106 matches
-
personalității acestei categorii de bolnavi marca lor particulară. Ele constau din următoarele: - slăbirea mobilității atenției, - tulburări de memorie, în special de tipul amneziei de reproducere, - tulburări ale vieții sexuale, de regulă frigiditatea sau înclinații către perversiuni, - slăbirea voinței de tipul abuliei. b) Tulburările mintale episodice sau paroxistice fie că însoțesc atacurile isterice, fie că apar în mod independent de acestea și ele constau din următoarele: - tulburările mintale asociate atacurilor de tipul următor: accentuarea tulburărilor de caracter, halucinații, idei fixe, fenomene delirante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în legătură cu propria sa identitate, pierderea interesului pentru propria sa persoană și pentru sensul existenței sale. Tot aici trebuie incluse și tulburările de schemă corporală și a imaginii de sine a bolnavilor. 5) Voința este și ea afectată. Se notează apatie, abulie, pierderea inițiativei, lipsa de orientare către un scop precis. Abulia este atât de frecventă și vizibilă, încât unii autori au numit chiar schizofrenia ca „demență apato-abulică” deși acest termen nu desemnează decât un sector psihopatologic al acestei psihoze. 6) Comunicarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și pentru sensul existenței sale. Tot aici trebuie incluse și tulburările de schemă corporală și a imaginii de sine a bolnavilor. 5) Voința este și ea afectată. Se notează apatie, abulie, pierderea inițiativei, lipsa de orientare către un scop precis. Abulia este atât de frecventă și vizibilă, încât unii autori au numit chiar schizofrenia ca „demență apato-abulică” deși acest termen nu desemnează decât un sector psihopatologic al acestei psihoze. 6) Comunicarea și relația cu lumea exterioară bolnavului este și ea alterată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în Psychiatrie der Gegenwart, vol.I/2, Springer, Berlin, 1963. Zutt, J., Am dem Weg zu einer antropologischen Psychiatrie, Springer, Berlin, 1963. GLOSAR DE TERMENI Absență: pierderea cunoștinței de scurtă durată cu amnezie ulterioară, specifică crizelor de epilepsie petit mal. Abulie: absența voinței, încetinirea și insuficiența activității voluntare în special în trecerea de la idee la act. Acalculie: tulburare a operațiilor de calcul matematic care apare în cadrul afaziei. Acatisie: tulburare de activitate motorie constând în imposibilitatea unor bolnavi de a rămâne mult
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
folie à travers les siècle (1967) M. Sendrial Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Plânsul pocăinței silabisește dorința noastră de veșnicie. Deznădejdea la care conduce rutina „indiferenței ontologice” (atunci când „a fi sau a nu fi” nu este o întrebare) trage semnalul de alarmă al înfometării. Teama de ratare se transformă în panica din fața neantului. Abulia existenței întru moarte e suspendată; refuzăm să mai plătim costurile inautenticității. Harul suprimă ubicua meschinătate. Amendăm dezbinarea de sine. Trezirea dorinței de Viață fără început și fără sfârșit se păstrează doar prin descrierea minuțioasă a iluziilor spirituale. Orizontul lumii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și concepție nu poate fi deconectată de puternica infuzie autobiografică a cărții. Nu e vorba, firește, de un autobiografism transpus mecanic, ci de un dialog, pe jumătate abstract, pe jumătate palpabil, între durerea și disperarea din viața lui Chandler și abulia irigată de un irepresibil sentimentalism, ce năpădise gândurile și gesturile detectivului. Într-o analiză care amestecă, poate excesiv, viața scriitorului și plăsmuirile sale, Natasha Spender îi atribuie lui Chandler o triplă personalitate, reflectată în fiecare din cele trei personaje masculine
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Abilitate, vehemențe derutante și capitulări inexplicabile. Însă oricât patos ar cheltui în politicale și jurnalism, autoarea rămâne scriitor, astfel încât ceea ce se reține este substanța nucleului confesiv: autoscopia copilăriei și a adolescenței, malformate de obsesia „dosarul prost”, tinerețea citită „ca o abulie instinctiv premeditată”, „un somnambulism” ocrotitor în planul relațiilor sociale, revelațiile despre rătăcirile politice din interbelicul românesc, despre încă persistenta normalitate a unei bune părți din românime sau, mai ales, confirmarea unor temeri privitoare la ambițiile secesioniste legate de Transilvania. Dimineață
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
durata unei zile, cu inerentele recuperări ale unor porțiuni din trecut, datorate memoriei involuntare. „Dumineca de august” e ziua în care „eroul” ia hotărârea de a scrie un roman, gest care trebuie să-l salveze din semiconștiența, confuzia mentală și abulia în care se scufunda. Procesul e configurat în detaliu, fraza lui B., mlădioasă, elegantă, putând exprima subtilități îndeobște dificil de surprins. Prin aceste calități, romanul își păstrează prospețimea, el fiind, de altfel, reeditat în 1991. Prozele publicate în 1970, Exerciții
BALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
de viață, precum și formarea unor priceperi și deprinderi practice uzuale care să susțină formarea acestor abilități. După Larousse (2006), abilitatea reprezintă competența dobândită care conduce la niveluri de performanță ridicată în realizarea unei atribuții sau a unei categorii de atribuții. ABULIE (< fr. aboulie, cf. gr. a - fără, boule - voință) - Simptom psihic caracterizat prin lipsă mai mult sau mai puțin pronunțată de voință; inerție, nehotărâre. Persoana care suferă de abulie este caracterizată prin pierderea capacității de a decide asupra unei acțiuni, dar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
performanță ridicată în realizarea unei atribuții sau a unei categorii de atribuții. ABULIE (< fr. aboulie, cf. gr. a - fără, boule - voință) - Simptom psihic caracterizat prin lipsă mai mult sau mai puțin pronunțată de voință; inerție, nehotărâre. Persoana care suferă de abulie este caracterizată prin pierderea capacității de a decide asupra unei acțiuni, dar mai ales prin absența impulsului de a trece de la decizie la aplicarea și realizarea ei. Subiectul respectiv este inert, lipsit de inițiativă, oscilează între motivul și scopul acțiunii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un demers non-analitic. Delicatețea lui fundamentală și sensibilitatea nevrotică a autorului-narator-personaj nu îngăduiau răbdarea analizei psihologice. Ibrăileanu nu avea asemenea exercițiu. El rămâne un ideolog și un hermeneut. Iubirea fiind un pretext pentru comentariu, iar acesta un artificiu pentru mascarea abuliei fizice. Personajul, cu complicitatea naratorului-autor, refuză trăirea directă în favoarea glosei, a comentariului. Analiza este astfel principial ocolită, ceea ce se observă și la nivel lexical. Cuvântul semnificativ din acest punct de vedere este verbul a simți, folosit de nenumărate ori: "Îmi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
la concerte, la teatru, chiar la baluri, fără a reuși s-o înveselesc decât la suprafață. În fine, dacă nu se putea altcum, tot era ceva și atât. Cici, care venea uneori pe la noi, părea c-o mai trezește din abulie. Era veselă, plină de viață și în prezența ei Mihaela se transforma subit. Amândouă prietenele pălăvrăgeau ceasuri întregi, scormonind amintiri din timpul școlii. Râdeau cu hohote de ticurile profesorilor, de maniile pedagogilor, de toate nimicurile. Retrăiau, în acele clipe, gingășia
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu vâltoarea politică a Bucureștilor“, mă invită surâzător acum la tot soiul de sindrofii legate de o reușită sau alta, cu o încredere în viitor de-a dreptul amețitoare pentru viermuiala noastră, care-și tot plânge de milă într-o abulie ce frizează cretinismul. Dar spectacolul cel mai excitant pentru mine este amploarea extraordinară pe care a căpătat-o viața la nișă. Și nu doar printre oamenii cu dare de mână, cu vreo trei luni de vacanță pe an, petrecute între
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Vivacita tea spaimelor noastre ne menține într-un echilibru instabil, propice înfloririi darului profetic. Lucrul acesta e valabil cu precădere pentru perioadele de după marile convulsii“ (trad. Emanoil Marcu). În fața României dezarticulate de azi (nevertebrate, cu termenul lui Ortega), copleșite de abulie, tâlhărie și ni micnicie, cum să nu stai cu ochii minții ațintiți către deceniile de construcție națională ale domniei lui Carol I, către lumea Brătienilor, a lui Maiorescu, Carp, Marghiloman și Mitiță Sturdza, a lui Carol Davila, Spiru Haret, Simion
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
isteria) conduce la ceea ce astăzi am numi epuizare psihică datorată contracției nervilor și obosirii pneumei interioare oricărui corp animal. Galenus vede în reținerea abruptă de la orice activitate sexuală un risc major, având între altele ca posibile efecte depresia melancolică ori abulia 2. El face parte din suita de gânditori antici care valorizează substanța generativă (mai cu seamă sperma bărbătească) drept produs al naturii care reglează economia umorilor corpului. De aceea, activitatea sexuală poate avea efecte restauratoare pentru foarte mulți indivizi captivi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
satisfacă anumite nevoi sau dorințe în funcție de un sistem propriu motivațional și de factorii conjuncturali. Anumiți oameni sunt mai activi, mai motivați, mai întreprinzători, alții mai puțin. Există două mari grupe de tulburări: 1. Tulburări cantitative care cuprind hiperbulia, hipobulia și abulia; 2. Tulburări calitative reprezentată de parabulie. 4.1.9.1. Tulburări cantitative ale voinței Hiperbulia se caracterizează prin exagerarea activității. Bolnavul acționează și reacționează rapid, precipitat, sărind adesea etapele elaborate în planul acțiunii preconizate. Această fluiditate ideativă, asociată cu tendința
