75 matches
-
eliberează pe o anumită distanță emisii fosforescente, marcate de scintilațiile caracteristice. Direcționarea unui curent de aer asupra ecranului face ca fosforescența să fie deplasată în direcția curentului, devenind mai slabă. O mare parte a fosforescenței observate inițial era datorată emisiei actiniului care difuzase prin coala subțire plasată peste suprafața ecranului. Oprirea curentului de aer are ca efect reapariția fosforescenței intense a ecranului. Actiniul are un caracter chimic similar lantanului. Datorită acestei similitudini, separarea actiniului de lantan și celelalte elemente din categoria
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
fie deplasată în direcția curentului, devenind mai slabă. O mare parte a fosforescenței observate inițial era datorată emisiei actiniului care difuzase prin coala subțire plasată peste suprafața ecranului. Oprirea curentului de aer are ca efect reapariția fosforescenței intense a ecranului. Actiniul are un caracter chimic similar lantanului. Datorită acestei similitudini, separarea actiniului de lantan și celelalte elemente din categoria pământurilor rare, care sunt prezente și în minereurile de uraniu, este dificilă. Extracția prin solvenți și cromatografia schimbului electronic au fost metodele
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
a fosforescenței observate inițial era datorată emisiei actiniului care difuzase prin coala subțire plasată peste suprafața ecranului. Oprirea curentului de aer are ca efect reapariția fosforescenței intense a ecranului. Actiniul are un caracter chimic similar lantanului. Datorită acestei similitudini, separarea actiniului de lantan și celelalte elemente din categoria pământurilor rare, care sunt prezente și în minereurile de uraniu, este dificilă. Extracția prin solvenți și cromatografia schimbului electronic au fost metodele folosite la separare. Actiniul formează fluoruri, hidroxizi, oxalați și fosfați insolubili
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
chimic similar lantanului. Datorită acestei similitudini, separarea actiniului de lantan și celelalte elemente din categoria pământurilor rare, care sunt prezente și în minereurile de uraniu, este dificilă. Extracția prin solvenți și cromatografia schimbului electronic au fost metodele folosite la separare. Actiniul formează fluoruri, hidroxizi, oxalați și fosfați insolubili în apă.. Doar un număr limitat de compuși ai actiniului sunt cunoscuți, cum ar fi: AcF, AcCl, AcBr, AcOF, AcOCl, AcOBr, AcS, AcO și AcPO. Toți compușii menționați sunt similari cu cei ai
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
care sunt prezente și în minereurile de uraniu, este dificilă. Extracția prin solvenți și cromatografia schimbului electronic au fost metodele folosite la separare. Actiniul formează fluoruri, hidroxizi, oxalați și fosfați insolubili în apă.. Doar un număr limitat de compuși ai actiniului sunt cunoscuți, cum ar fi: AcF, AcCl, AcBr, AcOF, AcOCl, AcOBr, AcS, AcO și AcPO. Toți compușii menționați sunt similari cu cei ai lantanului, arătând că, în general, compușii actiniului prezintă starea de oxidare +3. Actiniul reacționează cu hidrogenul la
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
insolubili în apă.. Doar un număr limitat de compuși ai actiniului sunt cunoscuți, cum ar fi: AcF, AcCl, AcBr, AcOF, AcOCl, AcOBr, AcS, AcO și AcPO. Toți compușii menționați sunt similari cu cei ai lantanului, arătând că, în general, compușii actiniului prezintă starea de oxidare +3. Actiniul reacționează cu hidrogenul la temperatura de 200 °C, formând hidruri non-stoechiometrice, casante, de culoare închisă, care sunt bune conducătoare de electricitate. AcH poate să reacționeze cu hidrogenul pentru a forma AcH, având ca rezultat
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
limitat de compuși ai actiniului sunt cunoscuți, cum ar fi: AcF, AcCl, AcBr, AcOF, AcOCl, AcOBr, AcS, AcO și AcPO. Toți compușii menționați sunt similari cu cei ai lantanului, arătând că, în general, compușii actiniului prezintă starea de oxidare +3. Actiniul reacționează cu hidrogenul la temperatura de 200 °C, formând hidruri non-stoechiometrice, casante, de culoare închisă, care sunt bune conducătoare de electricitate. AcH poate să reacționeze cu hidrogenul pentru a forma AcH, având ca rezultat pierderea conductivității electrice. AcH este o
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
