472 matches
-
cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea biblioteca, cu atelierele, cu sinodiconul (sala de reuniuni), cu arhondaricul (casa de oaspeți), cu bolnița (spitalul), cu chiliile, cu marea cisternă subterană, cu trapeza (sala de mese), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, " Prezența monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei " - după cum spunea Prea Cuviosul Părinte Stareț Petroniu Tanase. Iată, în câteva rânduri, ceea ce a fost, ceea ce este și, mai
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_schitul_romanesc_prodromu_din_sf_stelian_gombos_1329139732.html [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > CHEMAREA DESTINULUI (5) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul II ALERTĂ GENERALĂ / 1 Polițiștii au verificat întreaga casă și toate acareturile din curte. Primiseră dispoziție să l depisteze și să l rețină pe cel presupus a fi vinovat de răpirea și sechestrarea fetei. Elementele de identificare a autoturismului găsit în curte, sub prelată, arătau, fără dubii, că deținătorul era chiar proprietarul
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_5_.html [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un tânăr țuțuian, venit cu turma sa de oi la iernat. Acum avea acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Dragu, Dumitru, Păun, Neaga și Stoica. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul uliței ce-i trecea prin fața casei, de cât a strâns de coarnele plugului, sau
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
fost violate de către soldații ruși fete prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi . Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
să fie... Dar, în ajun de Crăciun, se reluase mersul drept al firii. Nori grei coborâseră dinspre munte scuturându-și omătul din plin, îngreunând lumea cu straiul iscat, gonind lumina slabului soare. Peste zi preajma albise. Căciuli mițoase acoperiseră case, acareturi, căpițe ori șire din plin. Odată cu lăsarea întunericului se iscase o viforniță furioasă, spulberând așternutul de zăpadă ocrotitor al grădinilor și livezilor. Oamenii, mai ales cei bătrâni, căinau pomii înșelați, sortiți să-și prăpădească rodul, se tânguiau că bietele animăluțe
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
celor castrați de gena corupției aceeași autoritate le-ar putea oferi cochete ferme cu câte două-trei corpuri de case, bazin de înot, teren de golf, grajduri, corturi pentru oaspeții la petreceri câmpenești în număr mare. Construcția fie și numai a acareturilor, a căilor de acces ar contribui la reducerea ratei șomajului, sporind totodată atracția turismului național. Luxul atrage și nu doar o mie, ci două sau chiar trei mii de nemți ar putea să vină în România anual... Un parc al
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
și casa. Iată ce îi scria el, în 5 august 1921, lui Ștefan Dimitrescu, imediat după stabilirea în noua casă: “...sunt într-adevăr la Vălenii de Munte, unde ne-am strămutat ca să răsuflăm - mai ales cu copiii - în largul unui acaret fără proprietăreasă dedesubt. Am aici o casă bătrânească, compusă din un salon vast, o tindă respectabilă, o odaie zdravănă, o bucătărie de iarnă, una de vară, cerdac pe cinste, plus alte edecuri: grajd, magazie, coștereață, pivniță și un alt lăcaș
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
face bunicul său și la manifestările animalului. Strângând pietricelele în buzunarele pantalonilor, aștepta încruntat muștruluiala de care nu credea că a scăpat. După ce și-a frecat mâinile și s-a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: - A fost cuminte Bătrâna, nepoate? - Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
intrarea principală, în timp ce niște ciori cu pene de culoare albastru închis (specie tipic coreeană), domiciliate în copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe un stativ pliabil). Soare molcom, răcoare suportabilă, vânticel care face să sune clopotele mici de la colțurile streșinilor, “limbile” lor fiind
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie by http://confluente.ro/dan_mihai_stefanescu_1482624931.html [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
reciprocă între oameni Numită și Săptămâna Neagră în Bihor și Maramureș, Săptămâna Mare găsește pe toată lumea ocupată, toți se pregătesc să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. În această săptămână se face curățenie generală în casă, în curte și în acareturi: se matură curțile, se repară gardurile, se curăță gunoiul din suri, se lipesc și se văruiesc pereții, se spală perdelele și mobilierul, se șterg geamurile, se aerisesc toate hainele, așternuturile și covoarele. Se face curățenie și în grajdul animalelor, varuindu
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum se spune mai curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
una mie nouă sute patruzeci. La sugestia Aretiei Tătărescu, soția omului politic, acesta va înființa o școală de meserii, în care elevii să învețe tradițiile meșteșugului gorjean, chiar pe moșia sa din comuna Drăguțești, unde aveau un conac, cu mai multe acareturi. La această școală cu internat, va profesa Natalia timp de treisprezece ani ca bucătar, iar în particular ca educator voluntar al elevilor din internat, fiindu-le de multe ori considerată de către copii ca cea de a doua mamă. Referință Bibliografică
