220,173 matches
-
vine din literaturizarea poemelor, cu atât mai vizibilă în vers cu cât autorul o respinge în principiu. Dacă în Fundătura Homer (cea mai bună carte a lui Nicolae Coande) vizionarismul era dezlegat și puternic, omogenizator, ireductibil la o schemă rațională, acum el este îngustat și încadrat de o ars poetica, obligat să se conformeze și să se explice. Logica internă a poeziei nu mai e suficientă; aceasta își descoperă (în ambele sensuri ale cuvântului) principiul de organizare, expunându-se pe măsură ce se
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
e că nu curge sânge - cârciumile unde se încaieră hamalii/ sunt teatrul meu preferat corida asta cu nisip adevărat/ o bandulieră teroristă mută cum este o ureche de copil sub apă/ nu-mi pasă de literatură/ să nu mă tulbur acum mă preocupă în mod deosebit/ am propria mea tehnică moșită de instinct/ aș putea să scriu un roman al ratării aș putea/ să spun edificat că viața nu ratează/ aș romanța dacă structurile narațiunii nu ar fi atât de false
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
mic face irelevant acest aspect) și intrată destul de repede în bibliografia unor cursuri opționale sau chiar făcînd subiectul dizertațiilor universitare, cu o traducere în franceză (în cadrul proiectului Les Belles Etrangčres) și o ecranizare (în regia lui Tudor Giurgiu) aproape gata. Acum trei ani, cînd a apărut prima ediție, subiectul cărții i-a entuziasmat pe comentatori prin noutate și i-a făcut să creadă că romanul inaugura o serie. Acum, după debutul unei generații întregi de tineri prozatori, putem trage o surprinzătoare
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
Belles Etrangčres) și o ecranizare (în regia lui Tudor Giurgiu) aproape gata. Acum trei ani, cînd a apărut prima ediție, subiectul cărții i-a entuziasmat pe comentatori prin noutate și i-a făcut să creadă că romanul inaugura o serie. Acum, după debutul unei generații întregi de tineri prozatori, putem trage o surprinzătoare concluzie: de fapt, cartea Ceciliei Ștefănescu n-a fost urmată, în plan literar, de nimeni. Contextul literar actual a relativizat mult ceea ce numai acum cîțiva ani putea fi
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
romanul inaugura o serie. Acum, după debutul unei generații întregi de tineri prozatori, putem trage o surprinzătoare concluzie: de fapt, cartea Ceciliei Ștefănescu n-a fost urmată, în plan literar, de nimeni. Contextul literar actual a relativizat mult ceea ce numai acum cîțiva ani putea fi luat drept îndrăzneală, astfel că, în ciuda substratului erotic, Legături bolnăvicioase nu are nimic scandalos, tînăra scriitoare nelăsîndu-se furată de o temă altfel tricky. Tensiunea erotică dintre cele două tinere studente nu se transformă într-un conflict
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
dezamăgească. Deși e vorba despre dragostea dintre două fete, sexul lipsește. Cele două-trei secvențe sînt aproape neglijabile (de altfel, una dintre acestea va apărea citată mai jos). Poate părea paradoxal, dar cartea a avut, astfel, numai de cîștigat: ea face acum figura unei abordări mature ce depășește o serie întreagă de abuzuri, deși, cronologic vorbind, le precede. Tema fiind generoasă, îmi închipui că tentația unui epic erotic a existat, cu atît mai mult e de apreciat faptul că autoarea a vizat
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
filosofiei și al științelor exacte, este preocupat de William Blake ca paradigmă a poeziei vizionare. Sunt salutare inițiativa și opțiunea lui Cătălin Ghiță de a studia vizionarismul poetic, dând noțiunii o fundamentare teoretică doctă, pe care nu o avea până acum în exegeza literară românească. Fără contribuțiile lui Eugen Negrici și ale Ioanei Em. Petrescu, singurii care au stăruit asupra implicațiilor vizionarismului, nu am avea în critica noastră literară nici o cercetare deschizătoare de drum în acest domeniu - după cum subliniază cu îngrijorare
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
miturilor? În accepția criticului, într-o versiune anterioară a cercetării (în faza tezei de doctorat), exista o diferență considerabilă între ,coordonata eminamente spontan-irațională a viziunii și cea eminamente deliberat-rațională a pseudo-viziunii", la care - am impresia - a renunțat. Astfel că proclamă acum hotărât că viziunile primare și viziunile secundare ,nu sunt și nu pot fi niciodată conotate axiologic pe plan estetic" (p. 85). Diferența dintre ele rămâne de natură morfologică, nu axiologică. În acest fel, criticul scapă de reproșul că ar conota
