582 matches
-
și Eminescu: "o plăcută surprindere a fost pentru blăjeni, când văzură că sunt cercetate (aceste școli n.n.) de mai mulți tineri din Bucovina și câțiva chiar din Moldova, între care și nenorocitul Eminescu, pentru un scurt timp" (p.66). În "addenda" lucrării se reproduce un articol-necrolog al lui Brânzeu, publicat în anul morții lui Eminescu, 1889, în revista Familia care are meritul să schimbe puțin "contextul" receptării la Blaj a poeziei eminesciene; poezia lui Eminescu s-a bucurat de prețuire și
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
deocamdată pe nimeni, comediile d-lui Valjan rămân prin ele însele un spectacol al unei lumi de mult apuse spre care orice privire e încărcată de nostalgie. Cu atât mai mult cu cât ediția de la Vremea e însoțită de o Addenda (I. Valjan văzut de critică și de el însuși) ce completează, prin documente de epocă, portretul unui om și al vremurilor sale. Pentru conformitate, trebuie spus că volumul Generația de sacrificiu are o prefață, scrisă de Valeriu Râpeanu, a cărei
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
a fiecărui rînd.: "Mă opresc mereu la acele neînsemnate lucruri care sînt capabile să arunce o cît de mică rază de lumină asupra tuturor gesturilor și a tuturor întîmplărilor care formează ceea ce aș putea numi viața mea" (s.m. - C.R.). În Addenda apar trei texte din perioada de "activism" suprarealist, texte scrise împreună cu reprezentanți de seamă ai avangardei românești: Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Paul Păun, Trost. L'infra-noir, Éloge de Malombra, Le sable nocturne păstrează forța manifestelor avangardiste de la început de secol
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
Riaan! Riaan! Riaan!". În ciuda cheii realiste pe care pare să o ofere, însă, microromanul sugerează în același timp trăirea realității "la mîna a doua", un biografism jucat în spiritul poeziilor optzeciste, și se încheie sub semnul acestei ambiguități. Astfel, "promemoria, addenda sentimentală și adevărată (de jure și de facto)" de la sfârșitul cărții pare să confirme și în același timp să răstoarne veridicitatea narațiunii, arătându-ne că substanța palpabilă a romanului este, de fapt, un trompe l'oeil: "1. Vadu Alb = Râu
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
găsim spațiul spre a consemna evenimentul: o mostră antologică a maculaturii de gen, aleasă din întreaga producție a unei jumătăți de veac, implicit stindard al politicilor departamentale, bașca blazonul unei cariere a "epocii de aur" adusă la zi, cu o Addenda omagială la textul în cauză, nu mai puțin caracteristică. Nu este exclus - spre verificare - să putem conta pe reluarea, măcar pe micile ecrane, a filmului Burebista, sub aceleași etichete elogioase de care beneficiază, la TVR 2, reprogramarea celeilalte inițiative partinice
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
un fel, ieșit parcă din rezerva de geniu solitar." De atunci și multă vreme mai apoi, dacă nu mereu, Dinu Pillat a văzut în G. Călinescu un alt părinte spiritual. Când antologiei nu i s-ar fi adăugat și o Addenda, însumând răspunsuri ale însuși celui studiat, la defăimări, critici, obiecții ori eronate interpretări, o coloană ar fi lipsit unui așa de cuprinzător edificiu. Cel care - cum se exprimă - cu nici un cuvânt nu și-a închipuit că o carte precum Istoria
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda constînd în fragmentul de roman neîncheiat și eseuri strălucitoare, inclusiv unul, intitulat chiar Romanul fantastic. Dl Mircea Braga a făcut, prin restituirea întreprinsă, o faptă de istoric literar demnă de toată lauda. Iar studiul introductiv e învățat, pătrunzător, călăuzind fericit
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
om în Germania hitleristă care, peste un an, zvîrlind cît colo uzanțele lumii civilizate, va provoca măcelul celui de al doilea război mondial. Dl Dumitru Hîncu a tradus și adnotat excelent acest jurnal al Marthei Bibescu. I-a adăugat o addendă alcătuită din cîteva studii și eseuri ale d-sale legate, toate, de personalitatea fascinantei Martha Bibescu. E o ediție care merită citită. Martha Bibescu, Jurnal berlinez '38. În românește, note și Addenda de Dumitru Hîncu. Editura Vivaldi, 2001.
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
jurnal al Marthei Bibescu. I-a adăugat o addendă alcătuită din cîteva studii și eseuri ale d-sale legate, toate, de personalitatea fascinantei Martha Bibescu. E o ediție care merită citită. Martha Bibescu, Jurnal berlinez '38. În românește, note și Addenda de Dumitru Hîncu. Editura Vivaldi, 2001.