pentru a forma AcH, având ca rezultat pierderea conductivității electrice. AcH este o substanță neagră în care atomii de hidrogen ocupă noduri ale unui sistem tetraedric sau octogonal într-un aranjament cubic sau hexagonal de Ac. AcF folosit la obținerea actiniului se prepară la 700 °C prin acțiunea HF asupra AcO sau prin precipitarea în soluție cu o fluorură. Trifluorura de actiniu este o substanță stabilă la încălzire, iar procesul de pirohidroliză are loc doar la temperaturi de 1000 °C, în
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
noduri ale unui sistem tetraedric sau octogonal într-un aranjament cubic sau hexagonal de Ac. AcF folosit la obținerea actiniului se prepară la 700 °C prin acțiunea HF asupra AcO sau prin precipitarea în soluție cu o fluorură. Trifluorura de actiniu este o substanță stabilă la încălzire, iar procesul de pirohidroliză are loc doar la temperaturi de 1000 °C, în prezența amoniacului și a vaporilor de apă, având loc trecerea în AcOF. Totodată trifluorura este o sursă de neutroni pe baza
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
pirohidroliză are loc doar la temperaturi de 1000 °C, în prezența amoniacului și a vaporilor de apă, având loc trecerea în AcOF. Totodată trifluorura este o sursă de neutroni pe baza reacției F()Na, la o cantitate de 1 Ci actiniu corespunzând 1,21*10n/s. AcCl se prepară din Ac(OH) cu CCl la 950 °C, când se obține un produs cu simetrie hexagonală similar cu a UCl, în care actiniul este înconjurat de 9 atomi de clor. Produsul obținut
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
reacției F()Na, la o cantitate de 1 Ci actiniu corespunzând 1,21*10n/s. AcCl se prepară din Ac(OH) cu CCl la 950 °C, când se obține un produs cu simetrie hexagonală similar cu a UCl, în care actiniul este înconjurat de 9 atomi de clor. Produsul obținut este higroscopic și prin hidroliză parțială trece în AcOCl. AcBr se prepară la 750 °C din AcO și AlBr. Tribromura este higroscopică și cu solubilitate mare în apă. AcI este preparat
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Se cunoaște oxidul AcO, care este obținut prin descompunerea oxalatului Ac(OX). Totodată, este obținut și ca rezultat al reactivității mari cu aerul, iar oxidul format protejează metalul de oxidarea completă. Oxidul prezintă o structură cu simetrie hexagonală. Sulfura de actiniu se prepară în urma reacției dintre oxidul de actiniu cu acidul sulfhidric și sulfura de carbon, la temperatura de 1100 °C. Oxalatul de actiniu, Ac(OX)* HO, este preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
descompunerea oxalatului Ac(OX). Totodată, este obținut și ca rezultat al reactivității mari cu aerul, iar oxidul format protejează metalul de oxidarea completă. Oxidul prezintă o structură cu simetrie hexagonală. Sulfura de actiniu se prepară în urma reacției dintre oxidul de actiniu cu acidul sulfhidric și sulfura de carbon, la temperatura de 1100 °C. Oxalatul de actiniu, Ac(OX)* HO, este preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care va produce ionul oxalat necesar prin procesul de
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
iar oxidul format protejează metalul de oxidarea completă. Oxidul prezintă o structură cu simetrie hexagonală. Sulfura de actiniu se prepară în urma reacției dintre oxidul de actiniu cu acidul sulfhidric și sulfura de carbon, la temperatura de 1100 °C. Oxalatul de actiniu, Ac(OX)* HO, este preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care va produce ionul oxalat necesar prin procesul de hidroliză. Compușii respectivi sunt obținuți conform reacțiilor: Actinidele reprezintă seria chimică, constituită din 15 elemente
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
preparat din soluție de Ac în H-COOH la 90 ° C, introducând dimetiloxalat care va produce ionul oxalat necesar prin procesul de hidroliză. Compușii respectivi sunt obținuți conform reacțiilor: Actinidele reprezintă seria chimică, constituită din 15 elemente chimice, care începe cu actiniul (Z=89) și se termină cu lawrenciul (Z=103). Primele 4 actinide sunt întâlnite în natură (actiniul, toriul, protactiniul și uraniul), fiind ușor detectabile în sol. Neptuniul și restul actinidelor sunt considerate a fi sintetizabile pe cale artificială, datorită concentrației foarte
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
lawrenciul (Z=103). Primele 4 actinide sunt întâlnite în natură (actiniul, toriul, protactiniul și uraniul), fiind ușor detectabile în sol. Neptuniul și restul actinidelor sunt considerate a fi sintetizabile pe cale artificială, datorită concentrației foarte mici ale acestora în scoarța Pământului. Actiniul este primul element din seria actinidelor, denumind gruparea după numele său, la fel ca lantanul, ce denumește seria lantanidelor. Grupul de elemente este mult mai complex decât cel al lantanidelor. Abia în anul 1945, tabelul lui Mendeleev a fost modificat
