16,128 matches
-
ale râului în care colcăiau păstrăvii și lipanii. Și, văzând cu ochii, încet-încet, albia Argeșului seca, iar apa în baraj creștea, izbind cu furie în betonul curbat al stăvilarului. Lucrarea se terminase cu zece zile înainte de termenul fixat. Lacul de acumulare începea să prindă contur. Lacul artificial, cu aproape cinci sute de milioane de metri cubi de apă, se forma sub ochii noștri. La puțin timp, cred că la o săptămână, o ambarcațiune numită „Argeș I” a pornit în prima cursă
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
-l anunț pe cumnatu-meu că am ajuns cu bine. De la celălalt capăt al firului aud cuvântul tragedie. „A murit Susan, îmi spune cu durere în glas cumnatul meu, împreună cu ortacii lui, zece la număr, în puțul Corbeni, în urma exploziei unor acumulări de gaze. Mare durere. Și câte astfel de dureri nu au mai fost! Munca își continua cursul, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Viața își continua și ea cursul. Nici nu terminase bine cu doliul, și tânăra soție a
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
universitar. Sesiuni științifice, simpozioane, articole de specialitate publicate în diverse reviste stiințifice de prestigiu, prelegeri și cursuri din domeniul în care devenise senator de drept, îi aduc profesorului Cunia satisfacție și împlinire profesională. Dar nu se va opri aici, pentru că acumulările substanțiale îl îndemnau să le împărtășească și celor care se pregăteau pentru domeniul forestier. „Forget the doctoral studies!” sau profesor universitar fără doctorat Primele oferte de a îmbrățișa profesoratul au venit în perioada 1963-1967, de la mai multe universități americane. Din
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Forget the doctoral studies!” sau profesor universitar fără doctorat Primele oferte de a îmbrățișa profesoratul au venit în perioada 1963-1967, de la mai multe universități americane. Din motive personale, refuză, continuându-și munca de cercetare care-i oferea atâtea satisfacții. Însă acumulările masive rivalizau de departe cu ale oricărui cadru universitar. Din toate părțile veneau semnale care-i atrăgeau atenția că o carieră universitară era următorul segment spre care trebuia să se îndrepte. Faptul că un profesionist ca Tiberiu Cunia nu avea
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
gânditori celebri: « Moartea nu vine odată cu vârsta, ci odată cu uitarea”, “Un prieten adevărat te prinde de mână și îți atinge inima”... Frumos, adevărat, succint, de o formulare perfecta, ca și când s-ar fi rostit niște sentințe, după o viață întreagă de acumulări, ajungându-se, în mod fatal, la sfârșitul ei. Mici testamente de voință, de reflexie, lăsate urmașilor ca o dâră fosforescentă de-a lungul autostrăzilor. Ea însă nu voia să devină prea înțeleaptă, ar fi vrut să se mai bucure de
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
protejat în limuzine blindate, rezistente la toate tipurile de arme de foc existente pe piață, inclusiv la cele anti-tanc! Combaterea criminalității interne, care pare acum imposibil de controlat în America, trebuie să fie una dintre preocupările esențiale ale Președintelui American. Acumularea de arme în interiorul acestei țări dar și în exteriorul ei, a întrecut demult, orice fel de imaginație. ----------------------- Ioan CÂRJA, (www.ioncarja.net), poet și scriitor de limbă română stabilit in California, Statele Unite ale Americii. Născut în Bara, Timiș, România, la
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1455356275.html [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
anilor de cântec nepereche. Sub orchestrații noi, s-au făcut, așadar noi înregistrări într-un studiou digital, ceea ce e o întărire a rezistenței operei muzicale a maestrului în memorie. A lucrat la aceasta dorința artistului de a nu se transfera acumulările vieții sale în depozitul uitării. A impresionat pe colaboratorii pentru realizarea CD-ului, prin seriozitatea și vitalitatea lui, cunoscute, dovedite și proverbiale, un indiciu sigur al condiției situării lui Gică Petrescu în actualul artistic al unei perioade de trei sferturi
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
sistem uriaș de fălii care închide, delimitează și glisează întinderea pământului de deasupra pe peliculă mâzgoasa a astenosferei, un fel de strat subțire “lubrefiant” pe care alunecă, se încalecă, se întrepătrund plăcile și subplăcile tectonice, este zona de contact, de acumulare și de eliberatre a unor uriașe energii planetare, unde se încarcă și se detensionează mișcări telurice de o intensitate catastrofală. Falia principala Sân Andreas coboară din nordul Californiei, exact de-a lungul fâșiei litorale a Pacificului, intersectează orașul Sân Francisco
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
