133 matches
-
ca la-nceput, la fel de singuri. HLAMIDĂ Coboară iarăși cețurile dese, Prin iarba arsă rouă nu se-ncurcă Și ziua e plouată ca o curcă, În noapte, luna stă și nu mai iese, Iar bruma-i tot mai multă și se-aburcă În crengile golașe, unde țese Perdele groase, reci și ne-nțelese, Prin care toamna nu se mai descurcă, Chiar frunzele pe toate și le pierde; Se-mbrac-atunci în haina ei de iarnă, Se face gri pădurea ce-a fost verde. Un
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
de atitudine bruscă) - Dar când am ajuns la adresa fixată de comisie, în dreptul imobilului Vajda, cine stătea în poarta acestuia? Tocmai Vadász Pista! Am simțit flăcări în obraji. El ne-a ajutat să ne instalăm. Din cauza înghesuielii, Vadász Pista m-a aburcat pe pervazul ferestrei, pentru că acolo numai acolo mai era loc de stat. Șeful rabin Vajda a hotărât ca femeile și copiii să doarmă separat de bărbați, dar femeile s-au opus, nu voiau să se despartă de soții lor... Atunci
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
Far' să-mi pese de măicuța Care ma chema nervoasă. Al ei strigat mă-ndemna Să mă-ndepărtez de casă Și s-amân fără de frică, Clipă de-a pleca la masă. Și zburdând pe șesul verde Ce la cer mă aburca, Printre palmele-i de iarbă, De nimic nu îmi pasă. De pe șes fugeam pe dealuri Ocolind în goană poartă, Ascunzându-mă în gârla Să nu mă găsească tata. Inventăm frumoase jocuri, Cu ecoul mă strigam Și-n rostogoliri din deal
COPILARIA-MI VERDE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382115_a_383444]
-
Luna, cuibărită în creștetul unui copac îi dă moșului motiv de glumă: -Aburcă-te oleacă, că de-o fi să cazi, te mâncă lupii; lume făr de doi cai și-un ghiuj s-o mai văzut, da făr de lună...hai, aburcă-te! De-ai putea să-l iei și pe năpâstorcu ista mic, mi-ar fi mai bine, îi spune bătrânul întorcând o clipă ochii spre mânzoc pentru a-l arăta lunii. În clipa următoare simte mușcătura în braț, iar ochii
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Și tot sare Și apare. Și s-agata Ghem de ață, Cu lăbuța Se dă huța. Caută, nu stie ce, Nici de ce, Nici pentru ce, Parca-i vine-asa un dor De-o pereche ajutor Și- apoi urca Și s-aburca Dar deodată Iar s- ascunde. Unde să o caut? Unde? Uite-o colo-n vârf de fag Cu veveritoiul drag! Prichindel Am un câine atâtica; Mi l-a dăruit bunica Și, că este mititel, Se numește Prichindel. Toată ziua, prin
VEVERITA-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374498_a_375827]
-
Simpatie > ASCULTA-MI INIMA Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ascultă-mi inima, cum cânta doina de dragoste, de dor ! Bătaia-i roșie cuvântă imnul iubirii--- acest fior . Ascultă-mi inima, aburcă spre tâmple magică trăire ! Iar revărsarea-i ne tot urcă 'n ceruri , 'n-a lor adâncire... Ascultă-mi inima, te cheamă, te strigă-n fiece bătaie ! Secretu-ascuns în criptogramă aprins-a focul vălvătaie. Ascultă-mi inima, ce zbate focul cel
ASCULTA-MI INIMA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379743_a_381072]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > PERSONAJE BIBLICE : DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului VAMEȘUL și FARISEUL, în Templu s-au aburcat Și fiecare după cuget, lui DUMNEZEU I s-a Rugat : FARISEUL, în picioare : "DOAMNE, tare-Ți mulțumesc Că nu-s avar, nedrept și vameș ! dau zeciuială și Postesc ! VAMEȘUL, bătându-și pieptul : " DOAMNE, Te Rog fii Milos (cu privirea spre
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
pământul mă cheamă și nu știu spre ce vis să mă-ndrept. A mea inimă, fără vreo teamă , ca un codru-îmi foșnește în piept. De la capăt nu am nicio veste. Fericit îmi port pașii pe-un drum care vrea să aburce spre creste prin acest, plin de farmec, acum. Sunt convins,simt în mine că încă am destul când și cum și de ce și chiar dacă aș sta sub o stâncă nu voi spune nicicând: Asta e!... 17 ianuarie 2017 Anatol Covali
SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374302_a_375631]
-
