186 matches
-
în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Bleonț și Gheorghe Visu creează un cuplu al ecranului la fel de puternic ca Redford-Newman în «Butch Cassidy și Sundance Kid», Hackman-Pacino în «Sperietoarea» sau Hoffman-Cruise în «Rainman». Memorabil, de asemenea, Marcel Iureș în rolul unui polițist psihopat”". Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1984 Premiul pentru regie lui Mircea Veroiu pentru filmul "Să mori rănit din dragoste de viață" ("ex-aequo" cu Dan Pița pentru "Dreptate în lanțuri") , atribuind și două diplome de onoare actorilor Claudiu Bleonț (pentru rolurile din filmele
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
iar Toma Caragiu zugrăvește un obtuz comisar de poliție habsburgic. Secv. rapel: hora din Stupca, explozie de energie populară spartă de poterașii trimiși cu arcanul.”" Regizorul Gheorghe Vitanidis a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ciprian Porumbescu" (ex-aequo cu Sergiu Nicolaescu pentru filmul "Ultimul cartuș"). De asemenea, inginerul de sunet Dan Ionescu a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la acest film (ex-aequo cu Anușavan Salamanian pentru filmul "Veronica
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Vitanidis a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ciprian Porumbescu" (ex-aequo cu Sergiu Nicolaescu pentru filmul "Ultimul cartuș"). De asemenea, inginerul de sunet Dan Ionescu a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la acest film (ex-aequo cu Anușavan Salamanian pentru filmul "Veronica").
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
nu se vede. Pregătirea (desprinderea din mâlul amintirii a unor imagini din ce în ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic. De reținut obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986 , dar nu a fost nominalizat în competiție. Filmul a reprezentat România la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Inginerul Bujor Suru a obținut în anul 1981 Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Punga cu libelule" și "Pruncul, petrolul și ardelenii". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Stabiliți la o fermă, cei trei frați se adaptează anevoie legilor „Lumii
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
cowboylor” ardeleni, reprofilați în petroliști, diminuează elanul persiflant al primului volet, luând în serios genul aventuros pentru care Pița nu mai are chiar nici o afinitate. Numărul de spectatori scade cu peste un milion, ajunge adică la 5.558.325. Pr. ACIN pt. sunet lui Bujor Suru.”" Comparând cele trei filme între ele, regizorul Mihnea Columbeanu afirmă că al treilea film al seriei, "Pruncul, petrolul și ardelenii" (1981), "„ridică din nou ștacheta seriei la nivelul dramatic al celui dintâi - dar era mai
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Vasile Nițulescu a primit în anul 1978 o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru". Compozitorul Adrian Enescu a obținut în același an Premiul pentru muzică la Festivalul de la Costinești. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Doctorul
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
scoate în evidență un stil elementar de viață al dacilor, cu ceremonialuri mitice poetizate. Forța interpretativă a lui George Constantin este considerată a fi remarcabilă. Inginerul de sunet Silviu Camil a primit în anul 1980 Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Proba de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren" și "Drumul oaselor".
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
supraviețui cu orice preț”. O opinie mai nuanțată a formulat-o Tudor Caranfil care a remarcat că succesiunea întâmplărilor nu determină o creștere a dramatismului, iar prăbușirea personajelor în Infern este, din acest motiv, prea schematică. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu), iar compozitorul Radu Șerban a primit Premiul pentru muzică. Filmul a obținut și unele distincții internaționale: Premiul pentru
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
(n. 29 martie 1947 - d. 27 iulie 2012) a fost un operator și regizor român. Este tatăl lui Jr.. A lucrat ca operator și regizor la Televiziunea Română, unde a realizat numeroase filme documentare și de ficțiune. A primit Premiul ACIN în 1981 pentru "Săteasca", premiul ACIN în 1987 pentru "La început a fost cântecul" și premiul UCIN în 1992 pentru "Domnișoara Cristina". În anul 1993, pentru filmul "Domnișoara Christina" a primit două Premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România
Viorel Sergovici () [Corola-website/Science/330274_a_331603]
-
27 iulie 2012) a fost un operator și regizor român. Este tatăl lui Jr.. A lucrat ca operator și regizor la Televiziunea Română, unde a realizat numeroase filme documentare și de ficțiune. A primit Premiul ACIN în 1981 pentru "Săteasca", premiul ACIN în 1987 pentru "La început a fost cântecul" și premiul UCIN în 1992 pentru "Domnișoara Cristina". În anul 1993, pentru filmul "Domnișoara Christina" a primit două Premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR) la categoria „Imagine film de
Viorel Sergovici () [Corola-website/Science/330274_a_331603]
-
și profesor asociat la UNATC, considera "Stejar - extremă urgență" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă România în cel de-al doilea război mondial fără a mai pomeni de sovietici. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1974 o Mențiune specială actorului Ion Caramitru pentru rolurile din filmele "Porțile albastre ale orașului" și "Stejar extremă urgență".