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
sau anecdotică (Arabii și dracul, Îngerul păzitor). Din periodice (p. 123-189) provin două categorii de poeme: traduceri cu virtuți de versificație narativă, plus epigrame și ghicitori fără prea mult haz. Ocazionalele (p. 191-203) nu depășesc valoarea de album sentimental. În Addenda (p. 205-228) Mircea Popa plasează poemele elevului Coșbuc, restituite anterior de Constantin Catalano. Mai ales acestea ar fi fost cu adevărat inedite, căci sunt preluate dintr-o revistă manuscrisă, "Muza someșană". Altfel, volumul îngrijit de Mircea Popa reunește "poezii regăsite
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
mi-am dat seama că el, tatăl meu cumplit, a fost personajul principal al imaginarului meu poetic." O "exorcizare" și un fel de împăcare. O recunoaștere a tatălui de care nu poți scăpa. Dincolo de ea, după ce vei fi parcurs, în Addenda, "precizarea" teoretică, unificatoare, a lui Ion Vianu, Ce este un tată?, nu mai rămîne nimic de adăugat... În lumea taților, carte gîndită și alcătuită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2004, 238 pag.
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
la îndemînă ("cărți și îngeri sar, deopotrivă, în apărarea poetului. Iar, la drept vorbind, cărțile sar primele."; "Mie unuia mi-e milă de ce-l așteaptă pe Emilian Galaicu-Păun."), te îmbie-împinge să citești cartea/cărțile. După ce ai parcurs întregul "top", plus addenda despre anul 2003, în poezie, proză și critică, te convingi, oricîtă mefiență ai pune în a-i "deconstrui" optimismul, că tocmai încrederea în suflul "organismului" pe care-l analizează îl "consacră" pe Al. Cistelecan drept critic.
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
că prea mulți tineri scriitori, abia alfabetizați, se cred maeștri, fără să fi parcurs o perioadă de ucenicie. Gustând dintr-un pahar de vin, Caragiale citește un poem de Coșbuc, lăcrimează și face apoi elogiul "goanei veșnice după desăvârșire". În Addenda, îngrijitorul ediției reproduce două texte apărute la scurtă vreme după moartea scriitorului. O evocare nesemnată apăruse în "Opinia" din Iași, în 14 iunie 1912, și se referă la anul 1893 când scriitorul a încasat o sumă infimă pentru reprezentarea Scrisorii
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
la Cluj, a ieșit total din circulație, abandonînd activismul, socotind că n-are ce căuta în viața politică de vreme ce ea urmărește exclusiv aspirația spre cucerirea puterii. D-sa se consideră un neopașoptist (un articol despre acest concept e integrat în Addenda acestei cărți dialog) și a constatat că, din păcate, clasa politică de astăzi nu împărtășește convingeri de interes național democratic, ci de acumulare a pîrghiilor de putere. În consecință, a scris o autobiografie intelectuală (Viața unui om singur), de vreo
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
cu frenezie. Exact ceea ce esențializează un autor. Așa încât, oricâtă nefericire ar expulza discursul ei, rezultatul e întotdeauna unul superlativ artistic. Citim portrete și amintiri literare, articole publicistice, recenzii și frânturi de gânduri dintr-un jurnal de idei. În final, o Addenda reproduce discursul parodic adresat oponenților literari de care aminteam în debutul cronicii. Ori de câte ori asamblează un portret, Marta Petreu nu dă greș. Ea știe să agațe elementul semnificativ de care leagă apoi o biografie: apreciază la Nicolae Balotă „erudiția uimitoare”, „râsul
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
țin discursuri, se fac funeralii naționale. Bolintineanu moare sărac și singur, neomagiat de nici unul din mai-marii țării sau ai breslei. Ca întotdeauna, măsura vieții sociale nu-i totuna cu măsura literaturii. Despre anii ce rămân până la Independență, precum și despre valoroasa addenda a volumului, data viitoare.