la Nicolina! L-am așteptat la Nicolina. Era chiar în anul în care desenase porumbelul păcii și se știa că luase bani grași pe el. De la ruși? am îndrăznit să-l întreb la cîțiva pași de gară,după ce-și aburcase-n spinare șevaletul și rucsacul, chiar de la ruși? Da, a spus ritos Picasso, chiar de la ruși, în copeici, dom'le. Aha! am înțeles eu și eram aproape mîndru că, dintre pictorii ieșeni, eram primul care știa, acum, chiar din gura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a coborît, s-a scuturat ca o găină de colb, și a grăit: sculă americană, dom'le! Mi-a stat pe limbă: dată dracului! Dar era biserica... Sosește, în sfîrșit, Salvarea și-l ridică. Era mort (de beat). În timp ce-l aburcă în mașină, ne face cu ochiul, de altfel, singurul, și ne șoptește: Amigo! Și ești ca nou. 5 aprilie Ce ani prețioși ne-a pierdut regimul Iliescu, întreținînd perfid încordarea cu Ungaria și cu UDMR, se vede și dintr-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de importanța atâtor comitete și „comiții” în care e prezident, politician dibaci, cu viclenii ascunse, dejoacă planurile lui Cațavencu, dovedit de plastograf. Vanitos și laș, Cațavencu, avocatul demagog, se folosește de fraze sunătoare despre patrie și propășire pentru a se aburca în poziția jinduită. Retorica lui convulsivă, ditirambică nu-l ajută, și nici alte tertipuri, deoarece până la urmă alesul va fi Agamiță Dandanache, mai imbecil decât prolixul Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Acesta va fi nevoit să conducă manifestația în
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Călin Popescu-Tăriceanu, viitorul premier, ajungea în Piața Universității. "Un val de urale zguduie Universitatea și Institutul de Arhitectură. Peste cortul de campanie, flutură, ca un pavilion de vapor, meșa lui Traian Băsescu. Suit pe boxe, preia microfonul DJ-ului, îl aburcă lângă el și pe Călin Popescu-Tăriceanu și face un apel la civism: Victorie! Am câștigat! Dar haideți să le arătăm că noi, electoratul Alianței, respectăm legea. Că țara asta nu se poate construi decât pe lege. Haideți să dăm o
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Cum te simți? — Bine, zic. Mersi. Copilul se mișcă bine? Da, tot timpul. Îmi pun o mînă pe burtă, unde, firește, bebiță doarme dus. — Păi, hai să văd și eu. Îmi arată spre pat și eu mă duc și mă aburc, În timp ce Venetia se spală pe mîini. — E-adevărat că dai o petrecere cu ceai, Ven? spune Luke detașat. E o foarte bună idee de reclamă. Mă uit la el uluită, iar el Îmi face cu ochiul. Uneori, Îl iubesc de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
amestecă zahărul din ceașca de espresso. Nu face asta decît atunci cînd are nevoie de un impuls de energie de cinci mii de volți. Mă observă și-mi face semn să mă așez pe scaunul de bar de alături. Mă aburc cu greu și-mi pun coatele pe blatul de granit. — Becky, trebuie să vorbim. Faci ceea ce trebuie, zic imediat. Știi prea bine. Luke Încuviințează. — Știi, deja mă simt liber. Mă agresau cumplit. Agresau cumplit Întreaga firmă. — Exact! N-ai nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Am trudit precum părinții - Poate puși în rând cu sfinții; Ei mi-au dat de la născare Dorul de sacrificare. Zi prostului că-i om deștept, „Că ți-ai găsit de furcă” Și vrea să te facă adept... Spre glorii se aburcă. De nu aperi adevărul, Dă minciuna peste tine Și încet ca, putred, mărul Tinde ca să și domine. 17 august 2004 N-AM CERȘIT SĂ URC SPRE GLORII Nu cu șpagă sau plocoane, Ori supliciu de canoane, Nici prin mijlociri de
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
rămas din destrămarea uitării călătoriți prea grăbit din copilărie ne înveșmântăm în trufie facem din legi cărămidă de zidire alteori însă placă tectonică pe obezitatea conștiintei supusă dietelor prostituția din suflet e valută forte în talpa ideii arde bătătura cum aburc pe acel pisc din adâncu-mi pe versanți cu tăiș spre abis mai aștept să vină un secol uituc vom reînvăța că toate ușile se deschid întâi ciocănind ușor apoi cu mâna capul deține altă întrebuințare în lumea de drept a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
