244 matches
-
mai ales diferită de tot ceea ce cunoșteam,și în care mi-am dat Bacalaureatul. Și cum îmi place în general gramatică, cred că mi-am însușit foarte bine ebraică, în ciuda dificultăților inerente, nu numai cele ale limbii, ci și ale aclimatizării într-o țară nouă și printre oameni cu mentalități diferite. La 16 ani și ceva ,am inceput de una singură să învăț italiană, o limbă care-mi plăcea mult datorită canțonetelor de pe discurile pe care mi le cumpără tata,dintre
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
civilizații Fenomene aerospațiale neidentificate, extratereștrii Dan Farcaș De vorbă cu planeta Gravitația - motor al evoluției Universului Gravitație, telescoape gravitaționale, observarea spațiului/noul telescop spațial, materie întunecată, turism spațial/cosmic Cristian Presură Miracolul fotosintezei Florile, anatomie, mecanisme de adaptare, selecțiile artificiale ale plantelor, aclimatizarea plantelor Paulina Anastasiu, Petronela Comănescu Miracolul fotosintezei Fotosinteza, tehnologii agricole, bioinginerie, apariția vieții, adaptarea, importanța plantelor Paulina Anastasiu Provocările mediului înconjurător în contextul „greening development” Gradina botanică, „Delta” Văcărești, agricultura urbană, plante medicinale Paulina Anastasiu Provocările mediului înconjurător Migrația păsărilor
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
plastice - o mare problemă pentru mediul înconjurător Mase plastice, poluarea cu mase plastice, Educația ecologică, reciclarea maselor plastice Alexandra Drăguț, Oraan Mărculescu Tendințe în economia mondială Gestionarea resurselor de apă Apele termale din București, utilizarea lor și a tehnologiei în aclimatizarea plantelor și crearea zonelor de divertisment Bogdan Corbeanu, Daniel Artimon Resursele de hrană ale omenirii. Agricultura viitorului Tehnologii agricole, bioinginerie, apariția vieții, adaptarea, importanța plantelor Paulina Anastasiu Omul și spațiul extraterestru Programele spațiale - marea provocare a civilizației umane, Explorarea Lunii
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
schimbul de bune practici cu alte state membre UE care au dezvoltat acest sector (Bulgaria, Polonia, Ungaria, Spania etc.), dar și alte state din afara spațiului UE precum Israel sau Turcia, cu experiență vastă în ceea ce privește producția și/sau aclimatizarea unor specii în habitate marine. În anul 2021 a fost inițiată elaborarea unei strategii naționale și a unui plan de acțiune pentru sectorul pescăresc pentru perioada 2022-2035, în cadrul unui proiect coordonat de Secretariatul General al Guvernului, cu asistență tehnică
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
un interval de timp scurt, obținerea de culturi uniforme pe toată durata anului. Rezultate scontate: – Stabilirea unor protocoale eficiente pentru înmulțirea in vitro a plantelor medicinale și aromatice; ... – Studii privind regenerarea in vitro a plantelor medicinale și aromatice; ... – Studii privind aclimatizarea plantelor medicinale și aromatice obținute in vitro. ... – Obținerea de plante libere de virusuri și boli într-un interval de timp scurt ; ... – Conservarea genotipurilor dorite. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – Organizare de mese rotunde, instruiri cu fermierii; ... – Publicarea de pliante, broșuri
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
specii de plante medicinale și aromatice de importanță economică 1.000.000 d.c 154.000 308.000 308.000 230.000 - Stabilirea unor protocoale eficiente pentru înmulțirea in vitro a plantelor medicinale și aromatice; -Studii privind regenerarea in vitro a plantelor medicinale și aromatice; -Studii privind aclimatizarea plantelor medicinale și aromatice obținute in vitro. -Obținerea de plante libere de virusuri și boli într-un interval de timp scurt; -Conservarea genotipurilor dorite. Plantele medicinale și aromatice constituie încă o sursă importantă de materie primă pentru industria farmaceutică, însumând
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
Ce garanții avem că țelul nostru obesedant e corect? E sigur că nu greșim atunci când pretindem că am fi deținătorii căii unice? Exemplu asfaltării străzilor din satul maramureșean în care autorul și-a stabilit gospodăria după șapte ani de superbă aclimatizare spune multe. Ceea ce pentru el e un dezastru, pare a fi o binecuvântare pentru toți ceilalți. Expresia veștejită „neted ca-n palmă” e înlocuită cu entuziasm de „neted ca safaltul”. „Copiii nu vor mai putea să se joace pe stradă
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
