236 matches
-
marginalizare, violență și problemele de inserție socială pe care le punea imigrația masivă În acest oraș. Cercetătorii au arătat că urbanizarea permite o mai mare libertate, care stimulează exprimarea specificităților, dar că ea duce, În același timp, la suprapopulare, la aculturație și la excludere. Aceste fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Cerf. PIAGET Jean (1963), Le Jugement et le raisonnement chez l’enfant, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé. RIVIERE Claude (1997), Socio-anthropologie des religions, Paris, Armand Colin. WALLON Henri (1963), Les Origines de la pensée chez l’enfant, Paris, PUF, tom 1. Φ Aculturație, Cultură, HIBRIDITATE, MULTICULTURALISM, Religie Sionismtc "Sionism" Dintotdeauna, de la șederea În Egipt și de la captivitatea În Babilon până la diaspora contemporană, poporul evreu a fost sfâșiat Între atașamentul față de pământul de ședere vremelnică sau de exil și așteptarea Pământului Făgăduinței sau Eretz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dezbină și stăpânește”, dominatorii se foloseau de el În propriul lor interes. ν În funcție de scopuri și procese, distingem: 1) un tribalism original particularist ce corespunde conștiinței și afirmării specificității unui grup etnic; 2) un tribalism de grupare apărut sub presiunea aculturației occidentale sau pentru a constitui un front unit În fața dușmanului comun (Haoussa În nordul Nigeriei, regrupând musulmani foulani, kanouri sau nupé; indienii de pe coasta de nord-vest a Americii, reuniți În mod artificial sub numele de Makah); 3) un tribalism urban
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
degrabă de co prezența indivizilor (Ingold 1999), instituționalizarea rolurilor și statutelor este periculos de scăzută: ele nu au nici principii de excludere, dar nici coduri sociale stricte de includere. Ele sunt prin definiție instabile și vulnerabile față de diverse forme de aculturație, persistența lor în timp, ca specie socială, devenind foarte dificilă (Brunton 1989). În aceste context, trebuie să privim existența unui minim de ierarhie socială drept esențială pentru perpetuarea, critică și evaluativă, a informației culturale (Shennan 1996). Problema escaladării complexității la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
economie de tip prădător - retezându-le, printre altele, posibilitatea „votului cu picioarele” (Boyd & Richerson 2009), principalul mecanism de refuz al ierarhiei, disponibil în mai mare măsură înaintașelor lor preistorice - și le-a impus formule sociale extreme: escaladarea complexității, inclusiv prin aculturație, sau, dimpotrivă, accentuarea unor riguroase mecanisme de control social, menite a conserva egalitarismul(Binmore 2001). În fapt, chiar înainte de primele contacte coloniale, vânătorii și culegătorii trăiau deja, în majoritatea lor, în diverse relații, inclusiv de proximitate, cu populații agricole sau
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și-au investit câștigurile în imobile disproporționate și infrastructuri depășite, în automobile luxoase și călătorii exotice, iar acum amână datoriile făcute la bănci. Vilele se umplu de păianjeni. Pe canalele indiferenței, avuțiile se scurg ireversibil în conturi dubioase. Deprofesionalizarea și aculturația se extind. Miturile ideologice infestează modelele culturale individuale și de grup, generând alte morfologii culturale dezavantajoase. Timp de aproape cincizeci de ani, esticii au parcurs "intertextual", pe vârste și în limbile naționalităților, poveștile (așa-numitele "metanarațiuni") despre izbânzile comunitariste "exemplare
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
socio-politic el nu poate fi integrat deplin clasei de mijloc. Desigur, o astfel de realitate a creat și determinat reacții puternice în societatea românească, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a evreilor nu a suferit un proces de aculturație deplină și rapidă, în sensul antropologiei culturale, ei fiind percepuți, judecați și catalogați cel mai adesea drept străini care prin habitudini, obiceiuri, profesii, interese nu reprezentau și nu erau solidari intereselor și realităților românești. Unul din primii noștri economiști, Dionisie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Traiana cu prilejul unei cărți noi asupra acestei cestiuni, în „Convorbiri literare“, anul XL, 1906; idem, Studii de istorie romană, p. 32. intuiția lui Vasile Pârvan, accentuând asupra ideii că, prin contactele diverse, prin influențele exercitate și prin procesele de aculturație pe care le-au generat, grecii și celții - precum semiții și etruscii anterior 11 - au avut un important rol în stimularea evoluției neamurilor situate la periferia civilizațiilor elenică și La Tène, integrând societățile locale în dinamica raporturilor internaționale și economice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
non monetario della moneta celtica padana. Considerazioni in margine al ripostiglio di Manerbio 1955, în RIN, 95, 1993, p. 321-331; M. Millet, The Romanization of Britain. An essay in archaeological interpretation, Cambridge University Press, 1994; N. Zugravu, Roma. Politică și aculturație. Introducere la problema romanizării, I, Iași, 1999, cu bibliografie. • I. Glodariu, Relații comerciale ale Daciei cu lumea elenistică și romană, Cluj, 1974; idem, La pénétration économique romaine en Dacie préromaine, în „Dacoromania“, 4, 1977-1978, p. 53-57; D. Protase, Römische Einflüss
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