la marginea drumului. De deasupra ploua încet, mocnit, și văzduhul plumburiu apăsa parcă asupra lumii o mâhnire sfâșietoare. Ile Covataru gemea încet, în noroi, lângă car, sprijinit într-un cot. După ce isprăvi, Gavril apucă pe român de subsuori și-l aburcă încet în car. Apoi îndemnă scurt boii: Hai! Boii porumbi se opintiră și scoaseră cu greutate carul din hlei. —Cucoane! zise Gavril cu tărie; dumneata apucă de-a dreptul pe unde am venit noi... Eu fac pe drum - și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tânăr îi ajuta să scoată hamurile de pe calul căzut. Toate s-au făcut întocmai, după legea nevoii acelui ceas. Bătrâna, moarta și pruncul au coborât cu badea Toma la drumul deschis al văii. Traian a ajutat lui Culi să se aburce în spatele iepei. Să caut și securicea... și-a adus aminte Traian. Culi Ursake s-a prins cu ghiarele de el. C-un fel de taină: — Ba tu s-o leși, Trăiane. Securea nu se mai găsește; nici trebuie căutată. Paznicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o copilă pe care o chiamă cum am arătat eu- și ea îmi poate aduce știre despre Octavian, dacă-i nevoie. Cum va fi ceva, se roagă de un călător care suie la deal, se anină în căruță ori se aburcă pe cal în dosul lui și vine la Prelunci. Dar până acuma, har Domnului, n-a fost nevoie să vie, și voi mulțămi Maicii Preacurate Fecioara Maria că n-a fi nevoie nici de acum înainte. Mie-mi place copila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Pregătirile fuseseră prea minuțioase, prea lungi după părerea mea. În ultimele zile, nu mai izbuteam nici să dorm, nici să citesc, nu mai respiram decât suflând din greu și cu pauze mari. Aveam nevoie să plec pe dată, să mă aburc pe cocoașa unei cămile, să mă las înghițit de imensitatea deșertului, unde oamenii, animalele, apa, nisipul și aurul au toate aceeași culoare, aceeași valoare, aceeași inutilitate de neînlocuit. Am descoperit foarte repede că poți fi la fel de bine înghițit de caravană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
azilul de nebuni de pe Alipur Road, ca nebunul care întrerupsese cursul de economie pentru doamne de la universitate și fusese ademenit și prins doar cu niște dulceață. Așa că, la insistențele familiei, doctorul Banerjee, care se mândrea cu condiția sa fizică, se aburcă în copac, cu stetoscopul și tensiometrul la gât. Urcă până unde se afla Sampath, ca să poată să i se uite în ochi și în urechi, să-i verifice limba, să-i ia tensiunea și să-l lovească peste genunchi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile ce urci sunt trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
unde a înțărcat dracul copiii... - a intervenit cel cu afinata. ― Acum, însă, lotrul se gândea ce să facă cu cadavrul, fiindcă nu putea să-l lase acolo. Și-a pus pușca în bandulieră și cu o sforțare disperată l-a aburcat în spate... Mergea de o bucată bună de timp. Ținta? O văgăună necălcată de nimeni, hăt în mijlocul pădurii. Când se apropia de locul cu pricina, a lunecat și a căzut. Asta n-ar fi fost nimic dacă mortul nu ar
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a străzii, mânat de teamă. Văzu că sedanul era un Vicky din ’46, cu numărul de înmatriculare JS 1497. Descuie portbagajul și alergă înapoi în casă. Trase plapuma mare de pat, îl înveli pe Niles, cu tot cu pistol, în ea, îl aburcă pe umăr și se întoarse la Vicky, unde încuie cadavrul în portbagaj, îndoindu-l de mijloc în jurul roții de rezervă. Apoi, gâfâind, leoarcă de sudoare și tremurând, se întoarse la Audrey. Stătea pe closet, goală, și fuma. O jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
începu să alerge. Mal îl întâmpină la jumătatea treptelor, îl culese de jos printre hohote de râs și îl aruncă în aer de mai multe ori. Stefan scoase un chicot. Celeste și tânărul cu servietă diplomat grăbiră pasul. Mal își aburcă fiul pe umeri și intră rapid înăuntru, apoi se strecură în toaleta bărbaților. Cu răsuflarea tăiată, îl puse pe Stefan jos și îi spuse: — Tăticul tău e căpitan. Vârî mâna în buzunar și scoase una din tresele primite de la Buzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]