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
a produs schimbarea? EF - Cultura se schimbă pretutindeni în lume și cred că astăzi oamenii preferă mai degrabă o cultură vizuală. Oamenii nu mai au timp și răbdare pentru poezie. Când am crescut eu, poezia era totul pentru mine, dar acum generația mea e pe cale de dispariție, nu mai e același lucru. LVR - E adevărat că în America există numeroase case fără cărți? Sau case în care există cărți doar pentru a fi arătate, fiindcă așa e chic? EF - Nu, nu
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
constelație de sensuri a poemelor, ivită după lectura lor cu voce tare m-au convins de necesitatea indiscutabilă a ,fixării" poemelor pe un suport durabil . Au urmat ,demersurile" de rigoare astfel că volumul Este sau nu este Ion este însoțit acum de un disc compact conținînd poemele în lectura autoarei. La finele acestei veri, în Germania era lansat sub titlul Die blassen Herren mit die Mokka Tassen, la editura Hanser - al doilea volum de poeme colaj ale Hertei Müller. Primul se
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
totul altă parte poate să facă o traducere bună. Dar cred că nu strică dacă cineva are cunoștințe biografice despre textul cu care lucrează. R.B.: Să ne oprim asupra poemelor colaj - pe care le-ați făcut și în germană și acum iată, și în română.Cum funcționează mecanismul elaborării lor în cele două limbi? H.M: Funcționează așa cum funcționează mecanismul scrisului. Diferența este următoarea: cuvintele sunt tăiate din reviste și ele ,există" ca material, nu vin ,din cap" ci le am
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
reușesc nici un fel de poză, în alte zile fac numai poze. Și nu știu nici ,de ce" se potrivește.Cîteodată imaginea se dublează, este ca un fel de oglindire a textului, alteori nu are nici o legătură...dar mă gîndesc: cred că acum este bine și rămîne așa. După un timp pozele nu îmi mai plac (le fac mai des decît textele) dar nu mai pot să fac nimic, și asta-i ,fain": că e ,lipit" și atunci nu mai pot să schimb
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
lui, bună-rea, cu lupte și încăierări de stradă, cu fustanele și jobene, s-a scris pe apucate, mai nostalgic ori mai sec. Și, de-o vreme-ncoa', se tot rescrie. Din tot ce-am văzut, la temă, pun deoparte, pentru acum, două cărți (dacă Bucureștiul interbelic n-ar fi o altă planetă, mai c-aș spune trei...): Cronica Bucureștilor, întocmită de Gheorghe Parusi, de curînd apărută la Compania, și ceva mai vechea București. Carte de bucăți a lui Dan C. Mihăilescu
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
și valului neprielnic actual. Mă tem că n-o vor face. Vizita în România a lui Mario Vargas Llosa a fost un bun prilej pentru a mai studia o dată reacțiile creatorului român la stimuli externi. Ele s-au dovedit, și acum, dezolante. Și asta nu pentru că ar exista obligația ca, dintr-o dată, toată lumea să scrie în România ca Llosa. Ci pentru că în România până și scriitorii au ajuns să respire același aer de indiferență al sinistraților care, în loc să ridice diguri contra
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
de modul în care Alexandru Solomon stăpânește limbajul cinematografic în toată acuratețea lui, așa că s-a trecut la discuții speculative, istorie, politică, adevăratele subiecte (în folosul tagmei mele voi spune că nu eram preponderenți ca număr). Voi înșirui elementele poveștii acum, altfel sigur uit: șase persoane, cinci bărbați și soția unuia care au un statut similar, social, cultural și politic. Adică toți evrei, șomeri, ilegaliști comuniști cu vechime, dar și cu idealuri brizate de regim, apropiați, unii chiar prin legături de
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
vremea respectivă și după, se desfășurau și aveau să se mai desfășoare procese politice în mare secret. Făcându-l public pe acesta prin intermediul - trucat, firește - filmului, linișteai oarecum publicul, fixându-i în cap o paradigmă neabuzivă a procedurii polițienești. Și acum, întrebarea definitivă: au comis cei șase jaful sau nu? Părerea mea, deși e în contradicție cu cea a lui Gh. Brătescu, amic cu doi dintre inculpați, este că nu. Acești oameni inteligenți vedeau intensificarea persecuției evreilor și eșecul regimului care
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
