4,105 matches
-
teamă ca nu cumva unii să nu înțeleagă... Altminteri (că nu știu cum să închei) ar mai fi de pomenit, așa, într-o doară, spre sporirea tonusului vital, vreo două cărticele, bune și bine de (re)citit în aceste zile de către fiecare, academician ori ba: Jocul cu mărgele de sticlă de Hermann Hesse și Călătorie la capătul nopții de Louis - Ferdinand Céline. Mai sunt și altele...
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
cercuri postcomuniste de a-și compromite adversarii, începănd cu scriitorii și cărturarii noștri cei mai de seamă?). În 1989, ăși înplinește visul din tinerețe de-a ajunge ambasador al României la Paris (ambasadorul golanilor, după cum Eugčne Ionesco s-a proclamat academician golan), după care urmează o carieră parlamentară în curs: Providența m-a făcut senator eu nu am nici un merit. Și tot ea a făcut să fiu reales. Cea mai lungă carieră din viața mea a fost cea de parlamentar. Toate
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
continuă de 42 de ani „fără zgomot, fără laude sau ocări” (p. 74), iar la scurtă vreme moare și Iosif Vulcan: „O zi în urma lui Hasdeu s-a stins și o flacără mult mai mică: viața bătrânului Iosif Vulcan. Răposatul academician n-a fost din croiul oamenilor mari, nici luptător, nici om de erudiție, dar puțini au ajuns prin stăruință și prin dragoste de muncă la rezultate mai frumoase ca dânsul” (p. 183). La Câmpina se stinge „întâiul nostru artist de
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
nu mai e vorba de ipocrizie și nici de vreo falsă corectitudine politică, ci de fapte grave peste care Dan Pavel ziaristul ar fi fost dator să nu treacă. * În același număr din Ziua, Sorin Roșca Stănescu face următoarele precizări: „Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, mentor și analist politic al ziarului nostru, este membru marcant PNL. La fel Varujan Vosganian. Zoe Petre face parte din staff-ul Partidului Acțiunea Populară. Adrian Severin este membru marcant PSD. Poate că și alți analiști politici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
Am admirat Încă din timpul facultății bucureștene poezia scrisă În limbile lui Lamartine și Pușkin, pe care, prin teoria cercurilor orientate, am aprofundat-o temeinic și stilistic. După Întâlnirea cu știința comparatistă a literaturilor lumii, datorată profesorilor mei - academicienii Tudor Vianu, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga -, am Înțeles rolul sau importanța unor valori culturale românești În arealul universal. De asemenea, ce reprezintă traducerile și cât de profesioniști trebuie să fie traducătorii! De aceea, m-am aplecat Într-un mod special
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
și datini, căci ele sunt „scutul, eternitatea și autenticitatea acestui neam”. Citiți-i neapărat cartea „Obștile sătești, leagănul neamului românesc”. O mai bună recomandare o puteți găsi În prefața primei sale cărți, „Gânduri de la marginea lumii”, prefață semnată de domnul academician Gheorghe Păun: „(...) Căci poet este Baciul domnișan, cu carte-n regulă de la prima carte („Gânduri...”), unde ne cheamă, cu clopoței de lut și sinceritate, abia strunindu-și dorința de a spune - de la proză, la rimă strânsă și la vers liber
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Încercare, când Internetul ne-a intrat În sânge și atunci informația trebuie să fie concisă, pe Înțelesul majorității, menținându-și calitatea, rigurozitatea și noutatea ca atare. „Pietrele Doamnei”, ca și revista „Curtea de la Argeș” al cărei redactor șef este domnul academician Gh. Păun, sunt citite, comentate, circulă În toată țara și Își Îndeplinesc menirea literară. Ambele nu și-au propus să concureze cu nicio altă revistă, iar subiectele alese, prezentarea În ansamblu, faptul că redactorii și colaboratorii sunt lipsiți de orgolii
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
1961, în colab.); Chimia metalelor (vol. I, 1968); Chimia metalelor (vol. II, 1969, în colab.); Tratat de chimie analitică (1973). Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind astfel prima femeie academician din țara noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format de cadre didactice de la amblele Universități „V. Babeș” și „J. Bolyai”, condus de academician Raluca Ripan. De remarcat meritul deplin în înființarea Institutului de chimie (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimie fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare; înnobilarea caolinului de Aghireș
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
din partea Universității Nikolaus Kopernicus din Torun, Polonia. Pentru toate acestea, cei care au cunoscut-o și au lucrat alături de ea îi vor păstra o vie și pioasă recunoștință; pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și operei profesor academician Raluca Ripan poate constitui pilda vie a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în țara noastră, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri.