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Abia în anul 1945, tabelul lui Mendeleev a fost modificat de Glenn T. Seaborg, prin propunerea introducerii actinidelor în sistemul periodic al elementelor. Seria actinidelor este constituită din următoarele metale: La actinide se manifestă fenomenul de paramagnetism. În mod normal, actiniul prezintă un singur izotop natural radioactiv, Ac și niciun izotop stabil. 36 de radioizotopi au fost sintetizați artificial, cei mai stabili fiind Ac cu un timp de înjumătățire de T=21,772 ani, Ac cu T=10 zile și Ac
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
cu T=10 zile și Ac, care se dezintegrează cu T=29,37 ore. Toți ceilalți izotopi radioactivi au timpi de înjumătățire mai mici de 10 ore, iar majoritatea acestora au timpi de înjumătățire mai mici de un minut. Izotopul actiniului care există pentru cel mai scurt timp este Ac, care se transformă prin dezintegrare alfa și captură de electroni. Are un timp de înjumătățire de 69 nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare de
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
majoritatea acestora au timpi de înjumătățire mai mici de un minut. Izotopul actiniului care există pentru cel mai scurt timp este Ac, care se transformă prin dezintegrare alfa și captură de electroni. Are un timp de înjumătățire de 69 nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare de echilibru cu produșii săi rezultați din procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare de echilibru cu produșii săi rezultați din procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt cuprinși în intervalul de mase atomice de la 206 unități atomice de masă (Ac) la 236 u.a.m. Izotopii actiniului sunt prezentați în tabelul de mai jos: Este de aproximativ 150 de ori mai radioactiv ca radiul, făcându-l valoros
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt cuprinși în intervalul de mase atomice de la 206 unități atomice de masă (Ac) la 236 u.a.m. Izotopii actiniului sunt prezentați în tabelul de mai jos: Este de aproximativ 150 de ori mai radioactiv ca radiul, făcându-l valoros ca sursă energetică datorită neutronilor. În combinație cu beriliul, este utilizat în generarea neutronilor pentru activarea analizelor minereurilor sau aliajelor
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
particule în 2000. Ac este extrem de radioactiv, iar potențialul de radiație induce efecte nocive asupra sănătății. Ac este chiar mai periculos decât plutoniul. Este extrem de toxic, ingerarea sa având o acțiune toxicologică mult mai pronunțată decât în cazul acidului cianhidric. Actiniul ajuns în organism se depozitează în straturile superficiale ale oaselor, având o acțiune distrugătoare asupra lor prin emisiile radioactive ale acestuia. Efectele actiniului asupra organismului datorate radiaților emise de acesta sunt apariția cancerului, distrugerea sistemului imunitar, leucemia, pierderile de sarcină
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Este extrem de toxic, ingerarea sa având o acțiune toxicologică mult mai pronunțată decât în cazul acidului cianhidric. Actiniul ajuns în organism se depozitează în straturile superficiale ale oaselor, având o acțiune distrugătoare asupra lor prin emisiile radioactive ale acestuia. Efectele actiniului asupra organismului datorate radiaților emise de acesta sunt apariția cancerului, distrugerea sistemului imunitar, leucemia, pierderile de sarcină, apariția malformaților și afectarea fertilității.
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
l este un element chimic cu simbolul Fr și numărul atomic 87. În trecut era cunoscut ca eka-cesiu și actiniu K. E unul din cele două elemente cel mai puțin electronegative, celălalt fiind cesiul. l este un metal foarte radioactiv ce se descompune în astatiniu, radiu și radon. Fiind un metal alcalin, are valentă unu. Franciul în sine nu a
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de tranziție analogă cu cea a lantanidelor, este acum acceptată în comunitatea științifică și inclusă în toate configurațiile standard ale tabelului periodic. Seria actinidelor este al doilea rând al blocului f (seriile 5f) ale tabelului periodic și cuprinde elementele dintre actiniu și lawrențiu. Elaborările ulterioare ale lui Seaborg despre conceptul actinidelor a teoretizat o nouă serie de elemente supergrele din seriile trans-actinidelor -ce conține elementele cu numărul atomic între 104 și 121- și super-actinidelor -ce conține elementele cu numărul atomic între
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]