100 matches
-
fieștecăruia că cei ce rânduesc nu vor avea nicio plată de la Dumnezeu și diiata lor pre urmă să va strica și rudele ce vor rămânea făr’ de moștenire și făr’ de voia lor vor moșteni averile lor și afurisaniile ce adaog pentru că sânt făr’ de cale vor cădea asupra lor”. Pasibili de sancțiune sunt și redactorii („Vericarele din preoți va fi chemat să scrie diiata cuiva cu pizmă asupra rudelor lui”), transformați câteodată (căci unii erau duhovnicii văduvelor) în consilieri („apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tot respectul - au un aer ușor învechit, fără a fi totuși ieșite din uz. E sigur că au fost foarte folosite multă vreme; în lumea personajelor lui Caragiale, invocarea respectului e omniprezentă: în primul rînd în corespondența oficială - ,Cu respect adaog spre cunoștința dv.", ,cu respect stăruesc", ,cu respect raportez urgent" (Telegrame); ,cu cel mai profund respect viu dar a vă ruga" (Urgent) - dar și în aceea mai puțin formală - ,Al d-tale, cu tot respectul" (Aprilie). Rică Venturiano întrebuințează formulele
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
claselor populare"; "Să înțelegem că, precum nu e om fără poporul din care face parte, astfel nu e omenirea din care facem parte. închinându-ne omenirii, nu scădem neamul nostru, ci prin însuși prinosul pe care i-l aducem ne adăogim la ceea ce înainte de această eră în omenire." În fine, se cuvine un cuvânt de mulțumire editorilor acad. Eugen Simion și Tiberiu Avramescu, care ne-au făcut acest dar de preț.
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
portului levantin dintre cele două războaie; orașul vechi, lipsit de orice legătură cu noile cartiere stereotipe de blocuri. Patina provinciei se resimțea și aici, ca și inerția, însă marea te putea face să uiți de ele”. Sau, dimpotrivă, am putea adăogi, era în măsură a le aprofunda vizionar... Semnificativ, confortul scriitorului de stirpe meridională se exprimă uneori, ca la nenea Iancu cel paradigmatic, prin gestul de-a întoarce spatele sublimului natural ori arheologiei, în beneficiul șuetei de cafenea, boemei care e
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
toate impresiunile ce ea produce asupra imaginațiunii și asupra simțimintelor omenești atît prin împărtășirea omului la înseși acțiunile ei, cît și prin descrieri literare, prin imitațiuni armonice sau prin reprezentări plastice ale scenelor de vînătoare". Ceea ce mi-aș îngădui să adaog, cu privire la descrierile literare, este că actul cinegetic în sine, la practicanții lui autentici, se îmbrățișează strîns cu literatura, că este concomitent faptă și poem, că emoțiile vînătorului sînt, în esență, emoții epice... Am spus "practicanții autentici" pentru a-i exclude
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
cu o mare datorie de recunoștință față de Inochentie Micu, întemeietorul Școalelor. Cât este de mare datoria aceasta, au spus-o - așa cum știau s-o spună - toți luceferii culturii și literaturii românești. Ar fi prea cutezător din parte-mi să mai adaog ceva. Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani n-a mai putut fi stinsă de atunci -, și nici nu se va stinge vreodată. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mâinile vrednicului său urmaș, Petru Pavel Aron
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
le-a dat naștere. Îngăduiți, deci, Monseniore, unui scriitor născut din mamă olteancă și tată moldovean, să-și revendice și această tradiție fundată de Episcopul Inochentie Micu, la Blaj, acum două sute de ani. Nu cred că e nevoie să mai adaog ceva." Sub forma acestei epistole - Pecetea Blajului - este un veritabil poem în proză. Accentele de odă sunt prezente în introducere prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
azi că vine din... Țară și că trece în Ardeal. Numele propriu de "Țară" se dă dar Valahiei lui Mircea I, pe când dumnealor [î]l atribuie sentimentalismului de ocazie al unui călător. Iara noi - nu fie cu bănat - am mai adăogi o vorbă, fără a ne preocupa mult de căutătura de dispreț. Nu cu utopii comunarde, nu urmând pe fanariotul C. A. Rosetti, care-a corupt această țară și-a făcut din vicleșug, din tâlhăria patronată a amicilor săi politici, din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mii de vite/. Și rugăm pe isprăv(nicieă să binevoiască a face cunoscut la locul cuvenit pentru a se lua poruncă de desființare(aă acestei zalhanale din locul aflător și