220 matches
-
duce (a conduce, a deduce, a induce, a introduce, a produce, a readuce, a reintroduce, a seduce, a traduce), a scrie (a circumscrie, a conscrie, a descrie, a înscrie, a prescrie, a retranscrie, a subscrie, a transcrie), a trage (a abstrage, a contrage, a distrage, a extrage, a retrage, a sustrage), a curge (a concurge, a decurge, a parcurge), a zice (a dezice, a interzice, a prezice), a strânge (a constrânge, a restrânge), a curge (a recurge), a plânge (a deplânge
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
mecanica newtoniană nu se referă la fapte direct accesibile observației, ci enunță relații abstracte deosebit de simple, singurele care pot fi exprimate în limbajul matematicii. Pe ce temei putem numi asemenea relații „legi ale naturii”? Răspunsul este că deși nu sunt abstrase din date ale observației și cercetării experimentale, asemenea corelații, asociate cu informații despre caracteristicile de stare ale sistemelor reale, fac posibilă explicarea și anticiparea faptelor. Este cazul explicării și anticipării mișcării corpurilor cerești, de exemplu a regularităților din mișcarea planetelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la anumite experiențe senzoriale și invers au devenit obișnuințe adânc înrădăcinate, ideea că primele ar fi derivate din ultimele prin abstracție ne poate apărea atât de firească 17. A doua afirmație a lui Einstein este că dacă conceptele nu sunt abstrase din datele senzoriale, ci sunt, dimpotrivă, invenții libere ale minții omenești, rezultă că ele vor putea fi întotdeauna înlocuite cu altele, care funcționează mai eficient în sistematizarea unui anumit domeniu al experienței. Ceea ce se poate vedea foarte bine în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dori să aibă din câte are. Un alt corp, altă minte, altă fizionomie, alți ochi, să fie altul... numai să fie el. Ar voi să se poată preface în mii de chipuri, ca un cameleon... dar să rămâie tot el. Abstrăgând de la dorința acestei reamintiri, fiecare-și are dorința împlinită... căci este indiferent, pentru cel ce nu voiește memoria identității, dacă-i el sau nu-i el rege. El este regele, dacă nu face numai această pretenție să fie tot el
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sintetiza; de asemenea, ca facultate de a ne economisi eforturile musculare și senzoriale, de a ridica obstacole În fața dorințelor etc.; (2) ca aptitudine de a cunoaște și de a Înțelege, de a percepe bine, de a sintetiza și de a abstrage bine, de a Înțelege bine, de a sesiza bine, de a imagina bine, de a verifica bine, de a-ți modifica - după Împrejurări - conduita ; 3) drept capacitate de a te adapta la situații noi și de a rezolva probleme noi
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
cer chemător și necunoscut.” (L. Blaga, 151), „Și e foarte rezistentă, ține și trei kilograme.” (M. Preda, Cel mai iubit, 172), „Acum câte fac la un loc: șase bucăți și cu nouă bucăți?” (I. Creangă, 113), „Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică”. (C. Noica, 10) Dintre elementele relaționale, doar locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă se constituie prin ele înseși în mărci distinctive ale funcției de circumstanțial modal: „Vorbiți atât de senin despre acest ort
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
această fază domină proprietatea ordinală a numărului, iar sensul acestei reprezentări constă în imaginea reprezentativă pe care și-o formează copilul despre un anume element al succesiunii. În următoarea etapă, la 5 - 6 ani, ca rezultat al experienței cognitive, copilul abstrage ca atribut distinctiv al acestor clase calitatea numerică sau numărul cardinal; clasele pot fi acum puse în corespondență biunivocă. Proprietatea cardinală a numărului nu mai este acum perturbată de componenta spațială. Când conceptul de număr ajunge în stadiul formal, corespondența
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
această fază domină proprietatea ordinală a numărului, iar sensul acestei reprezentări constă în imaginea reprezentativă pe care și-o formează copilul despre un anumit element al succesiunii. În următoarea etapă, la 5 - 6 ani, ca rezultat al activității cognitive, copilul abstrage ca atribut distinctiv al acestor clase calitatea numerică sau numărul cardinal; clasele pot fi acum puse în corespondență biunivocă. Proprietatea cardinală a numărului nu mai este acum perturbată de componenta spațială. Când conceptul de număr ajunge în stadiul formal, corespondența
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
-ți vei pune capăt zilelor îți face bine, subiect mai liniștitor nu există, este liberator. Meditând asupra lui, devii aproape la fel de liber că și actul însuși și, cu cât ești mai aproape de "marginea clipelor", cu atat perspectiva de a te abstrage din ele pe veci te reintegrează-n existența, te pune pe picior de egalitate cu viii, iti conferă un fel de "onorabilitate". Această perspectivă, spune Cioran, de care nu s-a putut lipsi, l-a salvat din toate tristețile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și literele. Nu există doar un singur fel sau prototip de om, după cum se potrivește sau nu interesului și asumpțiilor cercetătorului: un homo oeconomicus, preocupat exclusiv de procurarea plăcerilor și a utilității maxime; un homo faber în vecinătatea celui dintîi, abstras din realitatea imediată și devotat în mod absolut științei și tehnicii; un homo ludens, dedat jocului vieții și jocului lumii; un homo videns, captiv aparențelor televizuale, sau un homo religiosus, aflat în permanenta căutare și sub binecuvîntata revelație a adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
