269 matches
-
educațional al factorilor de natură socială, precum și modalitățile de dirijare și control al efectelor acestora în planul formării individului prin influența educației ca acțiune intențională”. Lucrarea sa se ocupă însă de aspectele sociale ale educației realizate prin intermediul școlii („socializare”, „inculturație”, „aculturație”, „clasă de elevi”, „comunicare educațională”), deși - cum am arătat - admite o sferă mult mai largă a socioeducației, înglobând aici și educația adulților. Ne vom opri, deocamdată, la vechea denumire - pedagogie socială -, deși, așa cum se va vedea, ar părea mai cuprinzătoare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Doru, care a intervenit oportun, la subiect. Asta este problema, așa se leagă lucrurile din text, până acum s-a tot divagat pe optzecism. Acesta este fenomenul: este o generație care Își construiește memoria, care trăiește memoria ca fenomen de aculturație. Doru Pop: Aș reveni puțin pentru o nuanță. Ce se Întâmplă? Vreau să afirm tranșant că generația ’80 e bine merci, În sensul că e sănătoasă, e bine Înfiptă acolo unde este. Începând de la oamenii care sunt la Institutul Cultural
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru științele umaniste și, mai ales, pentru teologie. Ecuația care descrie proiectul epistemologic totalitar al Iluminismului este simplă: cunoașterea obiectivă decurge dintr-un parcurs algoritmic al metodei științifice și din respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Nocivitatea operei de aculturație a Iluminismului este sesizabilă mai cu seamă în filigranul său antropologic. Avem de-a face, în opinia sa, cu o descentrare ontologică a persoanei. Un naturalism aservit voinței sau rațiunii discursive obnubilează dimensiunea apofatică a chipului uman. Treptat, omul este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tradiția și alte prejudecăți ar putea fi înlăturate de cunoașterea a ceva etern și chintesențial uman s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o aroganță nejustificată. "Antropologii și istoricii științei au estompat distincția dintre raționalitatea înnăscută și produsele aculturației", scrie Rorty. "Filosofi ca Heidegger și Gadamer ne-au dat posibilitatea de a vedea ființele umane drept istorice. Alți filosofi, precum Quine și Davidson, au estompat distincția dintre adevărurile permanente ale rațiunii și adevărul temporar al faptului. Psihanaliza a estompat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
este de natură axiologică, deci nu putem vorbi de culturi "superioare" sau "inferioare", ci numai de culturi diferite. în acest sens, Cuche (1996/ 2003) considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea dinamică a culturii. Prin intermediul procesului de enculturație, împrumutăm inferențe de bază, cele mai multe implicite, referitoare la toate aspectele interacțiunii cu mediul sociocultural înconjurător, interpretăm tot ceea ce ne înconjoară și interacționăm în funcție de experiențele noastre fundamentale. Una dintre cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o ființă biologică, ci în primul rînd una socioculturală, fapt dovedit de capacitatea sa de a-și însuși abilități, de a-și formula interese și de a promova valori sociale. Cele mai cunoscute procese de învățare culturală sînt enculturația și aculturația. Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care cultura "mare" (inclusiv demografic) este acaparată și modelată de cultura "mică", la fel cum se întîmplă azi cu fenomenul "țigănizării limbii și culturii românești" (Patapievici, 1996, pp. 92-93), prin exacerbarea bădărănizării vieții publice. Există în societate, totodată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
națională își configurează un pattern dominant, trăsătură observată de timpuriu prin studiile stereotipurilor etnice (pe baza lor "știm" că "românul s-a născut poet", "britanicii sînt un popor plin de răceală" sau "latinii au sîngele aprins"). 3.3. Situații de aculturație După modul în care se organizează contactele între comunități (prezența sau absența manipulării realităților culturale și sociale), Abou (1981) apreciază că aculturația poate fi spontană, forțată sau impusă. Aculturația spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
născut poet", "britanicii sînt un popor plin de răceală" sau "latinii au sîngele aprins"). 3.3. Situații de aculturație După modul în care se organizează contactele între comunități (prezența sau absența manipulării realităților culturale și sociale), Abou (1981) apreciază că aculturația poate fi spontană, forțată sau impusă. Aculturația spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între populațiile implicate, dar există mijlocitori influenți care o fac posibilă (de exemplu, liantul economic și comercial, schimbul de idei, practici și instituții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de răceală" sau "latinii au sîngele aprins"). 