186 matches
-
poți vedea popouri împodobite ca vasele de Corint, zezete și zizi-uri cu mărgeluțe și cercei, biluțe și scoici. Pe alte site-uri, dai de umeri, coapse, omoplați, sâni, tatuați cu scene din istoria Imperiului Roman, a Revoluției Franceze, cutremure, inundații, acuplări, peisaje, păsări, flori, copaci, șerpi, bufnițe. Pe scurt, tot ce arta convențională poate admite ca meritând să fie imortalizat. Mă rog, vorba vine. Un trup trăiește mai puțin decât cea mai perisabilă acuarelă. Ne mai sugerează lectura site-ului că
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
senzualitate quasi inconștientă, eminamente feminină, fără nici o legătură cu prostituția. Cît despre Violator, e vorba de fapt în acest capitol de un mod al relațiilor dintre bărbat și femeie sau, pentru a mă exprima în manieră antropologică, despre riturile de acuplare umană. Fără ipocrizie. E poate provocator, dar proza mea se vrea ironică, satirică. E nevoie de puțin umor și să nu roșim cînd auzim cuvîntul sex”. Un comitet de apărare a lui Hernán Migoya (din care fac parte și cunoscuții
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
a recunoscut Alice. Sau poate că erai în altă parte. Și tu nu i-ai luat atunci adresa? Nu te recunosc, draga mea. De obicei, ești așa de organizată. La capătul ei de fir, Alice a zâmbit strâmb. Nimic din acuplarea frenetică din spatele tufișurilor nu fusese organizat. De ce spuneai că-l cauți? a întrebat-o mama ei. Alice a tras adânc aer în piept, încercând să pară neafectată. —E vorba de o mică, ăăăă, problemă legală, mamă. Alice spera că termenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
limpede al realizării contactului intim! În coada ochiului, Fratele îl zărește pe Boss pitit, ghemuit peste coșul său, sub masă. Prea târziu! Hai, hai, hai, regulează-mă! Fă-mi felul! Trage-mi-o, handicapatule! Trompistule! țipă Lili răgușit, în pragul acuplării, răvășită și dominatoare, ca o amazoană. Ținându-și prada strâns îmbrățișată cu o mână (precum femela de călugăriță, Mantis religiosa), Gladiatoarea apucă unul dintre paharele de vin, cu mâna liberă, soarbe și înghite cu sete, repetând gestul, pentru a-i
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ceea ce am de gând În scurt timp să fac cu mine Însumi, ultima oară Stăpânul lumii. Singurul. Atotputernicul. După prima noapte lucrurile s-au ostoit, amețeala dată de furia oarbă se prefăcuse Într-o obsesie dureroasă - chiar și fizic! - a acuplării cu orice preț. Pe aragaz se Încălzeau Întruna apă, mâncare; țigări, vin și - gest tăcut și delicat - cutiuțe cu balonașe (care trebuie că fuseseră destul de scumpe și de greu de găsit) ne aduceau prietenii mei, care se Îngrijoraseră la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
comisarul guvernamental M. Genevoix (1972), care exprimă opinia generală cu privire la acest subiect, răspunsul este hotărât negativ: "Are caracter pornografic filmul care înfățișează publicului, fără miză estetică și cu o cruzime provocatoare, scene de viață sexuală și mai ales scene de acuplare"3. Dar dacă acordăm importanța cuvenită faptului că termenul "pornografie" conține elementul graphia, expresia "literatură pornografică", departe de a fi contradictorie, poate părea redundantă. Pornografia este, într-o manieră constitutivă, littera, inscripție. Nu este o pulsiune oarecare, în afara oricărui limbaj
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
narative 1. Scena "Povestirea" pornografică se structurează în funcție de constrângerile unei sexualități falice care învestește metodic intervalul dintre nașterea dorinței și satisfacerea ei. Povestirea constă în a amâna metodic necesitatea atingerii orgasmului: "pornografia nu ilustrează dorința, ci împlinirea ei"26. Între acuplarea partenerilor sexuali și orgasm se inserează ceea ce am putea numi o scenă, care coincide, în general, cu o secvență, dar nu neapărat, pentru că o secvență pornografică poate fi alcătuită din mai multe scene. În mod normal, scena nu se întrerupe
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
vorba despre autoerotism. Astfel, configurația poate fi abordată din două puncte de vedere: la un moment dat, ca un fel de tablou, sau printr-o înlănțuire de tablouri, în dinamica scenei. Evoluția scenei poate corespunde unei schimbări în modul de acuplare dintre aceiași parteneri sau unei schimbări în distribuirea partenerilor. Trebuie să înțelegem că noțiunea de intrigă nu este, în cazul de față, cu adevărat pertinentă: după ce X i-a făcut o felație lui Y sau Y a dezbrăcat-o pe
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ca niște orizonturi de așteptare și care restrâng considerabil posibilitățile. Autorii se împart constant între grija de a respecta aceste coduri care structurează lectura și preocuparea de a se elibera de ele, pentru a evita ca acest caracter previzibil al acuplărilor să sfârșească prin a diminua excitația. R. Barthes 27 a propus o ierarhie a unităților de compoziție a scenei sadiene care poate fi extinsă la ansamblul narațiunilor pornografice. Unitatea minimală a acestora este postura; combinate, posturile alcătuiesc o operație, care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