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stările depresive severe (este stupoarea melancolică), în schizofrenie (stupoare schizofrenică sau catatonică) și în confuzia mintală (stupoare confuzivă), uneori dificil de deosebit de starea precomatoasă. Hipobulia în forme ușoare și modeste apare în stările nevrotice, în unele toxicomanii, oligofrenie, demențe etc. Abulia este de fapt o hipobulie extremă, în care capacitatea de a concepe și desfășura o activitate finalizată este aproape nulă. Apare în formele grave de depresie și schizofrenie în demențe (stadiul terminal), în oligofrenie gravă (idiotism). 4.1.9.2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se considera „delăsător În a acționa, din cauza excesului de ardoare În a dori” (Confessions, I). Cuvântul „delăsare”, care e un fel de lene, etimologic Înseamnă „generos În dorințe”. În tratatele de psihiatrie de la Începutul secolului trecut se vorbea mult de abulie, de neputința de a acționa. Pacienții aveau dorințe, dar nu puteau trece la acțiune. O dată În plus, patologia nu face altceva decât să exagereze reacții pe care le considerăm normale. 4 Sclavia voinței. Apare atunci când posibilitățile de alegere sunt limitate
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
În acest domeniu vor prezenta cadrul situațional În materie de cercetare, teorie și intervenții medicale În cazurile de dependență, În care sunt incluse: gimnastica, religia, alimentația, munca și viața sexuală»”. 5 Impulsivitatea reprezintă lipsa de control asupra impulsurilor. În timp ce În abulie dispare capacitatea de a iniția o acțiune, În impulsivitate subiectul nu o poate domina. Și În acest caz, e greu să separăm comportamentul normal de cel patologic pentru că, de cele mai multe ori, operația depinde de gradul În care ele se manifestă
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Negativ dacă: - debut precoce -sex masculin Paranoid > non-paranoid CHRISTINE - TULBURARE BIPOLARĂ Christine, 15 ani, a fost spitalizată ca urmare a unei tentative de suicid prin intoxicație medicamentoasă. La internare s-au făcut următoarele observații: sindrom depresiv cu tristețe, anxietate, astenie, abulie, sentiment de vid interior și gesturi făcute fără motiv în momente de obnubilație. Pare indiferentă, nu are nici o părere privind consecințele posibile ale gestului său. Ea a lăsat totuși o scrisoare în care a explicat părinților săi că nu mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tratament antidepresiv, să implicăm părinții prin intermediul convorbirilor familiale, al întâlnirilor cu echipa terapeutică. I se propune de asemenea adolescentului să participe la activități terapeutice ce-și propun,între altele, să refacă stima de sine, și să lupte împotriva interiorizării și abuliei sale. În timpul aceste spitalizări putem fi obligați să prelungim separarea de familie, apelând la un internat sau la un centru terapeutic pentru a nu readuce adolescentul într-un mediu care a contribuit la instalarea depresiei sale. Continuarea terapiei se poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1993Ă. The mechanism of emesis induced by anticancer therapy. In P. L. Andrews & G. J. Sanger (Eds.Ă, Emesis In Anti-Cancer Therapy: Mechanisms and Treatment. (113 116Ă. London: Chapman and Hall Medical. Aroaz, D. L. (1980Ă. Clinical hypnosis in treating sexual abulia. American Journal of Family Therapy, 8(1Ă, 48-57. Aroaz, D. L. (1982Ă. Hypnosis and Sex Therapy, New York: Brunner/Mazel. Aroaz, D. L. (1985Ă. The New Hypnosis. New York: Brunner Mazel. Aroaz, D.L. (2005Ă. Hypnosis in human sexuality problems. American Journal of Clinical Hypnosis
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
însă, modalitățile de a o institui. Iată: „Consumul de cărți nu este egalat la mine decât de consumul de alimente: într-adevăr, mi-e foame permanent și nimic nu mă satură Ă nici când mănânc, nici când citesc. Bulimia și abulia merg mână-n mână. Trebuie să devor ca să simt că exist, ca să fiu” (II, 16). Iată, deci, cum își vindecă Cioran această boală a irealității, care-l mută în proximitatea nebuniei: devorând alimente și cărți. Poate chiar parcurgând pe jos
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sinceră” (I, 90). Să fie, în spatele ei, orgoliul? Să fie fascinația? Simpla, instinctiva ipocrizie? Să fie neputința? Lui Cioran îi plac, o declară adesea, „temperamentele agresive și contradictorii, violente și sfâșiate, și care prin excesele lor te stimulează, te descumpănesc. Abulia mea are nevoie de bici” (II, 28). Iată-l aici în ipostaza care-l salvează, de abulic, admirând, însă, energiile elementare, ba chiar figurile contradictorii, cum este adesea el însuși. Ca să se salveze, citește, adesea, cărți despre figuri de întemeietori
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]