212 matches
-
prăfuită a unchiului rabin o însoțea bombănind și vorbind cu o lume la care avea acces doar el. N-am știut niciodată cum arăta acel unchi, dar mi-l închipui așa cum era Leon când l-am văzut prima oară: deșirat, abulic, hipnotizat de-o lumină stranie ce se prelingea dintr-un univers numai al lui, umblând ușor împleticit în cizmele de cow-boy descins din romanele lui Cormac McCarthy. S-ar putea să mă înșel, și din toate acestea să nu fie
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
timp, de nu chiar cu câteva momente înainte - Văsieș practică o poezie economică și eliptică - lasă impresia că tânărul bistrițean a debutat ca poet matur. Starea cea mai originală a Loviturii de cap, aproximată din diverse unghiuri, e o existență abulică, lipsită aproape complet de resorturi energetice. Un personaj vegetativ până la paroxism se dezvăluie în fiecare din paginile cărții: „N-ați avut cu ce vă mândri,/ mi-am ocupat fiecare anotimp cu lucruri mărunte,/ au fost ocazii pentru viitor./ Azi stau
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
trebui amestecată în problemele de imagine pe care un judecător al CCR crede că le are) Iulia Motoc sugerează redacției Ghimpele o virtuală trimitere în judecată. Virtuală pentru că - veți vedea - mailul nu are nicio trimitere clară, identificabilă, ci doar sugestia abulică a unei amenințări”, scrie publicația. “Stimată Redacție, vă atrag atenția că folosiți în mod ilegal o fotografie a mea. Mai Iată comunicatul dat de judecătoarea Iulia Motoc astăzi: "Atacurile împotriva justiției constituționale și judecătorilor Curții Constituționale continuă. Amenințările, defăimarea și
Iulia Motoc dă în judecată Antena 3 () [Corola-journal/Journalistic/42561_a_43886]
-
sumbre, post-expresioniste, la poeții generației 2000, respectiv, într-un lirism autosuficient, apatic ori nevrotic, la Constantin Acosmei. Dacă mortul este chiar personajul în care poetul se travestește și se recunoaște, atunci jucăria mortului e poezia pe care o scrie, descentrată, abulică, înclinată nicidecum spre temele majore, ci spre gesturile primare, cele mai la îndemână, ale eului regresiv: "(am stat pe recamier și/ mi-am pus mintea la contribuție/ acum intră în zbor/ pe fereastra deschisă/ gunoaiele aruncate de la etaj/ mă aplec
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
lui Mungiu, dacă o putem numi așa, a fost să filmeze acest traseu halucinant în întuneric aproape total, cu excepția luminescenței bolnave, tulburi a iluminatului stradal, ceea ce face ca holul hotelului unde este cazată Găbița cu mașterele de la recepție sau milițienii abulici să pară un refugiu. De la un capăt la altul, cele două studente se confruntă cu ostilitatea generalizată a unei lumi desprinse dintr-un coșmar kafkian, vorbesc un metalimbaj care devine magistral la tovarășul Bebe, un limbaj aluziv, orwellian, plin de
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
există erori pentru că totul funcționează perfect: "Cauză și efect. Asta-i frumusețea." Ca orice sistem totalitar, acesta își fabrică inamicii, "teroriștii", din rîndul contestatarilor, întreține starea de asediu permanent și un aparat represiv foarte bine pus la punct. O secretară abulică cu căștile pe urechi transcrie indiferent partitura-interogatoriului compus aproape integral din onomatopeele celui torturat. Pînă și ultimul strigăt este îndosariat pentru a deveni un semn pierdut în oceanul de hîrtii. Mr. Helpmann, șeful departamentului, un bătrînel cu o falsă jovialitate
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
Din disperare, începe să dea lovituri de karate în capacul sicriului, ca Uma Thurman în Kill Bill 2. E ora 15.50. Madame Agnès strânge pânzele de păianjen din hol. Atenția îi e atrasă de deschiderea ușii: intră Lionel. E abulic și pârlit: părul din vârful capului și sprâncenele îi sunt ușor arse. De asemenea, hainele de pe el sunt înnegrite. Ține în mână o pungă de hârtie. — Bună ziua, madame Agnès, o salută el din inerție. — Bună ziua, domnule Lionel. Ce mai e
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tresărit, zise Andrei râzând. Marta se ridică și se lăsă sărutată pe frunte. Își simțea obrajii arzând. În schimb, la Înmormântare n-am fi lipsit. Și nu te-am fi făcut de rușine. Sora mea vorbește! Și nu e nici abulică cum părea adineauri. Adevărul e că spectacolul unei pături zburătoare, sau doar plutitoare, te poate lăsa fără grai... Cum se simte pacientul după acest exercițiu de levitație? Pacientul se simte bine, slavă Domnului, zise Marta, dar de ce vorbești așa complicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu era altceva decât instinct, iar misterul ei o uimitoare transparență. Seducea fără să Își propună și se lăsa sedusă fără rezistență. Se juca. Trăia. 