corectă. D. Joggingul în zone deluroase sau montane Jogging-ul la munte sau în zone deluroase implică mai multe precauții și mai multă grijă, decât cel practicat la mare sau la șes (mediu urban), datorită complexității traseelor de alergat, a aclimatizării la altitudine, a terenului variat, a proiectării traseului astfel încât să evite locuri periculoase, abrupte, necunoscute etc. Abordăm acest aspect al practicării joggingului din minim două aspecte principale: D1. al suprafețelor pe care se aleargă; D2. al modificărilor biologice datorate altitudinii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
perioadele de tranziție de la și spre anotimpul rece). D2. Practicarea joggingului în zone montane cu o anumită altitudine implică cunoașterea unor modificări care pot apărea asupra anumitor funcții ale organismului. Aceste modificări sunt legate de ceea ce specialiștii numesc procesul de aclimatizare, care poate avea efecte mai intense sau mai puțin intense, în funcție de durata șederii în zona montană. Acest aspect se impune în situațiile în care un jogger din mediul urban sau rural de la o altitudine joasă (0 m - 400 m) sau
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
activității anumitor glande; efectele hipoxiei asupra organismului depind de genul expunerii (bruscă sau treptată), durata expunerii și gradul hipoxiei (răspunsurile fiziologice, biochimice și morfologice depind de toți acești factori) 16; practicarea activităților sportive este supusă efectelor imediate sau tardive ale aclimatizării la altitudine, durata expunerii la altitudine determinând atât reacții pozitive, cât și reacții negative (o parte din acestea dispar și devin pozitive, după o anumită perioadă petrecută în zonele montane); conform fiziologilor, adaptarea la hipoxie se realizează prin reacții compensatorii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
valori obținute în ultimele zile la altitudine) și durează aproximativ cât toată perioada curei de 3 - 4 săptămâni. Fig. nr. 47 și 48 - Jogging la altitudine în condiții diferite de umiditate și radiație solară Sintetizând cele expuse anterior referitor la aclimatizarea la altitudine și știind că funcțiile respiratorie și cardiacă sunt expuse la solicitări crescute, recomandăm practicanților de jogging ca alegerea traseele de alergare în zonele montane să se facă numai după ce aceștia și-au dezvoltat o bună capacitate aerobă de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
dezavantajul uneia din cele două. Vom vedea că specia "socialism", competitivă în mediul tipografic în care își optimizează șansele de supraviețuire, nu se mai poate reproduce în afara acestuia: compartimentul audiovizual îi este fatal. Bineînțeles, există fenomene de reciclare și de aclimatizare, unele conștiente, altele întîmplătoare. Albina domestică, vrabia, sturzul, originare din Europa, s-au adaptat foarte bine în America. Calvinismul, de asemenea; marxismul, în schimb, deloc. Dogmele creștine nu au "prins" pe teren budist și se exportă mai puțin bine în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu creșterea debitului circulator; mărirea frecvenței respiratorii. Temperatura mediului de lucru influențează sănătatea și performanțele angajaților prin: combinația temperaturii cu umiditatea (vezi figura 8.10.); durata de expunere la condiții termice din afara zonei de confort, caz în care este necesară aclimatizarea; temperatura obiectelor și uneltelor cu care se lucrează. Diferențe mari (temperatura obiectului de peste 43 oC sau sub 0 oC) între temperatura corpului și cea a sculelor pot produce senzația de durere sau chiar distruge țesuturi. 8.4.1.2. Umiditatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și participare pornesc de la o punere Între paranteze de factură fenomenologică. Ele sunt complet dezinteresate de influențele filosofice și de tot ce Înseamnă fenomenul În afara factualității. Sanda Cordoș: Tu te gândești Într-un prim pas să faci această prezentare, o aclimatizare a unui tip de cercetare În spațiul romanesc. Dar ai cumva În vedere, acum, În paralel, sau mai târziu, să constitui un grup și să lucrezi pe anumite probleme ale actualității? Și dacă da, care ar fi acestea? Doru Pop
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Și a făcut-o În așa măsură, Încât astăzi pare planta prin excelență românească. Cel puțin alimentul principal pe care Îl furnizează, mămăliga (polenta pentru italieni și francezi), a devenit emblema țăranului român. Acest lucru a fost posibil datorită succesului aclimatizării plantei cu boabe aurii pe solul românesc și a ieftinătății produsului. Epoca de aur a porumbului În teritoriile românești a fost ultima epocă a ecloziunii țărănimii: secolul al XIX-lea și prima parte a secolului XX. Odată cu industrializarea postbelică a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