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
Rolul ideilor - „chiar și false”- iată o cale deschisă recuperărilor” (subl.n - M.B.). Abia acum se-nnoadă explicativ întreg demersul științific al istoricului literar din solida sa carte, precum și fragmentarea ei pe... părți, supratitluri, capitole și subcapitole, indicatori tematici, anexă, addenda ș.a. O risipire mai generoasă nici că se putea! Cartea se dorește a fi o altă variantă de istorie literară, ori o alternativă la cele cunoscute. De aceea, Cornel Ungureanu este polemic cu măsură, fiind sobru și la obiect, mai
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
eveniment al Cincizecimii, cu alte cuvinte, ca o coborâre a Duhului Sfânt, ce asumă istoria liniară într-un prezent harismatic. Drept urmare, toate Sfintele Taine sunt evenimente harismatice și realități ale Cincizecimii. În cele ce urmează, voi expune într-o anexă (addenda), un material spicuit din cartea renumitului teolog Alexander Schmemann - „Euharistia” - tradusă (și) în limba română, fiind un foarte bun instrument de lucru și de cercetare pentru slujitorii altarelor bisericești și pentru teologi - care o consultă, o citesc și o citează
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
a luat premiu la revista “Vatra Veche” din Târgu Mureș, iar cu versuri socio-patriotice va fi prezentă la viitorul festival de la Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta. În volumul recent „Glia de aur”, apărut la Editura “ Singur” în 2015, figurează și o addendă dedicată amintirii scriitorului Corneliu Leu. Asociația are membri în toată Canada, dacă menționăm pe Corneliu Florea din Winnipeg, Dumitru Ichim, Kitchner/ Ontario, Veronica Lerner, Elena Buică și Eliza Ghinea din Toronto sau împrejurimi , pe Al Francisc de la Brampton, care după ce
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
de Dumitru Micu. După alcătuirea celor patru volume anterioare, Mircea Handoca a intrat în posesia altor numeroase scrisori, originale sau în copii xerox, adresate lui Mircea Eliade de personalități care figurau sau nu figurau în acele volume. într-o amplă Addenda din volumul al cincilea, sunt reproduse scrisori primite de la Ugo Bianchi, istoric al religiilor și exeget al savantului român; Roger Caillois, eseist și filosof francez; Georges Dumézil, specialist în domeniul mitologiei comparate; Henry Frankfurt, arheolog, directorul Institutului Warburg din Londra
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
1930 îi scria lui Mircea Eliade: "Dacă ești în stare să consideri ceva sacru în viața dumitale, te rog să nu-mi mai treci pragul sau să încerci să vezi sau să corespondezi cu vreunul din membrii familiei mele." în Addenda sunt prezenți și mulți corespondenți români, din țară și din străinătate, precum Haig Acterian, Sergiu Al.-George, Barbu Brezianu, Gheorghe Bulgăr, Petru Comarnescu, Ovidiu Drimba, Vintilă Horia, C. Rădulescu-Motru și alții. în finalul acestei remarcabile ediții, Mircea Handoca a alcătuit
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
de prieteni - Nina Cassian și Ov. S. Crohmălniceanu - tratează, în amintirile lor, episoadele referitoare la Celan. Din cele șase capitole centrale ale cărții lui Petre Solomon (las la o parte atât nota introductivă, cât și întinsa bază de date din Addenda), primele trei li-vrea-ză tot instrumentarul demersului critic. O reconstituire, adică, a Bucureștiului imediat postbelic, o trecere în revistă a cercurilor scriitoricești frecventate de junele Paul Celan și o fidelă consemnare la cald a jocurilor de cuvinte pe care acesta le
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
ceea ce vedeam și de apăsătoare amărăciune pentru ceea ce știam că lăsasem acasă". Jurnalul "epocii de aur" se încheie în iunie 1989, înainte așadar cu câteva luni de a se fi sfârșit "epoca". Va fi reluat, ne spune Radu Ciobanu în Addenda, în ziua de 22 mai 1991, "într-un flux mult mai abundent și mai constant decât înainte". Un an și jumătate scriitorul nu s-a apropiat de jurnal, ceea ce îi confirmă, ne spune, părerea că "momentele cu adevărat însemnate ale
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
simplă, obligîndu-te să stai treaz la timonă". Există, altfel zicând, un timp al trăirii și un timp al mărturisirii, necoincidente. Ce a făcut în răstimpul de un an și jumătate când "doar" a trăit ne spune Radu Ciobanu în substanțiala Addendă: purtat în stradă, în zilele lui Decembrie '89, de vâltoarea unei revoluții mai mult mimate, parodice ("Domnea o atmosferă mai curând de chermeză decât de zaveră"), ales în consiliul municipal FSN, unde i se dă o funcție care echivala cu
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
Florin-Silviu Ursulescu: Paul Polidor Între cauze nobile și muzică avangardist- futuristă Un volum care cuprinde pe lângă corpul principal (articole din presă, prefațări ale unor concerte sau emisiuni) - articole scrise de Dumitru Bălan și Eugen Cristea, discografie selectivă, fotografii de arhivă , addenda - și, foarte interesant - are adăugat la final un CD audiobook conținând un interviu cu protagonistul. Din preambulul autorului am desprins câteva părți edificatoare. Am subliniat câteva fațete ale personalității lui Paul Polidor - profesor, traducător, capacitatea de a cânta în 13
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]