bine făcut, domnule” - s-ar fi putut înscrie pe lista amanților ei dacă n-ar fi intrat în vizorul altui personaj malefic al cărții, Amthor. Helen Grayle sfârșește tragic pentru că n-a reușit să facă distincția între sentiment și sex. Acuplarea pare să fi rămas singura ei preocupare constantă, într-o lume în care promiscuitatea a distrus orice fibră de umanitate. Există, de altfel, ceva transuman în acest personaj ce fascinează încă dinainte de a intra în scenă. Primele ei imagini sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fermecător al unei ființe îngerești. Ipostaza e tipic romantică, îmbogățită însă cu aromele perversiunii moderniste: violența criminală a lui Carmen nu este doar un reflex al nebuniei, ci consecința logică a nevrozei obsesionale de care suferă. Fericită doar în actul acuplării, Carmen își găsește împlinirea în substitutul morbid al sexualității - dorința de a ucide. Psihanaliștii din școala lui Freud ar putea descoperi aici un perfect exemplu de „relație sadomasochistă interiorizată sub forma tensiunii dintre eu și un supraeu extrem de crud” (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ci fii ai Diavolului și ai Șarpelui, Îndeplinind planurile diavolești ale părintelui lor pînă la sfîrșitul veacurilor”38. Devenind robi ai concupiscenței diabolice, Adam și Eva dau naștere unui neam satanic, care se propagă potrivit străvechii doctrine a traducianismului: din acuplarea fizică a părinților derivă noi suflete. În cazul nostru, spiritele căzute se multiplică În ceruri și pătrund În trupurile de noroi ale femeilor, corpora feminea lutosa 39. Eftimie de la Mânăstirea Maicii Domnului cunoaște o versiune diferită a acestui mit40. Arhontele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de Dumnezeu și a păcătuit prin liber arbitru (fiind invidios pe creația lui Dumnezeu). La Întoarcerea sa În cer i-a sedus pe Îngerii-stele. Soarele, Luna și stelele sînt demoni, iar corpurile cerești majore comit adulter În fiecare lună, produsul acuplării lor fiind roua dimineții: Dicunt enim quod Sol et Luna et aliae Stellae Daemones sînt, adiicentes quod Sol et Luna semel in mense adulterium committunt, quod in Astronomia legitur de coitu Solis et Lunae. Dicunt enim quod ros ex illo
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a sufletului În trupuri animale. MÎncînd fereza („hrană din animale”), cineva ar putea să-și mănînce propriii părinți 64. Peștii nu se află incluși printre alimentele interzise din pricini diferite: fie pentru că se spune despre ei că se nasc fără acuplare, fie pentru că nu par Înzestrați cu spirit, din moment ce nu au sînge; motivul pentru care spiritele căzute evită Încarnarea În trupurile acestora este că ele sînt marcate de legeza, „urîțenie”, ca și reptilele și nevertebratele 65. Două dintre aceste explicații se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
3/1; 4/1; Monah D., 2001, p. 181), ca element al comuniunii celor două principii ying și yang. Pe alte vase neo-eneolitice, dualitatea pare să fie reprezentată numai de principiul feminin dublat, dar nu în asociere alăturată, ci prin acuplare, iar noi credem că celebra “La Carte à jouer” de la Laussel (A. Roussot, 1995, fig. 1d) reprezintă Marea Divinitate feminină acuplat. Unele explicații se cer a fi precizate: există imagini, ca cea de la Grimaldi (M. Mussi, 1995, fig. 2), Trușești
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
situație ce a generat concubinajul, obligativitatea înregistrării căsătoriilor impunându-se abia în 194414. O altă "inovație" a reprezentat-o înființarea de spații special amenajate, intitulate "birouri ale dragostei libere" pe străzi, menite să satisfacă, fără pierdere de timp, nevoia de acuplare, în conformitate cu concepția sovietică asupra "naționalizării" femeii 15. Prin adoptarea acestei politici, puterea sovietică nou instaurată urmărea eliminarea Bisericii din viața societății, eliberarea femeilor de "sclavia casnică", pentru a putea fi folosite în lupta revoluționară și la reconstrucția țării, precum și atragerea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
timpului verbal ca semn pentru o modificare a perspectivei a fost de asemenea consemnată de W.J. Bronzwaer în poemul lui W.B. Yeats Leda și lebăda 120. În timp ce catrenele și prima terțină a acestui sonet conțin o descriere a acuplării Ledei cu lebăda la timpul prezent, ultima terțină conține o interogație în care eul liric din poem se întreabă care este semnificația întîmplării descrise. Perspectiva observatorului pasiv, subliniată de "prezentul tabular" al descrierii, devine perspectiva unuia direct afectat, în care