e un simțământ mare, adevărat și adânc. Nimeni nu-și iubește patria pentru că este mare, ci pentru că este a sa. Cum fiecare om are o patrie, restul sunt țări. Profesorul universitar VICTOR CRĂCIUN împlinește pe 13 iulie o vârstă a acumulărilor, a înțelepciunii, 80 de ani. La origine istoric literar, născut pe meleagurile Chișinăului, cu tata licențiat în studii administrative și mama învățătoare și profesoara, el s-a nascut hărăzit parcă să lupte pentru apărarea altarelor și vetrelor strămoșești. Căci a
LA MULTI ANI DOMNULE PROFESOR,LA MULTI ANI ROMANIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405144316.html [Corola-blog/BlogPost/349229_a_350558]
-
situație au profitat acoliții lui Soros, precum comerciantul evreu Marc Rich, care practic a cumpărat pe nimic întreaga producție de aluminiu a Rusiei. Printre magnații ruși produși peste noapte de terapia de șoc, îi aflăm astfel pe evreii Roman Abramovici (acumulare: 3 miliarde de dolari), Mihail Fridman (2,2 miliarde de dolari), Mihail Hodorkovski (3,7 miliarde de dolari) și alții. Toate țările țintă ale lui Soros au fost determinate să promoveze privatizarea totală, impunându-se o legislație de vânzare la
CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_10.html [Corola-blog/BlogPost/355917_a_357246]
-
școala vieții i-a folosit mult în tot ce-a întreprins, fiind un autodidact, știind să învețe din experiențele celorlalți, înconjurându-se cu prieteni inteligenți și valoroși și ținând pasul cu aceștia, printr-o continuă modelare a caracterului său, prin acumulări substanțiale în sfera cunoașterii, pentru că nea Mitică are o cultură generală de invidiat. Dar toate acestea ar fi fost fără valoare dacă n-ar fi luptat din răsputeri să-și păstreze statutul de om. A dăruit celor care erau în
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
lucrări tehnico-economice (referate de lucrări de cercetare, procese tehnologice, propuneri de aplicare, sinteze de literatură tehnică). VII. Activitatea culturală: ¤ 1990: debutul în publicistica politică și de atitudine. Următorul articol a fost publicat abia în 1997, perioada 1990-1997 fiind una de acumulări și sedimentări culturale și politice (în 1991 m-am înscrie în PNȚCD, nutrind un profound respect pentru pentru Corneliu Coposu, în partid militând de pe poziții monarhiste; în 2008 m-am autosuspendat din PNȚCD ca urmare a apropierii acestuia de PDL
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
E mama”, a replicat Jean... (de fapt, nu era maică-sa, dar a fost poantă bună) -Cutcudache era poreclit și « Cuțulache » (Dumnezeu să-l odihnească). -Era simpatic cuplul Cucu Paul (Dumnezeu să-l odihnească; l-a înghițit un lac de acumulare) și Virgil Coliban, un fel de Pat și Patashon... -Olteanul Vasile Dobre avea un « cult al pantofilor ». Știa să aleagă. -« Bufonul trupei », Cotonogu, cu permanentă vervă umoristică... -Porecle, cu grămada : Țigan, Cocoș, Cotonog, Bilă, Biloi, Insectă, Oase, Ratino, Guță, Șurcă
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1467377930.html [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
acestor aparențe, se cere o convertire a obișnuințelor publicului consumator de artă, altfel spus se cere ca acesta să meargă împreună cu artistul înspre esență. Evident, pentru un asemenea demers este nevoie de acea sensibilitate care se dobândește doar prin neîncetate acumulări culturale... Însă stabilirea corespondențelor cu realitatea nu-i valabilă pentru toate artele. În arhitectură, de pildă, nu se caută echivalențe din simplul motiv că nu există case naturale. Deci pretenția noastră de a reduce arta la realitate, deja a suferit
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
stă acolo că vrea profesorul. O virgulă se citește modelând vorbirea. Pot învățătoarele noastre să explice copilului acest amănunt care nu este deloc un fleac? Imediat după naștere copilul ascultă. ASCULTĂ cu majuscule deoarece această abilitate este principala sursă de acumulare a noilor cunoștințe. Ea a fost pusă în evidență chiar cu cca. 6 săptămâni înainte de naștere deoarece pruncul recunoaște nu numai mămica ci și alte persoane care au trăit în apropierea ei în această perioadă. Vedeți oameni buni că utilizez
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410019688.html [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
caietul de notițe” când doar ai manualul care le descrie uneori mai bine ca profesorul. Dar elevul crede, iar profesorul uneori pretinde, că notițele ar fi utile în dauna înțelegerii subiectului. Văzul, pipăitul și chiar gustul sunt simțuri care completează acumularea de cunoștințe, în special la prunci. Pentru copilul mare și chiar pentru adult citirea unei cărți este asimilată cu ascultarea. Cuvintele citite intră direct în memorie deoarece aceasta nu este preocupată de altceva. Să nu vă mire însă că, la
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410019688.html [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
tocmai ați citit. La fel se petrece și cu ascultarea. Niciodată nu poți repeta exprimările vorbitorului, ceea ce ar fi de fapt un plagiat. Redați ce ați înțeles din vorbele lui. Dar ce are munca cu școala sau cel puțin cu acumularea cunoștințelor? Mult mai mult decât vă închipuiți. Vă dau un mic exemplu. Un copilaș zglobiu de 5 anișori se joacă în parc. Pune un sportiv de performanță să facă tot, dar absolut tot ce face copilul. Copilul se joacă, dar