înființare(aă ei pe pilda celorlalte zalhanale din Moldova, adăogind a arăta că pătimirile din vara trecută au fost așa nesuferite încât și jignitoare stării sănătății famililor noastre, căci ne face și acum ai îndoi îngrijirea după săceta ce se vede că urmează, ca nu cumva să nască niscaiva boale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de la regimul alimentar vegetarian și de crudități. Cu ochiul stâng, vedeam doar negru, nu mai intra lumina deloc. Și atunci am suprimat (am înlăturat) definitiv, din alimentația mea, toate alimentele de origine animală. Am revenit la regimul alimentar vegetarian și adaog, zilnic, puțin hrean ras (rădăcină), la mâncare. Mănânc zilnic urzici opărite și miez de semințe de dovleac. Acestea au început să „spele” intestinele mele, colmatate cu brânzeturi, ouă, etc. Și ca efect, a început să intre, din nou, câte puțină
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
salată : Toc mărunt aproximativ 1,5 kg de varză albă crudă, proaspătă. Spăl, curăț și dau prin răzătoarea, cu ochiuri mici, 1 kg de rădăcini de morcov, pătrunjel și țelină, le amestec cu varza tocată într-un castron de porțelan. Adaog câteva frunze uscate și mărunțite de leuștean, oțet și ulei. Amestec totul până se omogenizează și salata este gata. Nu pun sare. Din această salată, mănânc în mai multe zile consecutive, până o termin, de obicei trei zile. La masă
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
câteva frunze uscate și mărunțite de leuștean, oțet și ulei. Amestec totul până se omogenizează și salata este gata. Nu pun sare. Din această salată, mănânc în mai multe zile consecutive, până o termin, de obicei trei zile. La masă, adaog pe lângă această salată și o mâncare preparată din cartofi. Lăsată mai multe zile, salata de varză, preparată ca mai sus, fermentează și are efectul Rejuvelacului, cu deosebirea că tranzitul intestinal este mai încetinit, comparativ cu cel provocat de Rejuvelac. Eu
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
na Sion, am constatat, cu părere de rău, că atât caligraficește cât și ortografic toată clasa (compusă din 8 eleve) e slabă. Cauza, dupre cum spune d-na directoare, este în mare parte neregulata frecuentare a elevelor; din parte-mi adaog însă că trebuie să fie și greșeli de metodă. Gramatica se predă mecanic, după manualul lui Măcărescu, care conține definiții, nu garantează însă nicidecum cunoștința concretă a regulelor limbei. În privința ortografiei, se-nțelege că nu e de cerut ca să știe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
primare; căci atuncea n-ar îndeplini nici cerința minimă care li se face acestor școli, adică învățarea corectă a citirei, scrierei și calculului. Toate aceste neajunsuri le-am notat în condica de revizie și aștept îndreptarea lor. Pe lângă aceasta mai adaog că repartiția încăperilor localului de școală arată - indulgent vorbind - o prea mare îngrijire a d-nei directoare pentru propria sa persoană. I-am observat deci că lucrul principal în localul unei școli sunt clasele, iar nu locuința privată, a directoarei. Afară
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Ceea ce aș fi voit e ca eu să nu fi adaogat defel la sporirea acelei greutăți ce apasă deja asupra acelei palme de pământ. Deciziunea mea-i luată. Nevoind nici să-mpărtășesc soarta fraților mei, risipiți pin străini, nici să adaog la lipsa lor, am decis să mă-ntorc în țară peste câtăva vreme și [să] m-arunc iarăși în valurile vieții practice. Mi-e indiferent cum - eu ș-așa nu mai pot fi fericit în lume; iar muncind nu-mi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cunoaște cum m-ai cunoscut d-ta, cine știe, cum știi d-ta, că n-am putut iubi nici pe mumă-mea mai mult decum te-am iubit; că cel mai mic sacrificiu ce binevoiai a mi-l face mai adăogea încă acea iubire, acela va ști cum au trebuit să fiu când am căpătat siguranța că era destul să ieși pân-la Varatic (adică la Piatra) pentru ca să nu mai gândești un moment măcar la mine. Ce să mai continuăm, doamnă, o
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
domniia me ca să aibă a lua în toți anii câte 160 lei pe anu,... din vama domnească... Și pentru aceasta milă ce am făcut ... să aibă datorie preosvințitul mitropolit... purtare de grijă ca cu acestu agiutor să sporească și să adaogă folosurile sfintii Mitropolii... și încă de vreme ce sântu 2 școale aice în oraș, în Iași, una grecească și alta slovinească, să fie dator mitropolitul... a ave purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoințe asupra ucenicilor să-i
