62 matches
-
ăsta cultural": ușurința, voluptatea, cu care unii scriitori români, printre care și dvs., folosesc la adresa confraților, din propriile generații, sau din generațiile anterioare, termeni ca aceia din Scrisorile de la Onești. Mă gândesc, domnule Mușina, că precaritatea culturii noastre și desconsiderarea aculturalilor pentru ea, se explică măcar în parte și prin disprețul acesta neverosimil pentru confrați, al celor care chiar o produc, o cultivă, o întrețin și absența sentimentului că sunt dincolo de orice, un grup uman compact, privilegiat, cu răspunderi aparte. Dispreț
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de un altul, căutând un autor, o serie, o anumită linie editorială. Iar un procent însemnat din acest public era reprezentat de tineri: elevi, liceeni, studenți, profesori debutanți, toate categoriile posibile de tineri, câtuși de puțin indiferenți, disprețuitori față de carte, aculturali, așa cum ni-i prezintă sondajele sociologice și analizele analiștilor improvizați. După cum generația vârstnică e departe de a fi „expirată“, cum a fost expediată de câțiva comentatori iresponsabili, nici generația tânără nu poate fi etichetată, la fel de iresponsabil, ca o turmă decerebrată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să pună bețe în roatele afirmării cuiva, nici să construiască ziduri groase de birocrație care să-ți topească elanul inițiativei. Observă o Americă în care economia funcționa perfect, o economie bogată. Cultura este admirabilă, în ciuda stereotipurilor formate despre o Americă aculturală și superficială. Bibliotecile celui mai micuț orășel american au ultimele apariții. Bibliotecarii sunt plătiți regește. Cartea e scumpă și în America dar biblioteca o oferă gratis. La fel CD-uri, DVDuri. Poezia e promovată cum nu te-ai aștepta, chiar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e ciudă pe toate lucrurile care mă distrag de la scris și citit. Mă distrag cam multe! De s-ar duce dracului iarna asta! Răul, deocamdată, numai de la iarnă vine! Tu cum te descurci cu frigul ăsta?! Constat că-ți scriu "acultural", inhibat și cam pustiu de gînduri. Ascult muzică tot timpul, ca să uit! Scrisorile de la Paler, Grigurcu și cei tineri mă scot din cînd în cînd din moartea acestui loc în care sînt tare singur. Dan David mi-a trimis cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de fapt, literatura. Exercițiul spiritului, în sensul cel mai larg al termenului. Fără îndoială că sistemul este responsabil. Atât cei care, la adăpostul unor teorii pedagogice și civice absolut dubioase, croiesc programe și manuale care reduc tineretul la o condiție aculturală, apoi profesorii, care nu se ridică nici măcar la înălțimea a ceea ce li s-a predat în facultate, cât și statul, care pur și simplu nu investește nimic în educație. Eu n-aș exonera, totuși, părinții și elevii înșiși de răspundere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cum explici sărăcia în care se zbate scriitorul român, neplătit de stat, de edituri, de reviste și care perseverează cu o voință nefirească? E, cumva, literatura, un viciu nepedepsit? Ce pedeapsă merită acest viciu? Sărăcia scriitorului este consecința unui stat acultural. Mă tem, însă, că această constatare banală, de altfel e departe de a fi suficientă pentru a declanșa o posibilă și necesară terapie. Ce sfaturi ai da unui tânăr care se îndreaptă spre profesiunea/ pasiunea de critic literar? Să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai impunătoare biblioteci, printre care am vizitat și Biblioteca Congresului, cele mai năucitoare spectacole la Metropolitan, galaxii întregi de teatre, pe Broadway și în afară de Broadway, și așa mai departe. Dar tot America oferă și cel mai buimăcitor paradox: cea mai aculturală clasă de mijloc pe care am cunoscut-o vreodată. Bursa care mi s-a oferit în America a presupus, în afară de contactele cu scriitori și cu literați universitari, vizite în familii, pentru cunoașterea societății americane. Oameni foarte prietenoși, joviali, generoși. Dar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
o discuție cu un om interesant, oricât de neînvățat ar fi, dar mor de plictiseală când aud un pomelnic de amănunte despre cutare lăcaș sau despre complicatele istorii ale unui monument oarecare. Sunt nu doar bădăran sufletește, sunt, mai mult, acultural, dacă o anume cultură se limitează la o înșiruire de date și împrejurări care, cu vremea, s-au uscat, devenind simple amănunte. Cunosc destui inși care își cheltuiesc viața fermecați de amănunte, care știu pe de rost tot ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vară, încep să se audă greierii. La Chirițoaia mă împac altfel cu istoria, citind, la întâmplare, aforismele extraordinare ale lui Hipocrat și alternând lectura cu pagini din istoria isihasmului. * Ne întoarcem acasă pe jos. Nu-s totuși nici antiistoric, nici acultural, nici anticultural, m-ar interesa câteva povești despre aceste terenuri aride, malurile Ciricului, aș vrea să știu cine o fi prins pește pe aceste meleaguri, în urmă cu zeci de ani. Dar meditațiile mele sunt întrerupte de mărturisirea tovarășului meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al „vecinătății” la români, maghiari, dar chiar și la sași, la jocul influențelor reciproce țesute în și prin practicile istorice ale instituției, constatăm mai degrabă osmoză și creativitate decât „ciocnire” între civilizații. Un fapt rămâne însă sigur, și anume importanța aculturală a „vecinătății” în societatea românească. Lumea medievală a fost una a solidarităților, și nu a unei solidarități. Omul medieval era prins într-o vastă rețea de solidarități, ce mergeau de la comunitatea rurală, ca să nu ne referim neapărat la clanurile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
indiferent de mediul social sau părinții din care s-au născut. Un om educat și performat din punct de vedere cultural poate veni dintr-un mediu sărac sau precar în nivelul său cultural, după cum de multe ori asistăm la manifestările aculturale ale unor copii ce s-au născut în mijlocul unor medii extrem de elevate. Acumularea de tip social însemnă asimilare de valori, apropiere, vecinătate, dezvoltarea unor capacități care țin de altruism și generozitate. Bizanțul nu este fostul Imperiu Roman, dar nici capitalismul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]