74 matches
-
noduri ale unui sistem tetraedric sau octogonal într-un aranjament cubic sau hexagonal de Ac. AcF folosit la obținerea actiniului se prepară la 700 °C prin acțiunea HF asupra AcO sau prin precipitarea în soluție cu o fluorură. Trifluorura de actiniu este o substanță stabilă la încălzire, iar procesul de pirohidroliză are loc doar la temperaturi de 1000 °C, în prezența amoniacului și a vaporilor de apă, având loc trecerea în AcOF. Totodată trifluorura este o sursă de neutroni pe baza
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
pirohidroliză are loc doar la temperaturi de 1000 °C, în prezența amoniacului și a vaporilor de apă, având loc trecerea în AcOF. Totodată trifluorura este o sursă de neutroni pe baza reacției F()Na, la o cantitate de 1 Ci actiniu corespunzând 1,21*10n/s. AcCl se prepară din Ac(OH) cu CCl la 950 °C, când se obține un produs cu simetrie hexagonală similar cu a UCl, în care actiniul este înconjurat de 9 atomi de clor. Produsul obținut
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
reacției F()Na, la o cantitate de 1 Ci actiniu corespunzând 1,21*10n/s. AcCl se prepară din Ac(OH) cu CCl la 950 °C, când se obține un produs cu simetrie hexagonală similar cu a UCl, în care actiniul este înconjurat de 9 atomi de clor. Produsul obținut este higroscopic și prin hidroliză parțială trece în AcOCl. AcBr se prepară la 750 °C din AcO și AlBr. Tribromura este higroscopică și cu solubilitate mare în apă. AcI este preparat
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Se cunoaște oxidul AcO, care este obținut prin descompunerea oxalatului Ac(OX). Totodată, este obținut și ca rezultat al reactivității mari cu aerul, iar oxidul format protejează metalul de oxidarea completă. Oxidul prezintă o structură cu simetrie hexagonală. Sulfura de actiniu se prepară în urma reacției dintre oxidul de actiniu cu acidul sulfhidric și sulfura de carbon, la temperatura de 1100 °C. Oxalatul de actiniu, Ac(OX)* HO, este preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
descompunerea oxalatului Ac(OX). Totodată, este obținut și ca rezultat al reactivității mari cu aerul, iar oxidul format protejează metalul de oxidarea completă. Oxidul prezintă o structură cu simetrie hexagonală. Sulfura de actiniu se prepară în urma reacției dintre oxidul de actiniu cu acidul sulfhidric și sulfura de carbon, la temperatura de 1100 °C. Oxalatul de actiniu, Ac(OX)* HO, este preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care va produce ionul oxalat necesar prin procesul de
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
iar oxidul format protejează metalul de oxidarea completă. Oxidul prezintă o structură cu simetrie hexagonală. Sulfura de actiniu se prepară în urma reacției dintre oxidul de actiniu cu acidul sulfhidric și sulfura de carbon, la temperatura de 1100 °C. Oxalatul de actiniu, Ac(OX)* HO, este preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care va produce ionul oxalat necesar prin procesul de hidroliză. Compușii respectivi sunt obținuți conform reacțiilor: Actinidele reprezintă seria chimică, constituită din 15 elemente
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care va produce ionul oxalat necesar prin procesul de hidroliză. Compușii respectivi sunt obținuți conform reacțiilor: Actinidele reprezintă seria chimică, constituită din 15 elemente chimice, care începe cu actiniul (Z=89) și se termină cu lawrenciul (Z=103). Primele 4 actinide sunt întâlnite în natură (actiniul, toriul, protactiniul și uraniul), fiind ușor detectabile în sol. Neptuniul și restul actinidelor sunt considerate a fi sintetizabile pe cale artificială, datorită concentrației foarte
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