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
august 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu NUMAI CUVÂNTUL Mă simt oboist. În fiece noapte nu am somn, nu dorm, mă chinuiesc gânduri ... Mi-e frică de moarte ? Truda de-o viață: o mașină ... visul oricui; niște acareturi, ustensile agricole și un minim necesar pentru trai într-o casă ... Rămân pe mâna cui ? Pentru mine, nu e avere nimic din câte sunt ! Trei zile ... nouă ... patruzeci ... Gata ! Nu mai ești. Restul rămâne-n ruină ... Numai cuvântul, cuvântul ăsta
NUMAI CUVÂNTUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Numai_cuvantul_poezie_de_ion_al_florin_tene_1376543587.html [Corola-blog/BlogPost/366553_a_367882]
-
care avea să sfințească locul. Construcția rudimentară nu a rezistat prea mult, dar prin truda locuitorilor satelor de primprejur, la începutul secolului XX, a fost sfințit actualul lăcaș de cult ce domină prin semeția sa poiana înconjurată de chilii și acareturi, așezată în mijlocul unei întinse păduri de tei. Băieții au ocolit curtea largă și au urcat colina, unde legenda spune că a cântat cocoșul. S-au așezat la baza crucii lucrată în piatră, ridicată aici, tocmai ca să marcheze locul de unde s-
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
fost violate de către soldații ruși fete prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[5]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
2]un ar este egal cu 100 mp [3]solă de cultură ne arată, de pe care s-a recoltat plantele cerealiere. N.A. [4] soldați ruși N.A. [5] construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie individuală. /de la turcescul acaret - conf. DEX. [6]a le curge nasul - N.A. [7] Aerisire sub forma prismatică în acoperișul casei pentru aerarea podului casei folosit uneori ca depozit pentru cereale la casele țarănești. N.A. Referință Bibliografică: BUNICA FLOAREA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
desfășurare podul unei case, plin de lăzi, pachete, valize, cufere. Are două personaje: Clopoțel și Mihăescu (Mirăescu). “Podul casei care e o arhivă a vieții de odinioară ascunsă între niște pereți de scândură”, - după cum constată Clopoțel, scotocind prin lăzi și acareturi aruncate aici. De la fosta proprietară, Clopoțel a moștenit “o lume vie, un tărâm de poveste”. Clopoțel vrea să descifreze tainele legate de lucrurile din pod, să reînvie acea lume de altădată și pe viețuitorii ei. Mirăescu, urcat și el în
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
soldații ruși, fete de prin alte localități. În timpul războiului armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case, însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburii, care aveau case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând, ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite, că nu îi vedea, îi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
seară pe strada Nicolae Bălcescu, flancată la stânga și la dreapta de case lungite în spate - tip vagon, de fapt arhetipale evreiești, cu prăvălii, după obiceiul caselor cu ușa de intrare la strada principală unde câte unii își așezau tejghele cu acareturi și cu poarta de ieșire într-o stradă paralelă, unde se sfârșea urbanismul târgoveț și începea boema mahalalei. În jos de strada aceea începea un bulevard sub umbre și parfumuri de tei și salcâmi, străjeri cu mierle privighetori și guguștiuci
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449469638.html [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu șiță, părea arptoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă și parmalâc. Lângă gardul curții, în colțul pe care îl făcea cu drumul, se afla o fântână, cu ghizdurile de
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
pe-acolo, pe la raion, de o butelie de aragaz și se lipsi astfel pentru întâia oară în bucătăria satului de paiele tradiționale sau de lampa de gătit cu petrol. Casa lor nu era dintre cele mici, dar nu prea avea acareturi, semn că gospodarul nu prea se ocupa cu agricultura și n-avea nici vite, nici nutrețuri.” Impresiile specifice casei, prispei, bătăturii, curții, locului, în general, sunt în strânsă legătură cu viața omului și condiția lui. Între om și lumea exterioară
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum se spune mai curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
să lucrăm împreună,că doar este fratele meu.Îi dau posibilitatea să aleagă. --Atunci, faci cum crezi tu! O să mă zbat și eu, să te ajut după puterile mele. Mărășteanu i-a mulțumit pentru înțelegere. A doua zi a inspectat acareturile din curte și a făcut „inventarul activelor” firmei sale. Când le-a văzut, mai să-i vină rău de atâta deznădejde și supărare. Unde să-și usuce plantele recoltate,unde să le depoziteze? În afară de casa părintească, gospodăria Mărăștenilor mai avea
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
făcut „inventarul activelor” firmei sale. Când le-a văzut, mai să-i vină rău de atâta deznădejde și supărare. Unde să-și usuce plantele recoltate,unde să le depoziteze? În afară de casa părintească, gospodăria Mărăștenilor mai avea în curte și câteva „acareturi”, construite de bunicul său, Victor Mărășteanu, fiul eroului de la Mărășești, care se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]