326 matches
-
Hyacinth Klosé și a fost definitivat în 1839; Klosé însuși s-a inspirat din sistemul Böhm de dispunere a clapelor la flaut, inventat numai cu câțiva ani în urmă. Familia clarinetului cuprinde variantele (de la acut la grav, cu variantele de acordaj trecute în paranteză): Acestora se adaugă alte instrumente chiar mai grave, construite experimental. Muzica cultă pentru clarinet a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
pendulei la ceasornice, realizând unele perfecționări, care ulterior au fost reluate de Christiaan Huygens. Tatăl său l-a încurajat să studieze dreptul la Pisa, încredințându-l maestrului Benedetto Castelli. Vincenzo Viviani i-a elogiat talentul în construcția lăutelor și în acordajul corzilor acestora.
Vincenzo Gamba () [Corola-website/Science/333310_a_334639]
-
corpul instrumentului, ci sunetul cel mai acut care se poate produce cu arcușul ținut ca pentru execuție normală, pe coarda acordată cel mai înalt, la capătul dinspre corp al tastierei. (În acest caz, ambitusul se poate modifica doar prin adaptarea acordajului, tehnică numită "scordatura" la instrumentele cu coarde.) În privința vocilor, se va măsura ambitusul registrului de piept (voce de piept), fără includerea registrului de cap (voce de cap, falset) sau al altor tehnici de „extindere” a ambitusului. În general, ambitusul unei
Ambitus () [Corola-website/Science/309848_a_311177]
-
un instrument muzical cu coarde ciupite. Ea are un gât lung, delimitat cu ajutorul tastelor (en. "frets"), și o cutie de rezonanță ale cărei ambe fețe sunt plane. În lateral, se formează „umerii” caracteristici, rotunzi, care dau corpului forma cifrei 8. Acordajul standard în cvarte perfecte (cu o singură excepție) aduce cu cel al instrumentelor din familia violei (viola da gamba, violone ș.a.). Chitara joacă un rol important în numeroase genuri muzicale aparținând folclorului, dar îndeosebi muzicii de consum. Între aceste genuri
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
patru perechi de corzi (corzile pereche fiind acordate la unison) era deja des utilizată de muzicieni, cea mai veche muzică scrisă anume pentru chitară datând din secolul al XVI-lea. Chitara cu cinci perechi de corzi a apărut în Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
muzicieni, cea mai veche muzică scrisă anume pentru chitară datând din secolul al XVI-lea. Chitara cu cinci perechi de corzi a apărut în Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai jos decât prima coardă). În acea perioadă, gâtul chitarelor avea rareori mai mult de opt
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
și chitare electroacustice, similare ca aspect cu chitarele acustice; diferența este introducerea unui microfon și (de regulă) a unui egalizator, ambele atașate corpului chitarei. Din punct de vedere al registrației, chitara se înscrie în registrul bas prin limita inferioară a acordajului tipic, anume sunetul mi din octava mare. În ciuda acestui fapt, numele de „chitară bas” s-a consacrat instrumentului derivat, construit începând din perioada interbelică, acordat cu o octavă mai jos (aflat, în realitate, în registrul contrabas). Există chitare cu de la
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
o chitară Danelectro Silvertone din 1960 pentru părțile de slide și un amplificator Fender Vibrosonic, modificat după specificațiile sale. Chitara Danelectro Silvertone, construită acum de ani, este cea mai veche chitară din România folosită live. Cele două chitare folosesc diferite acordaje: Trenul de Noapte - Poveștile Bluesului" (Soft Records) - 20 martie 2009
Cyfer () [Corola-website/Science/316017_a_317346]
-
Hárpa (pl. harpe, s.f.) este instrument muzical care are coarde întinse vertical și paralele cu una dintre lațurile unui cadru triunghiular. Coardele au lungimi și acordaje diferite. Face parte din categoria instrumentelor cu coarde ciupite. Ciupirea coardelor e făcută cu degetele de la ambele mâini. Lexemul harpa apare și cu alte nume: harfa (cf. germ. Harfe), arpa (cf. grecul, it., spaniolul și iudeospaniolul arpa, si turcul arp
Harpă () [Corola-website/Science/314606_a_315935]
-
degetele mâinii ștăngi, ci în apropierea lor, cu ajutorul unui tub de metal, ceea ce obține sunete ascuțite și sinuoase tipice muzicii tradiționale afro americane. Unele din cântece Johnson nu și le-a atribuit sieși, ci le-a desemnat că „tradiționale”. În afara acordajului uzual sau standard (mi, si, sol, re, la, mi) Johnson a folosit în înregistrările sale cel putin alte trei acordaje: Contribuția deosebită a lui Johnson se bazează pe utilizarea unor structuri muzicale de blues rural (country blues) anterioare contribuțiilor lui
Robert Johnson () [Corola-website/Science/334635_a_335964]
-
tradiționale afro americane. Unele din cântece Johnson nu și le-a atribuit sieși, ci le-a desemnat că „tradiționale”. În afara acordajului uzual sau standard (mi, si, sol, re, la, mi) Johnson a folosit în înregistrările sale cel putin alte trei acordaje: Contribuția deosebită a lui Johnson se bazează pe utilizarea unor structuri muzicale de blues rural (country blues) anterioare contribuțiilor lui Charlie Patton, Son House, Willie Brown, Blind Lemon Jefferson ș.a. și pe forță literară a unor versuri, care îl consacrează
Robert Johnson () [Corola-website/Science/334635_a_335964]
-
simbolurile permit curățarea încăperilor de energii negative, dăunătoare, curățarea și energizarea mâncării, dar și trimiterea luminii la distanță, crearea câmpurilor de protecție. Gradul al III-lea - sau profesor -: după inițiere, practicantul primește noi simboluri și învață tehnici suplimentare. Poate face acordaje altor persoane. De multe ori, acest grad se "sare" și se trece direct la maestru. Maestru: după inițiere, noul maestru poate la rândul lui să facă altora inițieri/acordaje și cunoaște simbolurile specifice maeștrilor.. După fiecare inițiere, urmează o perioadă