lawrenciul (Z=103). Primele 4 actinide sunt întâlnite în natură (actiniul, toriul, protactiniul și uraniul), fiind ușor detectabile în sol. Neptuniul și restul actinidelor sunt considerate a fi sintetizabile pe cale artificială, datorită concentrației foarte mici ale acestora în scoarța Pământului. Actiniul este primul element din seria actinidelor, denumind gruparea după numele său, la fel ca lantanul, ce denumește seria lantanidelor. Grupul de elemente este mult mai complex decât cel al lantanidelor. Abia în anul 1945, tabelul lui Mendeleev a fost modificat
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Abia în anul 1945, tabelul lui Mendeleev a fost modificat de Glenn T. Seaborg, prin propunerea introducerii actinidelor în sistemul periodic al elementelor. Seria actinidelor este constituită din următoarele metale: La actinide se manifestă fenomenul de paramagnetism. În mod normal, actiniul prezintă un singur izotop natural radioactiv, Ac și niciun izotop stabil. 36 de radioizotopi au fost sintetizați artificial, cei mai stabili fiind Ac cu un timp de înjumătățire de T=21,772 ani, Ac cu T=10 zile și Ac
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
cu T=10 zile și Ac, care se dezintegrează cu T=29,37 ore. Toți ceilalți izotopi radioactivi au timpi de înjumătățire mai mici de 10 ore, iar majoritatea acestora au timpi de înjumătățire mai mici de un minut. Izotopul actiniului care există pentru cel mai scurt timp este Ac, care se transformă prin dezintegrare alfa și captură de electroni. Are un timp de înjumătățire de 69 nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare de
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
majoritatea acestora au timpi de înjumătățire mai mici de un minut. Izotopul actiniului care există pentru cel mai scurt timp este Ac, care se transformă prin dezintegrare alfa și captură de electroni. Are un timp de înjumătățire de 69 nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare de echilibru cu produșii săi rezultați din procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare de echilibru cu produșii săi rezultați din procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt cuprinși în intervalul de mase atomice de la 206 unități atomice de masă (Ac) la 236 u.a.m. Izotopii actiniului sunt prezentați în tabelul de mai jos: Este de aproximativ 150 de ori mai radioactiv ca radiul, făcându-l valoros
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt cuprinși în intervalul de mase atomice de la 206 unități atomice de masă (Ac) la 236 u.a.m. Izotopii actiniului sunt prezentați în tabelul de mai jos: Este de aproximativ 150 de ori mai radioactiv ca radiul, făcându-l valoros ca sursă energetică datorită neutronilor. În combinație cu beriliul, este utilizat în generarea neutronilor pentru activarea analizelor minereurilor sau aliajelor
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
particule în 2000. Ac este extrem de radioactiv, iar potențialul de radiație induce efecte nocive asupra sănătății. Ac este chiar mai periculos decât plutoniul. Este extrem de toxic, ingerarea sa având o acțiune toxicologică mult mai pronunțată decât în cazul acidului cianhidric. Actiniul ajuns în organism se depozitează în straturile superficiale ale oaselor, având o acțiune distrugătoare asupra lor prin emisiile radioactive ale acestuia. Efectele actiniului asupra organismului datorate radiaților emise de acesta sunt apariția cancerului, distrugerea sistemului imunitar, leucemia, pierderile de sarcină
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Este extrem de toxic, ingerarea sa având o acțiune toxicologică mult mai pronunțată decât în cazul acidului cianhidric. Actiniul ajuns în organism se depozitează în straturile superficiale ale oaselor, având o acțiune distrugătoare asupra lor prin emisiile radioactive ale acestuia. Efectele actiniului asupra organismului datorate radiaților emise de acesta sunt apariția cancerului, distrugerea sistemului imunitar, leucemia, pierderile de sarcină, apariția malformaților și afectarea fertilității.