citadin, în al cărui confort își regăsește intimitatea pierdută. Orașul nu constituie însă „conținutul” ca atare al poeziei, ci un mediu difuz, parcă hipnotic, care afirmă disponibilitatea autorului pentru straniu, pentru absurdul grațios sau fantasticul cotidian. Este o aparență fantomatică, abstrasă în spațiul cvasioniric al poemelor. Imaginarul, preponderent nocturn, își apropriază de-a valma „personaje” ale străzii, fragmente de realitate banală, obiecte domestice, supunându-le de regulă unei alchimii după logica bizarului sau unor proiecții în registrul ludic. Scriitura e adeseori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
cu nouăzeci și nouă de oca de fier și zburau până la cer...”). Recurgând la așa-numita „formulă a imposibilului” (P. Bogatârev), ce constă în alăturarea unor elemente care se contrazic, se exclud reciproc, formulele inițiale au menirea de a-l abstrage pe ascultător din contingent și de a-l transporta în lumea fabulosului, constituindu-se într-un procedeu poetic specific basmului fantastic. La rândul lor, formulele finale, printr-un procedeu contrar, îl readuc pe ascultător, cum s-ar zice, „cu picioarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
acord cu singularitatea și condițiile de individuație care țin de materie. Acesta este gradul simțului care este capabil de a primi speciile individuale fără materie, dar totuși într-un organ corporal. Iar intelectul, care receptează fără un organ corporal speciile abstrase cu totul din materie și de condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și perfect de imaterialitate. (I.12.) [...] quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a cunoaște, cum sunt plantele, după cum se spune în De anima ÎI. Totuși, cu cat [un șu biect cunosca tor] are forma obiectului cunoscut într-un mod mai imaterial, cu atat îl va cunoaște mai bine. De aceea, intelectul care abstrage speciile nu doar din materie, ci și din condițiile de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la cunoașterea speculativa, intelectul cu noaste obiectele individuale, dar nu într-o manieră direc ta, cum sunt ele percepute de către simțuri, ci indirect, printr-un proces de cvasi-reflectie, de întoarcere către imaginile sensibile, puse la dispoziție de către puterea cogitativa, de unde abstrage o anumita cunoaștere a individualelor: (ÎI.3.13.) Dicendum, quod, sicut ex dictis patet, mens humana et angelica diversimode materialia cognoscit. Cognitio enim mentis humanae fertur ad res materiales primo secun dum formăm, et secundario ad materiam prout habet habitudinem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deoarece am văzut cum Toma din Aquino, urmându-l pe Aristotel, spune că nu există înțelegere, cunoaștere, în lipsa imaginilor. Acestea sunt necesare pentru că intelectul se întoarce, în procesul cunoașterii, asupra lor a conversio ad phan tasmata a, după ce în prealabil abstrage speciile inte li gibile. De ce este necesara această întoarcere către asema nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este imaterial. Condițiile de individualitate păstrate încă de imaginile care populează simțurile interne trebuie îndepărtate, dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate în imaginea acestuia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
individualibus conditionibus, secundum quarum similitudines intellec tus possibilis informatur (S. th., I, q. 85, a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe care le
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
bucății de citrin: acum X vizualizează o bucată particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat activitatea, intervine în joc intelectul agent, care iluminează și abstrage speciile inteligibile din imaginea obiectului perceput. Speciile inteligibile pot fi înțelese, recur gând la un exemplu modern, considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce dimensiuni generale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exemplu modern, considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce dimensiuni generale, in ce formă și în ce gen se încadrează obiectul extramental perceput. După ce au fost abstrase de către intelectul agent, speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, care, astfel actualizat, produce un concept ce poate fi exemplificat prin următoarea formulă moleculară: SiO2Fe (x), unde x desemnează diferitele cantități de fier care produc diferitele varietăți de citrin, de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de galben, cu o anumită textura, plasată într-un anumit moment din timp și într-un anumit loc din spațiu. Din imaginile asupra cărora intelectul va trebui să se întoarcă pentru a percepe particularul care instantiaza univer salul, intelectul agent abstrage speciile inteligibile, entități mentale intermediare care reprezintă esență obiectului extramental cunoscut și care, asemenea speciilor sensibile și imaginilor, sunt cele prin care (id quo) cunoaștem, nu cele pe care (id quod ) le cunoaștem. În acest punct, subiectul poate să perceapă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din ce elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]