domnea economia naturală 68. La rândul lor, învățații moderni au delimitat în spațiul germanic liber din Europa vestică și centrală mai multe zone unde, mai ales pe parcursul așanumitei „supremații romane“ în raporturile cu barbarii (secolele I-II, până la războialele marcomanice), aculturația s-a exercitat gradat, pe căi și în ritmuri diferite. Prima dintre ele, largă de 20-40 până la 100-200 km, era situată la nordul Rinului și al Dunării Superioare și Mijlocii; ea încorpora unele formațiuni germanice (batavi, frisi, mattiaci etc.), fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
5), p. 29-35; H.-J. Grexhage, H. Konen, K. Ruffing, op. cit., p. 134-135, 264. • Tac., Germ., V, 3; XV, 2; XVII, 1; XXIII. • Plin., IV, 97; Tac., Germ., XLIII-XLV. Pentru toate acestea, cu bibliografie, vezi N. Zugravu, Roma. Politică și aculturație..., p. 179-184. • V. Pârvan, op. cit., p. 137, 164-167. Vezi mai nou A. Desbat et S. Martin-Kilcher, Les amphores sur l’axe Rhône-Rhin à l’époque d’Auguste, în Amphores romaines et histoire économique: dix ans des recherche. Actes du colloque
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca și pentru Feldman (1976), mai multe fațete: • stăpânirea sarcinii: noul venit trebuie să dobândească o cunoaștere și abilități necesare pentru a-și îndeplini sarcina; • definirea rolului: noul venit trebuie să-și clarifice rolul pe care-l ocupă în organizație; • aculturația: el trebuie să înțeleagă cultura organizațională, să identifice comportamentele și atitudinile valorizate; • în fine, trebuie să se integreze în grupuri de lucru. Pentru Morrison, o activitate de căutare de informații nu poate decât să favorizeze socializarea sub diferitele ei forme
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
decât să favorizeze socializarea sub diferitele ei forme. Căutarea de informații tehnice va permite o mai bună stăpânire a sarcinii. Căutarea de informații despre așteptările privitoare la rol va permite o clarificare a acestuia. Căutarea unui feed-back social va favoriza aculturația și integrarea socială. Autoarea verifică aceste ipoteze într-un studiu longitudinal efectuat pe 240 de persoane proaspăt recrutate în cinci întreprinderi. Morrison confirmă astfel rolul activ al subiectului în socializarea organizațională. Se impune însă o extindere a noțiunii de proactivitate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
educațional al factorilor de natură socială, precum și modalitățile de dirijare și control al efectelor acestora în planul formării individului prin influența educației ca acțiune intențională”. Lucrarea sa se ocupă însă de aspectele sociale ale educației realizate prin intermediul școlii („socializare”, „inculturație”, „aculturație”, „clasă de elevi”, „comunicare educațională”), deși - cum am arătat - admite o sferă mult mai largă a socioeducației, înglobând aici și educația adulților. Ne vom opri, deocamdată, la vechea denumire - pedagogie socială -, deși, așa cum se va vedea, ar părea mai cuprinzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Doru, care a intervenit oportun, la subiect. Asta este problema, așa se leagă lucrurile din text, până acum s-a tot divagat pe optzecism. Acesta este fenomenul: este o generație care Își construiește memoria, care trăiește memoria ca fenomen de aculturație. Doru Pop: Aș reveni puțin pentru o nuanță. Ce se Întâmplă? Vreau să afirm tranșant că generația ’80 e bine merci, În sensul că e sănătoasă, e bine Înfiptă acolo unde este. Începând de la oamenii care sunt la Institutul Cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației. Începând din anii treizeci, apare deci în antropologia britanică un curent care reunește în același timp temele schimbării sociale, industrializării și urbanizării. În schimb, fracțiunea francofonă a disciplinei nu a acordat decât foarte recent atenție acestui tip de obiecte. Notăm
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
general lucrurile nemaivăzute vine din faptul că fiecare treaptă a "postmodernității" reactivează un arhaism care ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea economică face să reapară în Nord nevoile de înrădăcinare națională, aculturația științifică a elitelor din lumea a treia și integrismele religioase, ubicuitatea electronică redă atracția vizibilului, suprimând distanțele și decalajele temporale. Telecomanda sau lumea exterioară se supun degetului și ochiului. Un om care are cablu și zapează este un vrăjitor fericit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
este de natură axiologică, deci nu putem vorbi de culturi "superioare" sau "inferioare", ci numai de culturi diferite. în acest sens, Cuche (1996/ 2003) considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea dinamică a culturii. Prin intermediul procesului de enculturație, împrumutăm inferențe de bază, cele mai multe implicite, referitoare la toate aspectele interacțiunii cu mediul sociocultural înconjurător, interpretăm tot ceea ce ne înconjoară și interacționăm în funcție de experiențele noastre fundamentale. Una dintre cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o ființă biologică, ci în primul rînd una socioculturală, fapt dovedit de capacitatea sa de a-și însuși abilități, de a-și formula interese și de a promova valori sociale. Cele mai cunoscute procese de învățare culturală sînt enculturația și aculturația. Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care cultura "mare" (inclusiv demografic) este acaparată și modelată de cultura "mică", la fel cum se întîmplă azi cu fenomenul "țigănizării limbii și culturii românești" (Patapievici, 1996, pp. 92-93), prin exacerbarea bădărănizării vieții publice. Există în societate, totodată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]