3.3. Situații de aculturație După modul în care se organizează contactele între comunități (prezența sau absența manipulării realităților culturale și sociale), Abou (1981) apreciază că aculturația poate fi spontană, forțată sau impusă. Aculturația spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între populațiile implicate, dar există mijlocitori influenți care o fac posibilă (de exemplu, liantul economic și comercial, schimbul de idei, practici și instituții politice). Nu poate fi vorba de o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între populațiile implicate, dar există mijlocitori influenți care o fac posibilă (de exemplu, liantul economic și comercial, schimbul de idei, practici și instituții politice). Nu poate fi vorba de o aculturație dirijată sau controlată; schimbarea rezultă pur și simplu din jocul de contact și are loc pentru fiecare din cele două culturi implicate, conform propriei logici interne. Aculturația este forțată atunci cînd puterea contextului social-politic o impune, dar modalitățile aculturative sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbul de idei, practici și instituții politice). Nu poate fi vorba de o aculturație dirijată sau controlată; schimbarea rezultă pur și simplu din jocul de contact și are loc pentru fiecare din cele două culturi implicate, conform propriei logici interne. Aculturația este forțată atunci cînd puterea contextului social-politic o impune, dar modalitățile aculturative sînt negociate tacit de către grupurile implicate. Se susține că astfel de migrații economice sau politice, în societățile pluraliste, pot întreține un timp instituțiile și tradițiile proprii anterioare contactului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este forțată atunci cînd puterea contextului social-politic o impune, dar modalitățile aculturative sînt negociate tacit de către grupurile implicate. Se susține că astfel de migrații economice sau politice, în societățile pluraliste, pot întreține un timp instituțiile și tradițiile proprii anterioare contactului. Aculturația este impusă în situațiile de colonizare, în cazul cărora ritmul și modalitățile de asimilare culturală sînt însușite prin forță. Efectele generate de aceste tipuri de aculturații diferă în funcție de gradul lor de flexibilitate. Distanța mai mare sau mai mică dintre culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
politice, în societățile pluraliste, pot întreține un timp instituțiile și tradițiile proprii anterioare contactului. Aculturația este impusă în situațiile de colonizare, în cazul cărora ritmul și modalitățile de asimilare culturală sînt însușite prin forță. Efectele generate de aceste tipuri de aculturații diferă în funcție de gradul lor de flexibilitate. Distanța mai mare sau mai mică dintre culturile aflate în contact va influența procesul aculturației, gradul prestigiului pe care îl au aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cazul cărora ritmul și modalitățile de asimilare culturală sînt însușite prin forță. Efectele generate de aceste tipuri de aculturații diferă în funcție de gradul lor de flexibilitate. Distanța mai mare sau mai mică dintre culturile aflate în contact va influența procesul aculturației, gradul prestigiului pe care îl au aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
procesul aculturației, gradul prestigiului pe care îl au aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou (1981, 2009) distinge cinci procese de aculturație, toate însoțite însă de o anumită ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la asumarea trăsăturilor culturii dominante în spațiul public, menținînd propriile repere culturale în spațiul privat, fenomen care se întîlnește deseori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou (1981, 2009) distinge cinci procese de aculturație, toate însoțite însă de o anumită ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la asumarea trăsăturilor culturii dominante în spațiul public, menținînd propriile repere culturale în spațiul privat, fenomen care se întîlnește deseori în comunitățile emigrante, mai precis în cazul primei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
procesul de respingere brutală, bruscă a culturii care se află în curs de dispariție într-o situație colonială și care produce un mesianism politic și o reîntoarcere la izvoare" (Dasen et al., 1999, p. 103). Există un anumit stres al aculturației (Berry et al., 1987; Rudmin, 2008), manifestat prin tulburări depresive, sentimente de marginalizare și respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 1987; Rudmin, 2008), manifestat prin tulburări depresive, sentimente de marginalizare și respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice fenomenului de aculturație (apud Cucoș, 2000, p. 128): schimbări fizice (de exemplu, zona geografică, clima, expunerea la soare, locuința); schimbări biologice (un nou tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale (limba, educația, religia dominantă etc.); schimbări sociale (noi relații interindividuale și grupale, noi moravuri comunitare). 3.5. Tipologia fenomenelor de aculturație Berry și colaboratorii săi (1997), făcînd distincție între adaptare și aculturație, evidențiază patru strategii de adaptare, procese care la rîndul lor sînt însoțite de patru tipuri de aculturație. În primul rînd, avem asimilarea, care presupune abandonarea deplină a identității culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]