624 matches
-
factori care explică această schimbare de statut. Am să încerc să arăt de ce nu se mai păstrează în limba română actuală unele dintre cuvintele moștenite din latină. aceră În prezent, sunt destul de puțini vorbitori ai limbii române care știu că aceră (cu varianta aciră) înseamnă „vultur“ și că vine din lat. aquila, cuvânt moștenit de toate limbile romanice: fr. aigle, sp. águila, it. aguila. Este un cuvânt rar, aproape dispărut, nu apare în textele vechi, și nici în cele populare; este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius avium), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de fag, (Fagus silvatica) care domină în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe teritoriul comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din 1613, Dumbrava Roșie a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din 1613, Dumbrava Roșie a fost plantată, potrivit legendei consemnate de Ion Neculce și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a alina suferința pacientului nu să provoace noi suferințe. Tot ce mai am de spus este că de oriunde ai începe cercetarea în domeniu H.I.V., de la modul de răspîndire, de la cum se realizează transmiterea virusului (prin salivă în cazul doctorului ACER de unde apare concluzia că este MUMPS), de la faptul că la virusul mumps dă reacții pozitive la toate testele de determinare a H.I.V., de la genomul virusului (H.I.V. are genomul format din două lanțuri de 9 K iar mumps are genomul de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
a bolii S.I.D.A.. Factori psihici ce agravează evoluția bolii. Greșeli în abordarea profilaxiei (vaccinarea ) Factori spirituali ce agravează evoluția bolii Imunitate împotriva H.I.V.1. Evoluția tratamentelor de la origini pînă în zilele noastre. Virusuri asociate H.I.V.. De ce a infectat dr. Acer(doctor stomatolog din Florida) 6 dintre pacientele sale? Prezentarea cazului doctorului Acer din Florida. Transmiterea virusului H.I.V.. Treptat treptat am ajuns în un impas în cercetare , de fiecare dată de cîte ori încercam să zidesc o teorie lîngă ce au
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
abordarea profilaxiei (vaccinarea ) Factori spirituali ce agravează evoluția bolii Imunitate împotriva H.I.V.1. Evoluția tratamentelor de la origini pînă în zilele noastre. Virusuri asociate H.I.V.. De ce a infectat dr. Acer(doctor stomatolog din Florida) 6 dintre pacientele sale? Prezentarea cazului doctorului Acer din Florida. Transmiterea virusului H.I.V.. Treptat treptat am ajuns în un impas în cercetare , de fiecare dată de cîte ori încercam să zidesc o teorie lîngă ce au găsit oamenii în halate albe ce s-au ocupat de domeniu acesta
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
infectări prin aceste metode fiind 15-19 % Prin intermediu particulelor de salivă ce ajung din gura unei persoane infectate cu H.I.V. pe mucoasa bucală a unei persoane sănoase. Acest caz de transmitere a fost întîlnit în cazul unui doctor stomatolog ( Dr. Acer din Florida) care în urma negijenței sale a infectat 6 dintre pacienții săi cu virusul H.I.V.. Acest tip de transmitere este condiționat de fapt de numărul mare de particole virale din sînge și de aceea reprezință un mic procent din noile
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
În fața clădirii se formează energie iar dacă există diferență între energia formată în fața casei și tipul de energie ce este asimilată de casa respectivă nu se instalează liniștea și înțelegerea, apar tot felul de pagube, pierderi, necazuri. Prezentarea cazului doctorului Acer din Florida În 1990 șase dintre pacientele domnului Doctor dentist Acer din Florida au fost infectate cu H.I.V.. În urma unor cercetări s-a descoperit că tulpina H.I.V. 1 de la cele șase paciente era identică cu cea de la domnul doctor. În
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
formată în fața casei și tipul de energie ce este asimilată de casa respectivă nu se instalează liniștea și înțelegerea, apar tot felul de pagube, pierderi, necazuri. Prezentarea cazului doctorului Acer din Florida În 1990 șase dintre pacientele domnului Doctor dentist Acer din Florida au fost infectate cu H.I.V.. În urma unor cercetări s-a descoperit că tulpina H.I.V. 1 de la cele șase paciente era identică cu cea de la domnul doctor. În acest caz transmiterea virusului s-a făcut prin intermediu unor particole
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