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
l este un element chimic cu simbolul Fr și numărul atomic 87. În trecut era cunoscut ca eka-cesiu și actiniu K. E unul din cele două elemente cel mai puțin electronegative, celălalt fiind cesiul. l este un metal foarte radioactiv ce se descompune în astatiniu, radiu și radon. Fiind un metal alcalin, are valentă unu. Franciul în sine nu a
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de tranziție analogă cu cea a lantanidelor, este acum acceptată în comunitatea științifică și inclusă în toate configurațiile standard ale tabelului periodic. Seria actinidelor este al doilea rând al blocului f (seriile 5f) ale tabelului periodic și cuprinde elementele dintre actiniu și lawrențiu. Elaborările ulterioare ale lui Seaborg despre conceptul actinidelor a teoretizat o nouă serie de elemente supergrele din seriile trans-actinidelor -ce conține elementele cu numărul atomic între 104 și 121- și super-actinidelor -ce conține elementele cu numărul atomic între
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
1% apă micșorează punctul de topire cu 0,2 °C). O abreviere comună pentru acidul acetic este "AcOH", unde " Ac" reprezintă grupa acetil, CH−C(=O)−. Acetatul (CHCOO) este abreviat "AcO". "Ac" nu trebuie confundat cu prescurtarea pentru elementul chimic actiniu. Pentru a reprezenta mai bine structura sa, acidul acetic este de obicei scris ca CH-C(O)OH, CH-C(=O)OH, CHCOOH sau CHCOH. In contextul reacțiilor acido-bazice, este folosită câteodată și prescurtarea "HAc", unde " Ac" reprezintă radicalul acetat. Anionul rezultat
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
La început chimiștilor le-a fost greu să admită acest lucru, dar Rutherford și Soddy au pus în evidență toată seria de dezintegrări care duc la transformarea uraniului în plumb. Altfel spus, a descoperit familiile radioactive ale toriului, radiului și actiniului. El a măsurat constantele de dezintegrare și a formulat importantul concept de “timp de înjumătățire“. Împreună cu J.H.W. Geiger a elaborat o metodă de punere în evidență a particulelor α și a determinat timpul de înjumătățire a radiului. S-a
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
rânduri orizontale în care se află două grupe de elemente. În primul șir se găsesc lantanidele, elemente care se găsesc după lantan, (La), care are numărul de ordine Z = 57. În al doilea rând se găsesc actinidele care urmează elementului actiniu, Ac, cu numărul de ordine Z= 89. Elementele din aceste două grupe nu se supun legii periodicității, ele au proprietăți fizice și chimice asemănătoare lantanuluib și respectiv actiniului. Analizând structura tabelului periodic al elementelor, se constată că în grupele I-
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Z = 57. În al doilea rând se găsesc actinidele care urmează elementului actiniu, Ac, cu numărul de ordine Z= 89. Elementele din aceste două grupe nu se supun legii periodicității, ele au proprietăți fizice și chimice asemănătoare lantanuluib și respectiv actiniului. Analizând structura tabelului periodic al elementelor, se constată că în grupele I-a, IIa, III-a, se găsesc elemente cu caracter de metal, deci care au tendința de a ceda electroni, numite și elemente electropozitive. Prin cedarea electronilor, atomii trec
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
confirmare definitivă a prezenței elementului 87. El a studiat, însă, un mare număr de minerale și a avut certitudinea existenței unui izotop stabil 87, în natură. Mai târziu, M. Perey a identificat un izotop radioactiv al elementului 87 în familia actiniului. Hulubei a dorit să dea acestui element numele de moldaviu, în semn de omagiu pentru Moldova, provincia istorică în care s-a născut, „leagăn de gândiri și simțiri generoase”, așa cum îi plăcea să spună despre acest ținut românesc. Din nefericire
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
kg, dacă se recomandă o doză de 0,2 cm3/kg. b) aportul de combinație complexă; c) cantitatea de gadoliniu „mascat” introdusă în organism pe această cale. 5.4.2 Actinidele Considerații teoretice Din clasa actinidelor fac parte elementele chimice: actiniul Ac, toriul (thoriul) Th, protactiniul Pa, uraniul U, neptuniul Np, plutoniul Pu, americiul Am, curiul Cm, berkeliul Bk, californiul Cf, einsteiniul Es, fermiul Fm, mendeleeviul Md și nobeliul No. Configurația electronică a acestor metale fiind , actinidele grele formează compuși la
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
târziu (1907) mezotoriul. Urmează apoi un deceniu de cercetări și mai aprofundate. În 1916 Einstein emite teoria relativității generalizate, iar în anul următor Otto Hahn, făcând cercetări tot împreună cu Lise Meitner, anunță descoperirea protactiniului, elementul chimic învecinat uraniului și părintele actiniului. Ei fac cunoscută această descoperire cu puțin înainte ca ea să fie anunțată în Marea Britanie de către Frederick Soddy și J. Cranston. Această etapă de mari strădanii și descoperiri științifice avea să fie încheiată cu acea celebră realizare a lui Ernest
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]