8. Toate acestea le vedea doar acum. Dar atunci? Atunci? Atunci vedea profilul de buldog abulic al fostului său profesor de filosofic, fost lector la Academia Militară. Era ora 11. Cafeneaua gării era aproape pustie. Profesorul Își aștepta paharul cu coniac. Răsfoia ziarul local În spatele unei stive de cărți cumpărate pe sub mână de la Lola. Răspunse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Era doar noaptea Anului Nou, iar pictura era departe de a-și fi spus ultimul cuvânt. Iolanda și Petru se Învârteau printre invitați, separați și apropiați În același timp unul de altul de această mulțime eterogenă și străină, entuziastă sau abulică, În funcție de cantitatea de alcool ingerată, euforică sau blazată, dispusă totuși, În ciuda diferențelor, să petreacă o noapte Împreună Într-un loc altfel inaccesibil. Mulți dintre ei aveau să povestească mai târziu despre revelionul lor la Casa Ster, le fel de celebră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
patroană de bordel. Nu-s bordeluri de lux? Dar sînt saloane, cercuri, apartamente de împrumut pentru "servicii ecologice de calitate" (cum cerea un ziar să se numească prostituția). Face cu soțul ei un cuplu foarte emancipat. Cînd el devine apatic, abulic, blazat, își primește pe tava de cafea cîte o studentă nurlie. Un vîrf de cuțit de mirodenii în cold dog soup. În supa fadă a vechii căsnicii. Soțul mizantrop le acceptă fără chef mare, dar le acceptă. I-i lene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca să-i plasez pe toți în rumeguș: piticul Mistrie, secondat de August-Prostul, în genuflexiune; clovnul cu nas roșu care și-a înghițit muzicuța, iar muzicuța continuă să-i cînte din stomac: contorsioniștii rămași în poziția aplecat-față; călărețele acrobate, struțo-cămila, elefantul abulic. Maimuțele sînt reprezentate generos. Și specia ciugulitoarelor de prin cărțile altora: Maia Branea, alias Maja Desnuda. Însă leii n-au dantură. Nici un trapezist nu riscă saltul mortal. Nimeni nu sparge cercul de hîrtie, nimeni nu trece prin flăcări, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
parte, din principiu, pe cei care nu mai sînt în prim plan, la modă, care sînt prea modești, deloc gălăgioși și de aceea invizibili, parcă, cum uităm de istorie, de istoria teatrului și, într-un fel, de noi înșine. Prezentul abulic înghite lacom trecutul, anulîndu-i, uneori, sensurile. Multe au început ieri, și alaltăieri, dincolo de iluzia că lumea s-a născut azi, acum, cu noi. Privind în urmă generos, interesat, fără ochelari de cal, poți să vezi lucruri incredibile care astăzi par
Ce este infinitul pentru dumneavoastră? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6848_a_8173]
-
prea puține înăuntrul prozelor și prea multe la suprafața lor. Câteva secvențe întregi din În arșița ploii sunt în acest sens ilustrative. Nu le salvează nici măcar oroarea de diversitate și implicit de diversiune narativă pe care, prin gura unui jurnalist abulic, autorul și-o declară răspicat. E timpul pentru un pronostic. Măsurate bine, povestirile de aici trenează adesea pe zeci de pagini. Unele par să fi rezultat din împuținarea unor romane și-așa condensate. Altele se grupează singure în unități care
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
zi de Paște, pedeapsa îi va fi comutată. Nici măcar închisoarea n-o va face pe viață, așa cum proclamase noua sentință. Eliberat, va încerca să agite spiritele în orășelul altminteri liniștit. Abia după plecarea lui, treziți la viață, cei câțiva simpatizanți abulici vor pune la cale dezastrul. Cu o cruzime, și de data aceasta, dincolo de bănuielile naivului Paulică. Intuiția dramei mărunte, pe care Cristian Teodorescu o posedă din plin, e totdeauna temperată de un efect care convertește amărăciunea în bun gust. Omul
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
de umor de bună calitate, glume și înțepături, maschează foarte bine dramă care se ascunde în spatele cuvintelor. Duminică, 8 septembrie, orele 19.00 Căldură? MARE? după schițe de I.L. Caragiale, cu: Daniel Hâra, Andrei Seusan, Eduard Cirlan. Într-o lume abulica și dezordonată în care sistemul de valori fluctuează la fel ca și cursul valutar, personajele lui Caragiale sunt actuale și în același timp, vechi de când lumea. Ironia lui Caragiale despre societatea în care trăim creionează personaje comice care depășesc limită
Început de stagiune la Unteatru: Treapta a noua by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73010_a_74335]
-
gemene, atât de aproape unul de altul, dar separate de cel interpus între ele. Firele care îi legau de propriile drame, dar și între ei, i-au condiționat și pe vremea îndelungatei despărțiri ulterioare. Lăsân-du-se ca întotdeauna purtat ca un abulic de împrejurări, Mattia dăduse curs ofertei de a lucra în cercetare în-tr-o țară nordică. Jignită de plecarea lui, Alice a acceptat cererea în căsătorie a unui tânăr medic, dar dezorientarea și anorexia ei au dus cuplul la eșec. Crezând că