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
Popescu, directorul ŤUniversuluiť, pricinuit de publicarea în nr. 16 din 25 ianuarie a articolului aniversar Vasco da Gama; zgârcindu-se la preț, vine în redacție și se comportă ca un scandalagiu dâmbovițean. Mateiu, implicat în dispută prin prelucrarea textului, datorat academicianului lusitan Henrique Lopes de Mendonça, rupe relația cu el. Acum, după ani buni, acesta încearcă să reia vechea legătură, fiind în căutare de sprijinitori locali cu mărturia cărora să combată reclamațiile trimise la Lisabona de negustorii portughezi care cer rechemarea
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
pe care a slujit-o În mare credință. Alexandru Danielopol: „Pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele endocrinolog, celebritate mondială a medicinii, și al Piei, sora poetului Ion Pillat. Alexandru Danielopol, În prezent rezident la Paris, este o adevărată „legendă vie”, ca participant de f r u n t e l a d r
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
s-a terminat! Faceți parte din istorie... S-a terminat, nu mai am mult de trăit. Unde v-ați născut? În București, la 17 mai 1916. În 2006, o să am 90 de ani. Mulți Înainte! Vă mulțumesc! Eu sunt fiul academicianului profesor Daniel Danielopol, fiziolog, care a dus În lume faima medicinii românești; mama mea, Pia Pillat, nepoata lui Ionel Brătianu, era sora poetului Ion Pillat. Părinții mei au divorțat când eram copil. Am rămas la tatăl meu, care a ținut
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
au desfășurat la Palatul Jean Mihail din Craiova, de curând restaurat, și au cuprins manifestări de anvergură: Sesiunea de comunicări științifice cu tema Limba română și mass-media, temă de mare actualitate la care au participat un mare număr de specialiști - academicieni, profesori universitari și din învățământul preuniversitar, critici și istorici literari, scriitori, directori și redactori-șefi de reviste culturale din țară și din străinătate, între care Dumitru Radu Popescu, Gheorghe Păun, Daniela Tarniță, Adrian Cioroianu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Dumitru Radu Popa
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
sufletelor dumneavoastră. Dânsul a fost primul ales de Tatăl meu ca să facă munca cea mai grea și anume, conturul desenului meu spiritual, este primul om care a început să șlefuiască ce Tatăl alesese. Au urmat alți aleși, menționez două nume: Academicianul Cristian Petru Bălan, membru U.S.R. și membru A.R.A. și Cezarina Adamescu, membru U.S.R. Nimic întâmplător, sunt oameni de marcă ai literaturii românești, oameni cu suflet de aur la care nu mi-am propus vreodată să ajung, să le bat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
năpăstuiască altele mult mai grave - pierderea universității, a publicațiilor sale dragi Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului, dimpreună cu tipografia, editura și librăria din fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază, îmi amintesc de figura monumentală a academicianului Vladimir Trebici, care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13 februarie 1999, la vârsta de 83 de ani.(...) Știam că, puțin mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Lucrările sale fac parte din colecțiile Muzeului Național de Artă Contemporană din Capitală, Muzeului Banatului din Timișoara, Art în Embassies ale Departamentului de Stat al SUA, precum și din importante colecții private din Germania, Franța, Italia, SUA și Canada. 9 aprilie - academicianul Andrei Andrieș Andrei Andrieș, membru de onoare al Academiei Române din Republică Moldova, a decedat la vârsta de 78 de ani. Născut la Chișinău, Andrieș a absolvit Facultatea de Matematică și Fizică a Universității de stat din Chișinău. Pentru deosebitele sale
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
din Moldova, rămânând în istoria acestei prestigioase instituții prin numeroase succese, între care recunoașterea limbii vorbite în Republică Moldova că limba română. În anul 1991, acad. Andrei Andrieș a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române. 12 aprilie - academicianul Gabriel Tepelea Filologul, istoricul literar, scriitorul și omul politic Gabriel Tepelea, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 ani. După o specializare în filologie în Franța, în 1947 și-a luat doctoratul cu magna cum laudae
