867 matches
-
de partid, care venise mai târziu, în toiul circului iscat de Luca Petru...” (p. 339). Aceste asocieri aleatorii au și câte un lider (centrul ineficient al ratatei comunități: Milan, în primul caz; Luca Petru, în al doilea), după cum au și actanți ai evenimentelor, actanți tragici (familia Nucevschi), ori triști (Marin, Mina, chiar Nadia - un fel de “rezoneur” în structura romanului). Un alt tip de mișcare este cel retrograd, adică încercarea de a recupera, fie și mental, o comunitate pierdută. Protagonistul memorabil
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
venise mai târziu, în toiul circului iscat de Luca Petru...” (p. 339). Aceste asocieri aleatorii au și câte un lider (centrul ineficient al ratatei comunități: Milan, în primul caz; Luca Petru, în al doilea), după cum au și actanți ai evenimentelor, actanți tragici (familia Nucevschi), ori triști (Marin, Mina, chiar Nadia - un fel de “rezoneur” în structura romanului). Un alt tip de mișcare este cel retrograd, adică încercarea de a recupera, fie și mental, o comunitate pierdută. Protagonistul memorabil al acestei tentative
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
de cele 10 porunci și practicând iubirea de semeni. Rafael este profesor de matematică și scrie și el literatură ca și autoarea. Maria care pictează și Rafael care scrie reprezintă fiecare câte un alter ego al naratoarei. Prima carte a actantului va fi un succes. Personajele Maria și Mihai sunt construite antagonist, Maria este altruistă, bună, credincioasă, delicată și dedicată familiei pe când Mihai este egoist, violent, ahtiat după bani, ateu. Romanul este construit clasic, intriga o constituie nepotrivirea de carcter dintre
CRONICĂ DE CARTE: „GABRIEL” DE VICTORIŢA DUŢU de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_gruia_1456898821.html [Corola-blog/BlogPost/346601_a_347930]
-
lucrurile Godot-ul nostru deloc închipuit, atunci când încearcă a reduce continuu produsul ultim la substanța lui originară completamente singulară și nonconfundabilă, căci, prin forța intuitivă și încărcată de profunzime care îl stăpânește, el este întotdeauna capabil să distingă profund dincolo de ceea ce actantul din fața lui dorește a lăsa să se vadă în exterioritate-i. O încercare evidentă, iată, de a dezuni Lumina de fiorul trivial și crud al întunericului duplicitaro-machiavelic, fapt care îi reușește în mod vizibil... Problema actorului nostru social intitulat în
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
interesantă: „Matematica e bună până la un punct, după care nu mai e bună de nimic.” Și are multă dreptate aici, fiindcă la personajul nostru, în ecuația comunicării sale cu spectaculoasa entitate a Celuilalt, importante pentru el sunt calitatea discursivă a actantului respectiv, capacitatea acestuia de a fi el însuși și reușita sa de a distinge dincolo de ceea ce se poate observa cu ochiul liber la prima vedere. Cea mai importantă lecție de viață pe care ajungi să o înveți de la un asemenea
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Familia - Model de autoidentificare. ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ciudate și scandaloase metode de a procura bani (sens în care folosește și infrastructura masonică). Prototipul politicianului român din perioada interbelică și din totdeauna După parcurgerea notelor informative avem o primă impresie asupra spațiului politic interbelic văzut prin intermediul unuia dintre actanți: Jean Pangal. Jean Pangal ne este înfățișat ca fiind prototipul politicianului român din perioada interbelică și din totdeauna: corupt până în măduva oaselor, intrigant și viclean, obsedat de propria carieră politică, capabil să se asocieze cu orice împotriva oricui (de la extrema
Sute de note informative ale serviciilor secrete, PUBLICATE. Referire la un nume greu din politică () [Corola-website/Journalistic/102965_a_104257]
-
Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Familia - Model de autoidentificare. ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
referință de la haine și toate cele care privesc îmbrăcămintea. De la această proză, mi s-au luminat analogiile cu N.V. Gogol și A.P. Cehov, în postura de naratori și nu de drama turgi. Textul este viabil prin mulțimea de personaje, adevărați actanți de susținut cauza unui ziarist, mai mereu în contra regimului... asupritor. Pe scurt, Dovlatov s-a purtat ca un dizident care mai credea că poate reforma lumea în care trăia. Într-un permanent contrast: eu - el, sărac - bogat, bun - rău, cultivat
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
meșteșugurilor înlăturarea nonvalorii și a kitsch-ului, punerea în circuit a adevăratelor valori ale artei populare și implicit perpetuarea patrimoniului tradițional românesc, marcă a propriei identități etno-culturale. Târgul Creatorilor Populari din România își propune realizarea unui dialog direct, nemijlocit, între actanți (meșterii populari) și publicul vizitator ce se manifestă în spirit comunitar și interactiv (cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice) și încurajarea generației tinere de a cunoaște și proteja, de a-și însuși și perpetua tradiția culturală. Grupul țintă
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cultural universal - "Complexul Național Muzeal „ASTRA”" Sibiu a inițiat, în anul 2001, organizarea "Festivalului Național al Tradițiilor Populare". Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară și interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanți și publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar și interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiționale etc.) împreună cu țăranii actanți, reprezentanți ai comunităților care își prezintă propriile tradiții. Întreg ciclul de manifestări