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
azi, în Rusia nu s-a condamnat sau, măcar, regretat, faptul că în ultimul război mondial militarii care, în urma unor bătălii foarte grele, supuși unor bombardamente îngrozitoare, martori la decimarea întregului lor batalion etc. cădeau într-o gravă deprimă, deveneau abulici, apatici, nu erau considerați bolnavi psihic, ci dezertori. Și împușcați! Nu există țară, nu există popor care să nu aibă asemenea amintiri, asemenea păcate greu de mărturisit. Însă în țările cu tradiții democratice mai vechi astfel de păcate au fost
Mnemofobia by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/7467_a_8792]
-
le-au urmat. Este insistent până la abuz, în fond, în ceea ce spune rău despre sine: o „inconsistență fundamentală" ar fi de văzut în tot ce face, numai „neseriozitatea românească" i-a permis unuia ca el să treacă prin școli, e abulic, e un „ins neînzestrat pentru viață" , este, la el, o „insuficiență a vitalității", este „născut din întâmplare" și, fiind cum este, orice „societate exigentă" l-ar fi „extirpat urgent". Cât privește cărțile pe care le-a scris, ele n-ar
O carte de idei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5989_a_7314]
-
văzuți, până la urmă, sunt toți cei care-i stau în preajma lui Radu Petrescu fără a-i recunoaște valoarea literară, sau dacă i-o recunosc nu i-o spun răspicat și tot timpul. Și prietenii se înscriu aici, și Tudor Țopa, abulic, neatent la ce scria Radu Petrescu, și Theodor Enescu, și el neatent, spre a nu mai vorbi de Petru Creția, care spune mereu „lucruri jignitoare despre scrisul meu”. Cu toate îndoielile despre sine care uneori îl încolțesc („eu mă întreb
Scriitori și critici by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5903_a_7228]
-
știe el cui, limbajul căruia, precar și suburban, nu e, pesemne, unul, precum al lui Mateiu, „de balamuc”! Dar și mai și - specific, însă, nouă, care uităm de azi pe mâine (românul e dăștept, chiar și când doarme pe el, abulic și amnezic, ca-n paginile unui Nenea Iancu) - este că nimeni nu a protestat! După ce, cu mai trei ani în urmă, cartea fusese declarată cea mai bună la un „plebiscit” (un „plebicist”?!), în nu mai știu ce foaie literară. L.
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
primele rânduri de altfel, se instituie în filigranul romanului un aer de tragedie difuză. Rădăcinile acesteia sunt genealogice, avându-l în prim plan pe bunicul protagonistei, Savu. Acesta ajunge, dintr-un foarte promițător portar de fotbal, multiplu recidivist. Apoi alcoolic abulic și așa mai departe. Nici singura lui fiică, Mariana, n-are, din punctul acesta de vedere, o soartă mai acătării. Deși înzestrată pentru canto, sfârșește într-un ansamblu folcloric, de unde cade direct în brațele unui fante costumat popular, Remus Delea
Presiunea realului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6239_a_7564]
-
portrete memorabile, așa cum ne-au rămas de la pionierii fotografiei, Nadar sau Brassaï. Mirele și mireasa sunt de o urâțenie fioroasă, alianța, putem bănui, s-a făcut numărând biștarii, fără a-i mai întreba pe protagoniști. Junele clăpăug cu o privire abulică și un profil de pasăre pare una dintre acele figuri din lut, intenționat grotești, pentru a fi vândute la talcioc. La aceasta se adaugă un trup strâmb și mai ales picioarele de o mărime formidabilă vârâte într-un fel de
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
degetul pe trăgaci pentru care fiecare moment de acalmie ascunde un pericol neașteptat. Este o privire dilatată de angoasă asupra teritoriului inamic care-i înconjoară pe soldații americani. Regizoarea a reușit să redea tocmai această alternanță dintre momentele de așteptare abulică sau încordată și momentele de acțiune efectivă, apăsând pe viteze diferite, acelerând ca să oprească brusc cu o explozie, sau făcând din explozie un spectacol lent ca apoi să-l pulverizeze. Kathryn Bigelow a prins acest stacattonevrotic care dizolvă ca un
Cele ce mor și cele ce dor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6457_a_7782]
-
schimbe experiențe, apoi se ceartă, se însingurează și devin mai atenți la ceilalți decât la ei înșiși... Joi, 1 august, orele 19.00 Căldură? MARE? după schițe de I.L. Caragiale cu: Daniel Hara, Andrei Seusan, Eduard Cîrlan Într-o lume abulică și dezordonată în care sistemul de valori fluctuează la fel că și cursul valutar, personajele lui Caragiale sunt actuale și în același timp, vechi de când lumea. Ironia lui Caragiale despre societatea în care trăim creionează personaje comice care depășesc limită
Teatrul Unteatru NU are vacanță by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63760_a_65085]