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
distins cu mai multe ordine și medalii, printre care se numără Ordinul național „Serviciul credincios” în grad de Cavaler și Legiunea de Onoare în grad de Ofițer. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1993. 13 aprilie - academicianul Florin Constantiniu Istoricul Florin Constantiniu, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 79 de ani. Din 1999 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române. A scris a numeroase
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
fost director general al Televiziunii Române, iar între 1993-1994, secretar general de redacție la TVR. El a fost numit membru în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) de Parlament, la propunerea președintelui României, pentru perioadele 2001 - 2002 și 2002 - 2008. 28 aprilie - academicianul Margareta Giurgea Fizicianul Margareta Giurgea, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 de ani. Margareta Giurgea a fost aleasă, în 1991, membru corespondent și, în 1992, membru titular al Academiei Române. Între anii 1992-1995, Margareta Giurgea a îndeplinit
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
Odense, Romă, Sân Marino, Napoli, Aradjelovac, Belgrad, Montpellier, Paris, Sao Paolo, New York, Ankara, Mâli, Washington, Sevilla, Miami. Are o colecție muzeala, care-i poartă numele, la Contess Madelaine din New York. În 1992 s-a creat Fundația „Marcel Guguianu”. 16 iunie - academicianul Gheorghe Zarnea Medicul și biologul Gheorghe Zarnea, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 91 de ani. Zarnea a absolvit cursurile Facultății de Medicină din București, obținând, în 1945, titlul de doctor în medicină și, în 1970, titlul
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
Harry Eliad a fost, mai întâi, director al Teatrului de Stat din Ploiești, după plecarea de-acolo a bunului său prieten Toma Caragiu. Din decembrie 1989, Harry Eliad a fost numit director al Teatrului Evreiesc de Stat (ȚES). 12 august - academicianul Dumitru Enescu Inginerul geolog Dumitru Enescu, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 82 de ani. Și-a luat doctoratul în anul 1961 și docența în 1972. Și-a continuat specializarea în seismologie la Institutul de Geofizica
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
de ani. Opera să cuprinde numeroase volume de poezii, proza - „Proza - Exerciții de stil” (1967), „Procesul Caragiale-Caion” (1973), „Hincu - ba!” (2002) -, dar și traduceri din opere clasice - Francois Villon („Opurile magistrului”), Francois Rabelais („Gargantua”), Dante Alighieri („Vită Nuova”). 20 septembrie - academicianul Gheorghe Buzdugan Inginerul Gheorghe Buzdugan, membru titular al Academiei Române, s-a stins din viață la vârsta de 96 de ani. Acad. Gheorghe Buzdugan și-a făcut studiile liceale la liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și pe cele universitare la Scoala
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
zero grade” (1964), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Frații Jderi” (1974), „Ringul” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Zâmbet de soare” (1987), „Oglindă” (1993), „Punctul zero” (1996), „Triunghiul morții” (1999). 11 noiembrie - academicianul Adrian Rusu Adrian Rusu, membru corespondent al Academiei Române la Secția de Știință și Tehnologia Informației, s-a născut pe 3 februarie 1946. Prof. univ. dr. ing. Adrian Rusu și-a făcut studiile universitare la Institutul Politehnic din București, iar anul
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
America. În august 1969 jumătate de milion de tineri americani s-au adunat la Woodstock, în Pennsylvania, pentru a celebra, vreme de patru zile, „pacea și muzica”. Războiul din Vietnam, pacifiștii, anarhiștii, frustrații revoluției sexuale din anii 60, intelectualii și academicienii socialiști ai anilor 60, toți s-au adunat împreună pentru a schimba America. Și într-o oarecare măsură au reușit, cu toate că generația Woodstock în mare parte a devenit conservatoare din punct de vedere economic, chiar dacă nu social, azi majoritatea dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]