Reiki () [Corola-website/Science/302696_a_304025]
-
inițiere, practicantul primește noi simboluri și învață tehnici suplimentare. Poate face acordaje altor persoane. De multe ori, acest grad se "sare" și se trece direct la maestru. Maestru: după inițiere, noul maestru poate la rândul lui să facă altora inițieri/acordaje și cunoaște simbolurile specifice maeștrilor.. După fiecare inițiere, urmează o perioadă de criză de vindecare, de purificare, cu o durată de 21 de zile, în care practicantul trebuie să-și facă autotratament zilnic și să practice un regim de viață
Reiki () [Corola-website/Science/302696_a_304025]
-
Aici este activă o anume memorie culturală legată de anumite capodopere desfășurate în tonalitatea respectivă, sensul fiind abstras și decantat din mesajul acestor opere, una peste alta și nu din „caracterul” de ce fel?al unei anume raportări „tonale”. În ce acordaj al acestui LA (de exemplu)? Știm prea bine că sistemul tonal temperat s-a raportat în istorie la un număr diferit de Hz alocați acestui sunet de referință; idei nedigerate, preluate și dezvoltate „după ureche” în verbiajul curent despre muzică
Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
o compoziție este notata "exact" la fel indiferent de glas deoarece scară sonoră este definită separat. De exemplu, o neuma care indică urcarea cu o treaptă nu precizează cât de mare este aceasta treaptă, mărimea treptelor fiind stabilită separat prin acordajul tetracordului care stă la baza modului (vedeți tabelul). Această economie în notație se face totuși pe baza unui efort mai mare al cântărețului pentru că acesta trebuie să știe tot timpul pe ce treaptă se află pentru a ști cu cat
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
de părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști în heterofonie. Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști în heterofonie. Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai puțin variată și ornamentată. Există părți care se desfășoară într-o
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
utilizate mai multe tipuri de luth. Cel mai răspândit este luth-ul de tip egiptean, cu cinci sau șase coarde duble. În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
luth. Cel mai răspândit este luth-ul de tip egiptean, cu cinci sau șase coarde duble. În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Chitara bas (adesea prescurtat bas) este un instrument muzical cu coarde ciupite. Este o variantă de chitară adaptată unui acordaj mai grav (distanța dintre acordajele standard respective situează basul cu o octavă mai jos), prin urmare va dispune de un corp mai mare, un grif (tastieră) mai lung cu poziții (en. "frets") mai late și patru coarde (standard). Din anii
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
Chitara bas (adesea prescurtat bas) este un instrument muzical cu coarde ciupite. Este o variantă de chitară adaptată unui acordaj mai grav (distanța dintre acordajele standard respective situează basul cu o octavă mai jos), prin urmare va dispune de un corp mai mare, un grif (tastieră) mai lung cu poziții (en. "frets") mai late și patru coarde (standard). Din anii șaptezeci, însă, se construiesc tot
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
en. "frets") mai late și patru coarde (standard). Din anii șaptezeci, însă, se construiesc tot mai multe modele cu un număr diferit de coarde: fie se adaugă una, două sau chiar trei celor patru inițiale, fie se construiesc bași cu acordaje diferite, cu intervale mari între coarde (modele cu doar două coarde) sau mai mici (basul cu opt-nouă coarde). După modul în care este amplificat sunetul instrumentului, se cunosc bași acustici (prin cutia de rezonanță), bași electrici (amplificați electric) sau bași
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
amplificată electric și timp de patru decenii nu s-a experimentat în direcția altor tipuri de amplificare. În 1951, Leo Fender lansează modelul revoluționar numit Fender Precision Bass. Modelul standard, creat la începuturi și menținut, în parte, până astăzi, împrumută acordajul contrabasului cu patru coarde (în cvarte, mi-la-re-sol). De aceea, se crede că instrumentul a fost construit pentru a rivaliza cu contrabasul. Totuși, nu trebuie uitat că acela din urmă avea o istorie scurtă în lumea jazz-ului la momentul inventării
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
cel mai mare semiton chromatic din toate sistemele de intonație. Faptul că intervalele sunt cele ce se regăsesc în armonicele sunetului fundamental, fac din sistemul netemperat pitagoreic, un system propice pentru manifestarea expresiva a melodiei, si de asemenea servește pentru acordajul instrumentelor cu coarde și arcuș. J.S. Bach - Clavecinul bine temperat - Intervalele mari și mărite formează grupa de interval expansive - Grupa intervalelor mici și micșorate formează grupa intervalelor de natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
conica îi acordă un sunet mai puternic amplificat decât în cazul altor suflători de lemn; totuși, un bun control asupra ambușurii poate remedia acest inconvenient. Oboiul se folosește ca instrument care dă tonul în orchestră simfonica, toate celelalte instrumente realizând acordajul după sunetul la central cântat de oboist. Oboiul este realizat din cimișir, abanos sau Africa Blackwood, mai rar întâlnim instrumente realizate din lemn de trandafir, Cocobolo și alte specii exotice. Între timp, există, de asemenea și alte experimente de succes
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]