului biologic. Însă așa nu ieșim din domeniul postúrilor polemice. Și, mai ales, riscăm să limităm gândirea antirasistă la egalitarismul și ecologia dogmatice, chiar În momentul În care Își face apariția noul rasism, bazat pe absolutizarea diferențelor culturale. De la antirasism la antirasisme Noul rasism ideologic s-a transformat treptat Într-o combinație de culturalism și diferențialism, ambele radicale, punând astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și a inegalitarismului (care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cele două caracteristici fundamentale ale rasismului doctrinar, cărora s-a crezut multă vreme, cu naivitate, că li se poate opune relativismul cultural și dreptul la diferență. Recenta metamorfoză ideologică se bazează tocmai pe deplasarea inegalității biologice a raselor Înspre o absolutizare a diferenței dintre culturi. De aici, s-a ajuns la Înlocuirea temei clasice a „luptei Între rase” cu noua și orbitoarea evidență a „ciocnirii civilizațiilor” (Huntington, 1994 și 1997) sau cu ideea fatalității războaielor etnice, a ineluctabilității conflictelor identitare (Delannoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
variantă laicizată. O dată cu afirmarea acestei coproprietăți fără restricții (care este Încă departe de a fi Împărtășită de toate popoarele Pământului), s-a dezvoltat o imagine-acțiune universalistă, cuprinzând atât o componentă juridico-morală, cât și o dimensiune culturală. Prima se traduce prin absolutizarea drepturilor omului, continuată prin proclamarea, de dată recentă, a „dreptului de ingerință”. Cea de-a doua se prezintă sub forma unei glorificări a metisajului, privit ca o sursă de Îmbogățire a culturilor singulare prin fecundarea lor reciprocă și spontană. Știm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]