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
creatoriu, pentru că aicea vorba ca atare zugrăvește deja impresiunea ei (subiectivă), și vorbitorul nu are decât a o reproduce clar și cu înțeles. Ba încă din contra: omul în vorbirea acestor espresiuni cari imitează sunetele nearticulate nu are de-a adăogi de la sine decât foarte puțin, căci în cazul de față limba a luat asupră-și întreaga acțiune a zugrăvirei. Va să zică nici aicea nu poate fi încă vorba despre o activitate artistică în sensul propriu al cuvântului. Pentru că limba pe această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de viață și lumei acelor figuri. {EminescuOpXIV 346} Un costum neantic la figurile de mai sus le-ar rumpe deodată din iluziunea acelui timp anumit, și spectatorul ar trebui să se orienteze înlăturînd mai întîi acea contradicțiune. Pe lângă aceasta mai adăogim idealitatea acelui costum însuși, care, reducîndu-se la amândouă spețiile de haine, a acelor îmbrăcate și a celor flotante, ceea ce favorizează așa de mult mișcarea liberă a corpului încît toate atitudinele și gesturile condiționate de afectul și patosul sufletului se reflectă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
activitatea artistului cearcă reproducerea unui întreg care nu poate fi chemat în viață decât prin conlucrarea celorlalți artiști singulari. În toate artele celelalte artistul este creatorul unui întreg de sine stătător și esistent pentru sine, care nu trebuie să fie adăogit și complectat într-un întreg prin conlucrarea sincronistică a altora. Artistul dramatic crează acuma-ntr-adevăr un inel de-sine-stătători, care însă trebuie să fie potrivit în legătura lui cu alte inele pentru a-și împlini destinațiunea sa. Aicea zace pericolul pentru esersarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni o cunoștință. Această operație eu o numesc sinteză. Pricep însă sub sinteză în accepția cea mai generală operația de-a adăogi diferite reprezentații laolaltă și a (concepe) resuma diversitatea lor într-o cunoștință. O asemenea sinteză e pură când cele diverse din ea nu sânt empirice, ci date apriori (precum în spațiu și timp). Înaintea oricărei analize a reprezentațiilor noastre acestea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ci numai cu predicatul lui, cu care fusese unit în mod sintetic, și anume atuncea numai când predicatul întîi și cel de-al doilea se pun în același timp. Daca zic "un om neînvățat nu-i învățat", atunci trebuie să adaog condiția "în aceeași vreme", căci acela care-ntr-o vreme e neînvățat poate prea bine să fie cu vremea foarte învățat. De voi zice însă: Nici un neînvățat nu-i învățat", atunci principiul e analitic, pentru că nota sau atribuția neînvățăturii face
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru siguranța și a statului, și a regelui. Dintr-asta se mai poate scoate încă o învățătură: ca toate măsurile cele aspre principele să pună pe alții să le execute, afaceri de grație însă să le păstreze pentru sine. Mai adaog apoi că un principe trebuie să întîmpine pe cei mari cu respect, fără de-a excita însă ura poporului. Multora li se va părea că ideile acestea stau în contrazicere cu exemplul împăraților romani, dintre cari mulți au guvernat minunat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
două mii de ani acest pământ din trupurile noastre face parte" (Nichita Stănescu, (Un pământ numit România) Încă n-am reușit să desenez conturul Patriei exact precum este De fiecare dată îl fac cum aș fi vrut să fie Ba îi adaog niște lanțuri de munți veșnic verzi care cresc în afară și împrejurul lor tot verde o câmpie iar deasupra ei lăcrimând o vioară Păduri seculare mănunchi de râuri ca niște crengi retezate Orașe străvechi colier de cetăți și cine știe câte mii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Popa începu să mormăiască și să răscolească filele unsuroase ale cărții. Deodată se întoarse cătră primar, care stătea pe scaun la căpătâiul călătorului: —Ai văzut calul? —L-am văzut. Bun cal! Bun cal, da! zise popa. Apoi, după o tăcere, adăogi: Dacă moare? Cine, părinte? Popa făcu semn spre străin. Dă, eu știu ce-i de făcut? îngână primarele. Popa împroșcă iar, vânturând filele unsuroase: — Dacă moare, cu ce-l îngropăm? Calul! vorbi luminat primarele. De bună-samă, calul! răspunse popa. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]