trage concluzia că doctorul respectiv a vorbit numai cu pacientele dumnelui transmițînd virusul prin particole de salivă. S-a pus la punct și o teorie a conspirației referitor la acest subiect. Chear s-a găsit o hîrtie în locuința doctorului Acer în care se spunea că SUA a dus la producerea și răspîndirea H.I.V. . Prin faptul că domnul Acer a spus că este infectat cu H.I.V. la toți pacienții săi, a dovedit un comportament responsabil ce nu putem întîlni la nici unul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
a pus la punct și o teorie a conspirației referitor la acest subiect. Chear s-a găsit o hîrtie în locuința doctorului Acer în care se spunea că SUA a dus la producerea și răspîndirea H.I.V. . Prin faptul că domnul Acer a spus că este infectat cu H.I.V. la toți pacienții săi, a dovedit un comportament responsabil ce nu putem întîlni la nici unul din medicii ce se ocupă de tratamentul persoanelor infectate cu H.I.V. din ziua de azi . De fapt aceste
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
1 exemplar de 50 ani, strada Lascăr Catargi nr. 24, lângă școala „Mihail Kogălniceanu” Evodia hupensis 1 exemplar de 60 ani, strada Toma Cozma (Culturii) nr. 21A, lângă liceul „Costache Negruzzi” Cimitirul Eternitatea nr. 121 (vârsta aproximativă 150 de ani) Acer platanoides paltin de câmp Betula pendula - mesteacăn Fraxinus excelsior - frasin Gleditsia triacanthos - glădiță Juglans nigra - nuc negru Magnolia kobus - magnolie Picea abies - molid Quercus robur - stejar Sophora japonica - salcâm japonez Tilia cordata - tei Tilia tomentosa - tei argintiu Lista monumentelor naturii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Paris quadrifolia, Poa nemoralis, Ranunculus repens, Sanicula europaea, Stellaria holostea (în stratul erbaceu), respectiv Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Euonymus nanus, Prunus spinosa, Rosa canina, Sambucus nigra, Viburnum lantana, Viburnum opulus (în stratul arbustiv) și Acer campestre, Acer platanoides, Acer pseudo platanus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Populus tremula, Prunus avium, Quercus dalechampii, Quercus petraea, Quercus robur, Sorbus torminalis, Tilia cordata, Tilia tomentosa, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Poa nemoralis, Ranunculus repens, Sanicula europaea, Stellaria holostea (în stratul erbaceu), respectiv Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Euonymus nanus, Prunus spinosa, Rosa canina, Sambucus nigra, Viburnum lantana, Viburnum opulus (în stratul arbustiv) și Acer campestre, Acer platanoides, Acer pseudo platanus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Populus tremula, Prunus avium, Quercus dalechampii, Quercus petraea, Quercus robur, Sorbus torminalis, Tilia cordata, Tilia tomentosa, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ranunculus repens, Sanicula europaea, Stellaria holostea (în stratul erbaceu), respectiv Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Euonymus nanus, Prunus spinosa, Rosa canina, Sambucus nigra, Viburnum lantana, Viburnum opulus (în stratul arbustiv) și Acer campestre, Acer platanoides, Acer pseudo platanus, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Populus tremula, Prunus avium, Quercus dalechampii, Quercus petraea, Quercus robur, Sorbus torminalis, Tilia cordata, Tilia tomentosa, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: fluturele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Corydalis cava, Festuca gigantea, Fritillaria meleagris - lalea pestriță/bibilică, Glechoma hederacea, Humulus lupulus, Impatiens noli-tangere, Leucojum aestivum, Melampyrum bihariense, Scutellaria altissima, Stellaria holostea (în stratul erbaceu), Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Staphylea pinnata, Viburnum opulus (în stratul arbustiv) și Acer campestre, Acer tataricum, Fraxinus excelsior, Populus alba, Quercus robur, Tilia cordata, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus), fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon), apatura mică (Apatura ilia), albina violacee (Xylocopa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Festuca gigantea, Fritillaria meleagris - lalea pestriță/bibilică, Glechoma hederacea, Humulus lupulus, Impatiens noli-tangere, Leucojum aestivum, Melampyrum bihariense, Scutellaria altissima, Stellaria holostea (în stratul erbaceu), Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Staphylea pinnata, Viburnum opulus (în stratul arbustiv) și Acer campestre, Acer tataricum, Fraxinus excelsior, Populus alba, Quercus robur, Tilia cordata, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus), fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon), apatura mică (Apatura ilia), albina violacee (Xylocopa violacea); amfibieni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]