329 matches
-
cu cea mai mare dimensiune, numită "archiviola da lira" sau "lirone". Numărul coardelor sale ajungea uneori până la 24. Pe tastiera ambelor instrumente erau montate bare metalice (, , , , - uneori se foloseau în locul barelor, ațe speciale înnodate în jurul gâtului, mobile și pretabile la acordaje variate), împărțind-o astfel în semitonuri și înlesnind formarea sunetelor. În afara instrumentelor amintite, altele asemenea cu arcuș folosite în secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt cunoscute având diferite dimensiuni și, de regulă, cinci coarde (exemple: "basso di
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
în secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt cunoscute având diferite dimensiuni și, de regulă, cinci coarde (exemple: "basso di camera", "bassetto", "Halbviolon" ș.a.). Numărul de cinci coarde nu s-a dovedit a fi practic; din cauza marii tensiuni, acordajul nu rezista. Către mijlocul secolului al XVII-lea s-a trecut la patru coarde. Experimental s-a mai construit un instrument numit "cellone", pentru a găsi o tranziție între violoncel și contrabas. Acesta se acorda în Sol, re, la, mi
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
fiind mai pronunțată. Cele patru coarde se acordează în cvarte. Mai nou, pe instrumentele prevăzute cu o tastiera lată se pune și o a cincea coardă (progresele tehnice făcute în construcția instrumentelor permit acest lucru, problema tensiunii și a stabilității acordajului fiind rezolvate). Acea a cincea coardă are de obicei înălțimea la o terță mare sub coarda cea mai gravă (Mi), adică Do. Este utilă pentru piesele care cer note foarte grave, obținute altfel prin reacordarea ("scordatura") unui contrabas cu patru
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
Acea a cincea coardă are de obicei înălțimea la o terță mare sub coarda cea mai gravă (Mi), adică Do. Este utilă pentru piesele care cer note foarte grave, obținute altfel prin reacordarea ("scordatura") unui contrabas cu patru corzi. Pentru acordajul la patru corzi, un paralelism de remarcat este cel cu chitara bas. Totuși, când se folosesc cinci corzi, a cincea va fi, în cazul chitarei bas, Si și nu Do (deci, cu un semiton mai jos). În interpretările „tradiționale” de
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
i s-au oferit decât arareori ocazii de a depăși statutul de susținere a balansului orchestral. ul se bucură de o diversificare a materialelor pentru orchestră în perioada romantismului, când apar și piese pentru contrabas solist. Se va construi un acordaj pentru solistică, făcut cu un set special de corzi, ridicate cu un ton față de acordajul standard (Fa#, Si, mi, la). Contrabasul modern câștigă multă libertate în secolul XX, când curentele moderne (de pildă, expresionismul) încearcă să îi acorde, măcar local
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
orchestral. ul se bucură de o diversificare a materialelor pentru orchestră în perioada romantismului, când apar și piese pentru contrabas solist. Se va construi un acordaj pentru solistică, făcut cu un set special de corzi, ridicate cu un ton față de acordajul standard (Fa#, Si, mi, la). Contrabasul modern câștigă multă libertate în secolul XX, când curentele moderne (de pildă, expresionismul) încearcă să îi acorde, măcar local, o importanță la fel de mare ca cea a instrumentelor cu sonorități mai accesibile (una dintre tehnicile
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
de acompaniament (și nu viola). Instrumentul este construit foarte similar cu o vioară; cea mai importantă diferență este alegerea unor proporții diferite la construcție (corpul este mai mare și alte dimensiuni se modifică în consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp (cutia de rezonanță), gât (tastieră) și cap (ce conține sistemul de prindere și - uneori - acordare a corzilor). Pe corp este fixat călușul, pe care se sprijină corzile și
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
corzile și care determină înălțarea acestora față de corp. Deasupra corpului, corzile sunt prinse la un loc de cordar, în apropierea căruia se pot agăța „fixuri” (șuruburi fixe), pentru acordarea cu precizie a corzilor (în lipsa lor, se vor folosi cheile de acordaj). De vreme ce execuția se face folosind arcușul (instrumentul are o rezonanță prea slabă pentru ca ciupitul corzilor să producă o sonoritate satisfăcătoare), călușul și tastiera sunt construite în așa fel încât arcușul să aibă acces la fiecare coardă; ele vor fi dispuse
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