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanți și publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar și interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiționale etc.) împreună cu țăranii actanți, reprezentanți ai comunităților care își prezintă propriile tradiții. Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole și activități vivante, cu ateliere de creație „in vivo”, susținute de către creatorii și purtătorii autentici ai culturii populare tradiționale contemporane, neprelucrate prin
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie și teatru popular), Arte muzicale (interpreți vocali și instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiționale (meșteșuguri artistice), Arte mecanice (creație tehnică tradițională) și Artă culinară (meniuri după rețete tradiționale). Marca identității actanților o constituie în primul rând portul popular, care trebuie să respecte originalitatea, specificitatea și valoarea costumului tradițional, propriu fiecărei comunități locale (se va evita orice abatere de la tradiție, în sensul prezentării unor piese moderne de port, confecționate din materiale industriale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cunoaște și proteja, de a-și însuși și perpetua acest patrimoniu, marcă a propriei identități etno-culturale; păstrarea și revitalizarea valorilor culturale create de artizani;prezentarea aspectelor fundamentale ale vieții comunitare, reunind activitățile specifice care conduc la o intensă interacțiune între actanți și realizarea, prin participarea internațională, a unei mai bune cunoașteri a meșteșugurilor și a celor care le practică. ACADEMIA ARTELOR TRADIȚIONALE DIN ROMÂNIA. În cadrul programului național de protejare a patrimoniului cultural imaterial, inițiat de Complexul Național Muzeal "ASTRA", având o
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
scrisă, rapoarte ale diferitelor instituții și organizații, dezbateri, discuții publice, ateliere etc., concentrate în jurul evenimentelor din București, din 13-15 iunie 1990. Proiectul are două componente: realizarea unui spectacol de teatru documentar și construcția unei arhive audio-video de interviuri realizate cu actanți ai evenimentelor - manifestanți, persoane rănite sau arestate, mineri, muncitori, pensionari, lideri ai mișcării “Piața Universității”, lideri politici, procurori care au instrumentat cazul, antropologi, jurnaliști. Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990 este un proiect independent și autofinanțat. Fiecare reprezentație include o discuție
Capete înfierbântate @ Dianei4 / Duminică 28 aprilie / ora 19.00 () [Corola-website/Science/295653_a_296982]
-
începe procesul cunoașterii. Ca odinioară Balzac sau Rebreanu spațiul înconjurător îl reprezintă strada în cele două ipostaze: populată până la sufocare, doar ne aflăm într-un oraș important Montpellier!, și degajată până la a fi pustie. Secvența a doua face posibilă apariția actanților în vizorul protagonistului. Erau două tinere frumoase Olesya și Yanina. Observatorul de serviciu le trasează numaidecât particularitățile vii, inclusiv cazuistica identități lor în istorie și-n politică. De aici în acolo, fulgurațiile politice poposesc cu asupră de măsură, înclinând disertația
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
de aforisme nu-l interesează cine-i va procesa textul și cum o va face - astăzi, mâine,poimâine, În viitor (mai apropiat sau mai Îndepărtat). Cu atât mai mult, cu cât zona folclorică, populară, se-mbogățește pilduitor pe cale orală, deoarece actanții creatori devin anonimi. Gândul lor este de a se fi exprimat. Atâta tot. Și totuși, lângă sau peste Învățăturile din satul de obârșie, În care s-au inclus și cele biblice, s-a creat o osmoză pilduitoare pentru Încrengăturile și
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
fi separate. În concluzie, pentru a deveni musulman, o persoană trebuia în primul rând să fie de identitate arabă, fapt ce se câștiga prin devenirea "clientului" (mawla) a unui "patron" arab și astfel, dobândind identitatea arabă. Fiecare dintre cei doi actanți avea beneficii și îndatoriri în urma acestui act. În ceea ce îl privește pe client, acesta nu mai era nevoit sa plătească taxele fiscale către autoritățile umayyade.<br> Califatul umayyad și-a extins foarte mult teritoriile datorită campaniilor susținute din Asia Centrală până la
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
culturală română, care Monde”, se derulează o prezentare a Celălalt studiu - o veritabilă a înscris numele unor savanți ca subiectului - și logic și gramatical - în polemică pe un teritoriu minat de Dimitrie Cantemir, B. P. Hasdeu, întreaga Europă, cu actori, actanți politică și de afluenții ei în timp - se Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mihai politici și culturali deja cunoscuți. arată o doctă demonstrație, nu de Eminescu, precizând: „consider că Pe asemenea p la t fo rmă , încriminare a adversarilor care au
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
acest atelier, intitulat <strong>Dramaturgia instituțiilor</strong>, organizatorii spuneau „că</em><em> nu se va concentra pe prezentarea sau analiza unui tip anume de performance sau a unui anume stil regizoral, ci va trata posibilitatea folosirii unei instituții teatrale ca actant în contextul general al spectacolului social.” Spectacolul lui Oliver Frljić, </em><strong><em>Violența noastră și violența voastră </em></strong><em>(inspirat de cartea lui Peter Weiss, The Aesthetics of Resistance)</em><em> a fost prezentat tot în cadrul <strong>Festivalului
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]
-
contestatare dacă sunt uzitate abuziv sau cu un număr redus de oameni. Despre activismul performativ Contracultura anilor 1960-1970 s-a folosit major de societatea spectacolului, acaparata de sfera afacerilor, vedetele mediatice și clasa politică, cu o atentă segregare între actanți și public, introducând „spect-actorul” lui Augusto Boal din Teatrul oprimaților[5], indiferent că era negrul, feministă sau muncitorul oprimat. Performance-urile descrise mai jos pot fi considerate conferințe de presă ale exclușilor, aceștia neavând nicio șansă de a fi expuși publicului
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]