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410019688.html [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
idei ce trebuie descoperite (,,Eu îmi asum o cale proprie a scrisului. Atingerea resorturilor, a complexității în simplitatea comunicării fără jocuri suplimentare, fără trucaje.”), atfel încât, actor și poet se contopesc într-un lirism ce poartă o puternică amprentă a acumulărilor culturale și trăirilor, a sensibilității și lucidității ce-i sunt caracteristice. A avut norocul nu numai de roluri mari, ci și de cronicari importanți, de la prima cronică semnată de Mira Iosif, apărută în revista ,,Teatru” pe vremea studenției sale, la
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
în lucrare de către un om harnic din mâinile căruia au ieșit, în ani de osteneală binecuvântată de Dumnezeu, peste optsprezece de cărți. Implicarea în viața Sfintei Biserici, l-au predispus pe binecuvântatul autor unei profunde cunoașteri a spiritului uman, unei acumulări de cunoștințe laice și teologice și unor experiențe de viață care au conturat caracterul luminos al domniei sale și care, acum, îl recomandă pentru a fi integrat în ceata oamenilor lui Dumnezeu. Tot ceea ce am putut citi în lucrările sale mi-
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Buckle, J. St. Mill, Macaulay, A. Comte și cu ideile lui L. Buchner, K. Vogt și J. Moleschott, îmbrățișând evoluționismul și materialismul. La acea vreme, Titu Maiorescu manifesta serioase rezerve față de posibilitatea creației filosofice românești originale, îndemnând mai degrabă la acumulări și asimilări temeinice din filosofia europeană. Lucrările sale filosofice s-au tipărit și în limba franceză la Paris, Bruxelles și Iași, bucurându-se de apreciere dincolo de granițele țării. Filosofia materialistă a lui Vasile Conta, ideile lui ateiste au avut un
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
Timpul se măsoară în răsturnări haotice, cu apăsătoare trimiteri “într-o inimă cuprinsă de spaimă” , în același timp, “ceasul” putând fi și “darnic și plin de promisiuni”. Domină imaginile hiperbolice ale nopții ce ia locul zilei, hienele amenință timpul și acumulările afective ale eului liric ( “poveștile ce le-am purtat în suflet”) care atinge un apogeu al suferinței (“ prea multă sfâșiere / într-un singur trup” ), numai că hăul, ruinele, singurătatea, amăgirea, cenușa, întunericul, malurile surpate, soarele schilodit, aripile de ceară, “pământul
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_vol_obsesia_deser_valentina_becart_1343764143.html [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
mers foarte mult pe jos, iată secretul longevității și agerimii sale. Visul american, în sfârșit, realizat! Afacerile personale ale lui nea Mitică au prins contur de-abia după ce a ajuns pe pământul american, după o îndelungă perioadă de peregrinări și acumulări substanțiale în materie de viață și conduită, de cunoștințe despre mersul și conducerea unei afaceri și nu în ultimul rând după enorm de multe cunoștințe în rândul oamenilor de toate clasele și categoriile sociale de la care a avut ce învăța
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
cred că noi toți avem un destin!” Personal, cred că ceea ce a realizat Dumitru Sinu se datorează nu numai norocului. A avut, ce-i drept și norocul contribuția lui. Omul acesta însă a avut o bogată experiență de viață, cu acumulări masive în materie de lecții pe care le-a învățat în timp, cărora a știut să le dezlege tainele și pe care a avut abilitatea să le așeze la locul lor și să le aplice în practică dar și acea
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
dintr-o discuție contradictorie cu un controlor de producție i-a arătat acestuia un filon transversal cu Filonul 6 unde lucrau. A fost necesar să-i explice fetei ce este acela un filon. Vorbind în termeni geologici filonul este o acumulare de minereu aurifer în mod special. Filonul are întotdeauna o lungime mare și o lățime mică, de la câțiva centimetri, la mai mulți metri în multe cazuri. Filonul 6 de la mina Baia de Arieș era de o grosime maximă de un
17 ZMEURICA; DESCOPERIREA FILONULUI TRANSVERSAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422223544.html [Corola-blog/BlogPost/382052_a_383381]
-
simțeau o destindere, un început de prosperitate. Așa a fost și la noi în România! Oameni îmbătați cu apă rece! Au urmat anii șaptezeci, ani în care a început criza economică mondială - odată cu majorările de prețuri la țițeiul brut, odată cu acumulările de capital ale unor țări (alese), odată cu paranoia unor conducători de state - pentru a-și impune punctul de vedere dictatorial. Această situație s-a ascuțit și mai tare în anii optzeci când lumea a început să fie bolnavă: bolnavă politic
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_2_c_george_roca_1356866264.html [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]