nr. 6, BWV 1051 de Johann Sebastian Bach. Viola modernă este acordată cu o cvintă perfectă mai jos decât vioara, astfel: Do-Sol-re-la, unde „Do” reprezintă sunetul mai grav cu o octavă față de do central. Viola este folosită uneori în "scordatura" (acordaje alternative); totuși, prezența lor e mai rară decât în cazul viorii (în parte, faptul se explică și prin popularitatea mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
total, permițând arcușului punerea în vibrație simultană a trei sau patru corzi. De multe ori, a patra coardă va fi scoasă (Do sau la); restul de trei vor fi acordate diferit. Spre exemplu, în estul Transilvaniei au fost remarcate următoarele acordaje: Urmând calea unei tradiții din perioada barocului, muzica pentru violă se notează cel mai adesea într-o cheie de do, numită și „cheia alto”. Folosită arareori pentru alte instrumente sau notații, cheia alto reprezintă a treia cheie folosită astăzi ca
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
presupune întinderea corzii suficient de mult cu degetul, cât să plesnească de tastieră. Ea poartă numele celui care a propus-o prima oară în muzica scrisă pentru instrumente cu coarde - Béla Bartók și al său „"pizzicato" Bartók”. Prin construcție și acordaj, timbrul instrumentului va fi mai „plin” decât cel al viorii, mai bogat în zona primelor armonice. Deși sunetul instrumentului are suficiente calități pentru a fi îndrăgit, numărul violiștilor și al elevilor care studiază viola este relativ redus; o primă explicație
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
de la bun început viola, există un număr de instrumentiști care s-au axat mai întâi pe vioară, după care aleg viola și i se dedică sau cântă în paralel la ambele instrumente. Ușurința de a comuta între cele două este acordajul asemănător: cele mai grave trei corzi ale viorii sunt identic acordate cu cele mai acute (subțiri) trei ale violei. Diferența mai importantă este notația, în două chei aflate la intervalul minim, de secundă, fapt din care se pot naște dificultăți
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
cap cu un fel de Înțelegere infantilă. S-a liniștit. Ar trebui să se liniștească. Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot înși din carne și sânge. De acum, ascultă fără interes, cum organistul duce acordajul până la capăt, apoi, intervine cu acel melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de slavă crește În amplitudine, se Înalță, se boltește, nu mai are spațiu de respirație și face să pocnească sticlă Încorsetata În cositorul vitraliilor. Au asudat și
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Hárpa (pl. harpe, s.f.) este instrument muzical care are coarde întinse vertical și paralele cu una dintre lațurile unui cadru triunghiular. Coardele au lungimi și acordaje diferite. Face parte din categoria instrumentelor cu coarde ciupite. Ciupirea coardelor e făcută cu degetele de la ambele mâini. Lexemul harpa apare și cu alte nume: harfa (cf. germ. Harfe), arpa (cf. grecul, it., spaniolul și iudeospaniolul arpa, si turcul arp
Harpă () [Corola-website/Science/314606_a_315935]
-
Interpretul la violoncel se numește violoncelist. Dimensiunile instrumentului sunt comparabile cu cele ale unei chitare. El are patru coarde acordate în cvinte perfecte, cea mai gravă având sunetul do din octava mare (celelalte sunt: sol, re și la) - de altfel, acordajul violoncelului este identic cu cel al violei, însă la o octava inferioară. Aspecte fizice Când o coardă este lovită sau ciupită, aceasta vibrează mișcând aerul din jurul ei. Astfel se produc undele sonore. Deoarece coarda este destul de subțire, masa de aer
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
o compoziție este notata "exact" la fel indiferent de glas deoarece scară sonoră este definită separat. De exemplu, o neuma care indică urcarea cu o treaptă nu precizează cât de mare este aceasta treaptă, mărimea treptelor fiind stabilită separat prin acordajul tetracordului care stă la baza modului (vedeți tabelul). Această economie în notație se face totuși pe baza unui efort mai mare al cântărețului pentru că acesta trebuie să știe tot timpul pe ce treaptă se află pentru a ști cu cat
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]
-
TARG3T în 2008. Componentă TARG3T 2007 - 2008. În vara anului 2009 Cosmin Cocrean (bass) se alătură trupei, revine în formula și membrul fondator Andrei Bosânceanu (chitară) astfel începând lucrul la un nou material în care se experimentează diverse tipuri de acordaj făcându-se astfel tranziția de la chitară cu 6 corzi la chitară cu 7, respectiv 8 corzi. Stilul abordat este hardcore-metal. În 2010 TARG3T își deschide propriul studio de înregistrări "LOWBASS 5 REC.STUDIO", Cosmin Cocrean pleacă din trupa, locul său