Rodica Zafiu Explicînd, acum cîtva timp, unor studenți care învățau româna ca limbă străină, diferența dintre Ce mai faci? - întrebarea tipică de politețe, în care mai funcționează ca un fel de atenuator, iar obiectul interogației, mai puțin precis, e starea generală a celui vizat
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
a fost o problemă!) și de necunoașterea înotului (vremea bună i-a dus pe unii în ispită!). Am spus, în cuvîntul de încheiere de la Neptun, și că aș dori ca principiul Festivalului să fie în mai mare măsură decît pînă acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura română, dar și scriitorilor români prilejul de a se face cunoscuți în alte țări. Festivalul nu trebuie considerat turism cultural
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
atmosferă îți dai seama nu analizînd-o filozofic, ci pur și simplu ieșind în afara ei și trăind măcar cîteva luni în Occident. Acel cîmp de forță a cărui prezență, cîtă vreme erai în țară, nu-l sesizai deloc, îl vei simți acum în mod însutit, dar nu pentru că s-ar fi întețit între timp, ci pentru că acum îți lipsește cu totul. În Occident poți studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai civilizate incinte din lume, răsfoind biblioteci întregi și
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
trăind măcar cîteva luni în Occident. Acel cîmp de forță a cărui prezență, cîtă vreme erai în țară, nu-l sesizai deloc, îl vei simți acum în mod însutit, dar nu pentru că s-ar fi întețit între timp, ci pentru că acum îți lipsește cu totul. În Occident poți studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai civilizate incinte din lume, răsfoind biblioteci întregi și scriind tomuri impresionant de docte. Și cu toate acestea îți va lipsi ceva, și anume
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
despre Bucureștii foști, doruri de întîlniri la care te uiți vorbind sau, pur și simplu, curiozități documentare, Cu fața spre trecut nu e, chiar dacă are ceva peste cinci sute de pagini, lectura pentru care să aștepți vacanța următoare. Răsfoiți-o acum, trecînd peste duioșiile de înțeles și peste cioburile pastelate de bezea, în amintirea unui invidiabil, tihnit și fast, atunci... P.S. Am dat deoparte, citind Cu fața spre trecut ca pe un ,repertoar" cu destine și cărți, delimitările ideologice pe care
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
de alt fel a fost o garanție a credibilității, dar una pusă în joc, supusă riscurilor terenului alunecos care e jurnalismul de opinie. Alegînd să scrie despre politic ș.cl., Mircea Cărtărescu putea foarte ușor s-o zbîrcească. În schimb, avem acum, iată, o bună parte din articolele sale adunate în volum, sfidînd efemerul de principiu ce caracterizează articolul de ziar. Nefiind un gazetar hîrșîit într-ale scrisului la presiunea cotidianului, scriitorul a ales calea cea mai la îndemînă dar și cea
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
soluții, se și lamentează. Scrie, de cele mai multe ori despre chestiuni grave, e cel mai adesea încrîncenat, dar asta pentru că ,ziaristul trebuie să descopere erorile, răul din viața unei comunități". Dar ziaristul Cărtărescu e credibil pentru că e foarte uman. Și abia acum am ajuns la ce mi se pare cu adevărat important de spus - pornind de la acest volum - despre Mircea Cărtărescu. În ultimii ani, de cînd ideologia nu mai este legată doar de politic și de cînd în numele ei s-a pornit
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
împartă maniheist (dacă nu cumva a făcut-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea Cărtărescu e rîvnit de ambele părți ca posibil tovarăș de ideologie și văzut ca un prețios capital ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva ani a fost opus, forțat, ,modelului Patapievici", mai nou speculîndu-se, dimpotrivă, adjudecarea lui în sensul contrar. Fiind un volum cu articole de atitudine politică și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura lui simpatiile ideologice
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
un țel înalt, nu s-a lăsat distras de la propriul proiect pe care și l-a urmărit conștiincios, nu l-au interesat cîtuși de puțin ceilalți (despre asta vorbește, în fond, Jurnalul său adesea prost înțeles în cheia egolatriei), iar acum, la adăpostul propriei valori și al succesului internațional chiar, cînd majoritatea celorlalți se află la vîrsta frustrărilor culturale inventînd pseudo-confruntări ideologice, el și-a cîștigat dreptul de a fi au dessous de la męlée. Citiți-l pe Cărtărescu și ca editorialist
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]