culturale și sociale considerate la un moment dat caduce. Explicațiile de mai sus sunt tentative de a asigura baza unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și imaginar În schimbarea discursului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modificări sunt, totuși, evidente. Dacă până aici temele și motivele erau tratate separat, în texte distincte, grupate, la rândul lor, în cicluri, acum se produce o modificare a procedurii poetice, care nu este alta decât o tehnică a congruenței, adică aclimatizarea celor mai diferite stări, atitudini și afecte, împreună cu referențialitatea care le-a generat și le întreține în spațiul ospitalier al aceluiași text. În volumele mai recente, se constată o permanentă întretăiere a tot ce alcătuiește substanța poeziei, astfel încât nimic nu
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
însușindu-și viclean și îndârjit abilități de băietană spre a nu-l dezamăgi, se iscă tensiunea de substrat a cărții. Ca intermezzo între două cărți, F. practică o publicistică la granița cu proza alertă, degajată; secvențe citadine, contraste pitorești (patosul aclimatizării la metropolă, maliții de blochaus și tramcar) nasc replici de un haz destins, spumos, șarje duios vitriolante „à la nenea Iancu” alteori, o satiră subțire a vulgului ubicuu, în „fișe”, schițe de portret, „momente”. Dany, protagonistă într-o altă încercare
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
aburită, oglinda lucioasă. Sorin Titel, universul creației, Timișoara, 2000; Micu, Ist. lit., 564-570; Elisabeta Roșca, Sorin Titel. Ciclul bănățean, București, 2000; Daniel Vighi, Sorin Titel, Brașov, 2000; Bârna, Comentarii, 241-271; Popa, Ist. lit., II, 870-872; Nicolae Bârna, Sorin Titel. De la aclimatizarea Noului Roman la recuperarea gândirii tradiționale în modernitate, CNT, 2002, 48-52, 2003, 5-8; Negrici, Lit. rom., 222-226, 322-326; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 319-324. N. Br.
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
și poate de aceea comentatorii aduc în atenție mai întâi un tablou al fluidității și polisemiei extreme a termenului. Iată un exemplu, dintre numeroase altele similare: „Pe traseul întortocheat al devenirii noțiunii, au survenit uitări și reveniri spectaculoase, ajustări și aclimatizări puțin previzibile. Ricoșeul de la un continent la altul (Europa-America-Europa) i-a deviat considerabil sensul originar (valabil exclusiv în sfera istoriei civilizațiilor și a mentalităților). Dinamica de ping-pong între țărmurile opuse (nu doar geografic) ale Atlanticului, între un domeniu și altul
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
metodologii în vogă în cultura occidentală - structuralismul, semiotica, contribuțiile de teorie literară ale Școlii formale ruse, venite tot prin filieră occidentală, precum și diferite metode de hermeneutică literară etc., în oarecare măsură și poststructuralismul și deconstructivismul. În cazul p., a cărui aclimatizare la noi este inițiată în anii ’80, acesta privea în mod direct creația literară, nu numai cercetarea și interpretarea ei, fiind recepționat, în primă instanță, ca un curent literar. Centrul de iradiere din care provenea nu mai era cel selectat
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
și statul (1899), își continuă studiile ca bursier la Paris și la întoarcerea în țară devine magistrat. Romanele De vânzare (1897) și Suflete obosite (1898), bună parte din nuvelele cuprinse în volumul De dincolo de moarte (1907) interesează ca încercări de aclimatizare a unor orientări moderne. Dar N. nu este un intermediar nimerit, căci el ilustrează într-o expresie hibridă, devitalizată, artificioasă, atât câștigurile naturaliste, cât și experiențele decadente, estetizante, proprii sfârșitului de secol XIX. În zelul lui de neofit, ajunge să
NOTTARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288476_a_289805]
-
un îngrășământ ecologic solubil, dizolvat în apa cu care udați. Plantarea în grădină Dacă locuiți în regiuni cu climă mai rece, nu e bine să scoateți prea repede răsadurile din casă la exterior. Este bine să respectați o perioadă de aclimatizare, care durează între o săptămână și zece zile, perioadă în timpul căreia plantele vor fi expuse gradat la condițiile exterioare. Udați mai rar și expuneți ghivecele din ce în ce mai mult timp la exterior, băgându-le în casă dacă temperatura din timpul nopții riscă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
la prezent, surprind un interesant peisaj natural și uman, relevând totodată un altul, sufletesc și cultural, infinit mai bogat, ordonat după coduri etice, estetice și comportamentale formate și consolidate anterior venirii în America. C. redă cu discreție detaliile personale ale aclimatizării sale lente și anevoioase în Lumea Nouă, meditând îndelung asupra condiției omului de cultură venit din Europa de Est, asupra moștenirii culturale europene și a raportării valorilor europene la continentul american. A tradus mult din literatura engleză: Jonathan Swift, Daniel Defoe, Charles
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]