TARG3T () [Corola-website/Science/325595_a_326924]
-
1 p. ● analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea ..................................... 1 p. ● probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate ..................................... 1 p. ● încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245987_a_247316]
-
gong ageng". Muzicienii din Java cred că "gong ageng" este principalul spirit al întregului "gamelan". Aranjamentul instrumentelor în cadrul orchestrelor "gamelan" diferă de la insula la insula. Toate instrumentele sunt acordate pe baza unor principii bine stabilite. Deși modurile de bază ale acordajelor din Indonezia sunt pentatoniile "slendro" și "pelog", sonoritățile ansamblurilor "gamelan" diferă în funcție de zona din care provin. Muzică orchestrelor "gamelan" din Băli se remarcă în primul rând datorită tempourilor rapide și a tehnicilor instrumentale speciale pe care muzicienii le folosesc. Sonoritățile
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
începe și se termină o piesă compusă în acest stil. Totodată în cadrul acestui stil se remarcă și vitezele extraordinare cu care sunt cantate anumite pasaje, realizate cu ajutorul tehnicilor kotekan (ritmuri interconectabile) împinse până la extrem. Acest tip de "gamelan" folosește un acordaj pe baza modului pentatonic numit "pelog". Orchestră poate fi folosită atât în cadrul ceremoniilor de templu dar și în cadrul activităților mondene. În cadrul ansamblului se găsesc foarte multe instrumente, pentru o astfel de orchestră fiind nevoie de 30 până la 50 de muzicieni
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
Tambulilingan", 'Țări Kebyar Terompong", "Țări Cendrawasih", "Țări Teruna Jaya" etc. "Gamelan Semar Pegulingan" este unul dintre tipurile antice de "gamelan". La prima vedere nu pare diferit de celelalte tipuri de orchestre din Băli însă diferența constă în primul rând în ceea ce privește acordajul. Acest tip de ansamblu este acordat folosind modul "pelog saih 7" ceea ce conferă muzicienilor săi posibilitatea să abordeze un larg spectru repertorial. În principiu este folosit pentru a acompania anticele dansuri din dramă "Gambuh" dar poate fi folosit pentru multe
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
ansamblu este acordat folosind modul "pelog saih 7" ceea ce conferă muzicienilor săi posibilitatea să abordeze un larg spectru repertorial. În principiu este folosit pentru a acompania anticele dansuri din dramă "Gambuh" dar poate fi folosit pentru multe alte dansuri datorită acordajului permisiv. Caracteristice îi sunt sonoritățile extraordinar de fine și dulci datorate în parte acordajului, în parte tehnicii instrumentale. Totodată acest tip de "gamelan" încorporează un instrument numit "terompong" și care are rol solistic în cadrul ansamblului. Acesta este alcătuit dintr-un
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
abordeze un larg spectru repertorial. În principiu este folosit pentru a acompania anticele dansuri din dramă "Gambuh" dar poate fi folosit pentru multe alte dansuri datorită acordajului permisiv. Caracteristice îi sunt sonoritățile extraordinar de fine și dulci datorate în parte acordajului, în parte tehnicii instrumentale. Totodată acest tip de "gamelan" încorporează un instrument numit "terompong" și care are rol solistic în cadrul ansamblului. Acesta este alcătuit dintr-un lung șir de gonguri dispuse orizontal. Ansamblul mai încorporează și instrumentul cu coarde numit
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
reong"), 1 gong mic folosit pentru a bate ritmul dar și două tobe mici. Instrumentele sunt construite de așa natură încât pot fi carate în timp ce la ele se cântă, astfel acest ansamblu dispune de o mobilitate foarte mare. Tipul de acordaj folosit este specific ansamblului "gamelan angklung" fiind folosit modul pentatonic "slendro" format însă doar din patru sunete, ultimul sunet fiind omis. "Gamelan Pejogedan" sau "Gamelan Joged Bumbung" - acesta este unul dintre cele mai populare și mai accesibile tipuri de orchestră
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
invită rând pe rând bărbații dornici să danseze cu ea. Uneori caracterul dansului poate fi unul de flirt dar foarte adesea este extrem de amuzant, de aici și popularitatea de care se bucură un asemenea eveniment în satele din Băli. Pentru acordajul instrumentelor este folosit modul pentatonic "slendro." "Gamelan Jegog" este un alt tip de ansamblu al căror instrumente sunt realizate din bambus. De această data absolut toate instrumentele sunt construite cu ajutorul tuburilor de bambus și nu există nici o altă toba sau
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]