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
succesului la public al filmului western românesc "Profetul, aurul și ardelenii" (1978), romancierul Titus Popovici a scris scenariul unei continuări intitulate "" , care a fost achiziționat de Casa de Filme 3. Scenariul a fost avizat favorabil de către Asociația Cineaștilor din România (ACIN) și apoi de conducerea Consiliul Culturii și Educației Socialiste care își dă acordul la 28 decembrie 1978. Filmul a intrat în faza de producție la 3 ianuarie 1979 sub titlul "„Întoarcerea ardelenilor”". Au fost închiriate armament, harnașamente și recuzită de la
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
de faptul că, într-o cercetare sociologică, Oana Sârbu a fost considerată de către un „eșantion reprezentativ” drept cea mai bună actriță română a tuturor timpurilor. Acest film a fost distins în 1986 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Nicolae Corjos a primit Premiul special al juriului pentru popularitate - pentru filmul "Liceenii" , iar Florin Bogardo a primit Premiul pentru muzică pentru activitatea sa la filmul "Liceenii" (acest premiu a fost obținut și de Temistocle Popa pentru muzica din filmul
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
adăugând combinații și complicații. Cam idilică povestea, dar regizorul vădește „mână bună” în alegerea unei distribuții care, deși formată din necunoscuți, a rezistat patru serii. În Liceenii e lansat și un șlagăr contagios, „Ani de liceu”, de Florin Bogardo (Pr. ACIN), care va deveni emblema muzicală a serialului. 5.500.000 de tineri au luat cu asalt cinematografele.”"
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Gheorghe Dinică a primit în 1972 Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolurilor din filmele "Explozia"; "Felix și Otilia"; Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" și "Cu mîinile curate". Acest film a fost selecționat de Ken Vlashin, reprezentantul lui National Film Theatre - Londra, pentru a fi proiectat la
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
frumoase poeme de iubire din cinematograful românesc. Secv. rapel: îmbrățișarea de pe culmea înzăpezită într-o iarnă căreia directorul imaginii, Alexandru David, îi conferă valențe antologice. Compozitorul Tiberiu Olah și corul «Madrigal» ridică, mereu, fiorul emoțional căruia monteza Margareta Anescu (Pr. ACIN) i-a transmis propria ei melodie. P. Varna.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului" al lui Andrei Blaier). În plus, actorul
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
într-o iarnă căreia directorul imaginii, Alexandru David, îi conferă valențe antologice. Compozitorul Tiberiu Olah și corul «Madrigal» ridică, mereu, fiorul emoțional căruia monteza Margareta Anescu (Pr. ACIN) i-a transmis propria ei melodie. P. Varna.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului" al lui Andrei Blaier). În plus, actorul Amza Pellea a obținut Premiul pentru interpretare masculină pentru interpretarea rolului Manlache Preda
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Florin Piersic a fost distins în anul 1980 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Mărgelatu din filmul "Drumul oaselor" și Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
anul 1980 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Mărgelatu din filmul "Drumul oaselor" și Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren" și "Drumul oaselor". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
șase luni, prima avanpremieră având loc la Botoșani la 19 mai 1986, iar apoi la București și Zalău. Premiera filmului a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scala din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia întîi" și Gică Hau-Hau din "Domnișoara Aurica
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Mazu), Cornel Scripcaru (căpitanul Cataramă), Valentin Popescu (hingherul) ș.a. Filmul are o durată de 99 de minute și a avut premiera la 19 iunie 1989. Filmul "Noiembrie, ultimul bal" a obținut în 1989 patru premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): premiul pentru interpretare rol principal masculin (Ștefan Iordache, pentru rolurile Șerban Saru-Sinești din "Cei care plătesc cu viața" și Lai Cantacuzin din "Noiembrie, ultimul bal"), premiul pentru imagine (Călin Ghibu), premiul pentru coloana sonoră (Sotir Caragața) și premiul pentru montaj
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Machiorul Mircea Vodă a primit în 1989 Premiul pentru machiaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman a lăudat imaginile spectaculoase ale luptei oastei lui Mircea cu armata otomană, precum și portretele durabile create de Sergiu Nicolaescu, Vlad Nemeș, Șerban Ionescu, Adrian Pintea și Colea Răutu
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]