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un monolog covârșitor: "O iubesc ca un cerșetor, ca un lup, ca o urzică. O iubesc ca o tăietură în sticlă. O iubesc pentru că n-o iubesc decât pe ea, oasele ei, mirosul ei de femeie săracă". Cea din urmă acuplare a amanților avusese loc într-o grădină sub ploaia cerului liber, ca într-un vitraliu expresionist al urletului prevestitor de moarte. Conform unui simbolism indus, Margaret Mazzantini pune nefericirea personajelor și sfârșitul tragic al cărții pe seama păcatelor și promiscuității în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
până peste urechi de Nicolas, pândește momentul când acesta trebuia să se prezinte la castel cu schițele tapiseriilor pentru aprobare. Claude trăiește sincer și aproape obscen uimirile ("les éblouissments", nu-i așa?) și stârnirile premature ale trupului, gata copt pentru acuplare, de ce nu, chiar cu licornul de Nicolas. Iscodind pe la uși, ea asistă la conversația între artist și cenzorul său, Léon le Vieux, omul de încredere al seniorului. Rezultatul va fi, evident, un compromis între elanul fugos și galant al lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de metafore și comparații, aproape poetice, aproape parodice, aproape sarcastice. Cele cinci simțuri sunt puse la treabă prin experiențe în direct, ca să nu mai vorbim de al șaselea, al imaginarului prodigios în a sugera voluptăți sau repulsii, în a descrie acuplări cu logodnice de-o seară sau orgasme prin delegație (a se vedea mascarada în care este atras Luc, admirator-complice al compozitorului-fanfaron Castelanne, de către soția acestuia, Irène. Aceasta se lasă anume penetrată de Luc în timp ce are o convorbire telefonică aranjată cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dus la sistarea transporturilor aeriene și rutiere. Frica reușise să învingă simțul proprietății. Complementară acestei stări, viața orbilor internați, și-așa sufocantă, devine o osândă infernală. Conviețuiesc claie peste grămadă, drept care n-au cum să nu cedeze instinctelor și animalității (acuplarea spontană și încăierarea pentru spațiu); în plus, coridoarele se transformă într-o hazna fetidă, într-un oribil covor continuu de excremente călcate de mii de ori în picioare, la care se adaugă și duhoarea a peste 250 de trupuri macerate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
p. 308), în stare să contureze dinamica psihologică a trăsăturilor. Performant aproape la fiecare pagină, ca să nu mai vorbim de climatul hipersenzitiv în care personajele se bucură de prezumția noastră de credibilitate (coborâre în abisal sau în bolgiile vampirizării sau acuplării prin grila concupiscenței voyeuriste), Petru Cimpoeșu aduce în arena romanului post-proustian insolitul concept de prezent etern, prin deposedarea violentă de improvizațiile trecutului și de impostura viitorului. Un prezent cu copertele rupte, anonim ca o carte fără coperte. Doar el poate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ale afectivității pure, ci bucuria și suferința. Asceza intervine prin resortul corpului subiectiv tocmai în punctul dezvrăjirii iluziei erotice. Înfrânarea cenzurează dorința de eliberare de angoasă prin saltul facil în vertijul iresponsabil al păcatului. Prin adoptarea soluției ieftine a simplei acuplări sexuale, omul ratează nu doar întâlnirea cu viața transcendentală a celuilalt, ci mistifică sensul adevărat al propriului sine. Asceza - în creștinism, cel puțin - țintește realizarea comuniunii cu celălalt, adică potolirea setei primordiale de alteritate cu adevăr, în loc de minciună, și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
consacrat fenomenologiei trupului 1 menține verdictul lui Michel Henry despre autismul oricărei relații epidermice cu celălalt, sugerând că doar fecunditatea întâlnirii dintre bărbat și femeie reflectă și asigură în sens profund unitatea celor doi iubiți. Cu alte cuvinte, nu simpla acuplare sexuală, ci trupul copilului nou-născut face ca cei doi să fie una (Mt. 19,6). Dacă eșecul întâlnirii erotice își păstrează timbrul autenticității atunci când trupul celuilalt palpită în chip magic (dar înșelător, conform legii fenomenologice a duplicității apariției), cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
opune revenirea la realism, înțeles ca renunțare la manierismul exterior, dar respinge "atitudinea utilitaristă față de artă"134 fără a explica ce se înțelege cu precizie prin aceasta. Realismul este definit mai mult negativ, fiind altceva decât un "vers propagandist", decât "acuplarea circumstanței și satisfacerea contingenței". Pagina a treia aduce un interviu cu Perpessicius plecându-se de la al doilea volum "Eminescu" care întârzie să apară și căruia i se prezintă structura, pentru a se trece apoi spre o discuție despre libertate în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]