1,572 matches
-
în pielea de foc a strigătului, acum eu culeg strugurii și îi așez în coșurile pîntecoase, iar vinul începe singur să boncăluiască în arterele mele în graiul insomniei, dar tu vii seară de seară în ospeția gîndului, Rabbi, și mă ademenești în mirul iertării cu care glăsuiește sîngele hipermnezic vărsat la nașterea utopiei deoarece chipurile lucrurilor care sînt în ceruri au trebuit curățate în felul acesta, a fost necesar ca și noi, proștii, să ne prefacem că intrăm în ceruri fără
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
cu elevii, aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă agasau mai mult colegii, toți agronomi, toți navetiști dinspre Târgoviște, anoști și plafonați, sătui de meseria de profesor (ademeniți de școală mai degrabă ca să evite gospodăriile agricole de stat, corvezile și servituțile activității „de teren”), care-și desfășurau programul între două trenuri, grăbiți să termine mai iute orele, să fugă, făceau o figurație deplorabilă; în recreații mă pomeneam cu
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
știam, figurile astea sunt vechi ca mormintele, să-ți arăt ce-am scris eu". Recită și exemplifică. În variante, novicea și-a depășit maestra. "I-ai văzut?" "Mă dezbrăcam și mi-a poruncit: aprinde lampa!" "Te pândea?" Apoi m-a ademenit în baia cu mirodenii". "L-ai auzit?" Pune lavandă și pune și iasomie, mi-a spus". "Se ascundea?" Apoi i-am simțăit îmbrățișarea..." "Era tânăr, bătrân?" N-avea chip: era zeul Pervers al apei în care se scaldă fecioarele..." Credincioasa
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
de minunare! Din burta mamei mele priveam cum ninge. Priveam războaiele care ning peste lume. țineam sub observație și integram în sistem marea care face spume Din burta mamei mele, lumea mi se părea de vis. Făcută înadins ca să mă ademenească. Așa, ca și cînd ar fi spus: Hai, ghidi-ghidi, ieși afară, ghidușule! Dar eu nu mă dădeam înșelat. Dar eu nu mă dădeam dus. Stăteam acolo, chicotind, cu genunchii la gură și nici nu visam să ajung bărbat. Lumea Amăgitorului
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
ajuns acolo unde nimeni nici măcar n-a visat bucură-te îmi spuneam cu vocea sugrumată de plîns acum am uitat e nevoie de ploaie fluviul e la fel ca anul trecut nimic nu spune despre cei înecați aceeași și pasărea ademenită-n undă și eu doar câteva riduri câteva cicatrice proaspete secetă ,e nevoie de ploaie" spun bătrânii să spele noroiul dintre cuvinte ea victoria pentru Andrei când rana va fi una cu carnea și oasele strălucitoare împărțite pe câmpuri dogorâte
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
acest poem cât un fir de nisip ce-n furtună-și caută scoica acest poem scris cu cele șapte vieți mistuite până la jar cu cele șapte morți ferecate sub umărul stâng ca un solo de trompetă sfâșiind noaptea acest poem ademenind ca un abur de pâine pustiu despre văzute și nevăzute târziu cânt și eu ca un greiere într-o casă pustie ei nu aud ei sapă cărări în nisipul deșertului parcelează măsoară pun capcane pentru vânt ocupați să lase ceva
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
după moarte amintindu-mi că la ultima întîlnire mi-ai spus ,să nu trăiești ușor să nu scrii ușor să nu mori ușor. dumnezeu este indescifrabil". 2 înainte de naștere pe noi ne-au scăldat apele morții. flăcările morții ne-au ademenit în groapa roșie pregătită pentru arderea de tot înainte de naștere. din gîrliciul spaimei ne-am potolit setea și de trei ori pe zi în fața barbarilor am înghițit dumicatul de spaimă. îmbrăcați în hainele pestrițe ale risipitorilor n-am înfulecat din
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
poate fi răstălmăcită și ca ochiul veșnic treaz, care (supra)veghează totul, lucruri, acțiuni și oameni. Și de care poetul se simte țintuit permanent. Ceea ce-și îngăduie fără limite, este retrăirea amintirilor, „Visele neîmplinite / Cu trecutele iubiri / De neant ademenite”. Poezia devine romantică atunci când autorul se lasă copleșit, fascinat de clarul de lună, de zânele care se adună și de liniștea nopții. Revolta poetului se îndreaptă și împotriva tagmei preoțești, socotită de el, ca fiind răspunzătoare pentru sărăcia celor mulți
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
SIBII - "SPRE ȚĂRM" ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015. „Cineva și-a uitat aripile pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
soția regretatului scriitor, un exemplar din volumul Spre țărm, o antologie de versuri scrise între anii 1979-1994. Citește mai mult „Cineva și-a uitat aripile pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)”„Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)”„Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
egale;/ și de atunci rătăcim/ într-o risipă a chemărilor” (Ibidem), între nostalgie și patetic. Un semnal-apel erotic, cu pudoarea emoției sincere, adolescentine, care, deși anxioasă și crispată, rămâne la nivelul unui strigăt disperat de iubire neîmplinită: „Cu gândul îți ademeneam vorbele,/ cu ochii îți ardeam zâmbetul,/ cu mersul îți chemam drumul,/ cu plânsul îți inundam calea” („Rătăciri”, pag. 14), ca să alunece spre speranță: „Locuiam ca un mac în lanul de grâu/ până au venit secerătorii/ și din verbul meu au
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
muzica narativă abandonează postura seducătorului, instalând o abilitate categorică de a se pune în relație, de a vesti, a semnala, a coresponda ori a se adresa. În definitiv, a seduce înseamnă a subjuga, a captiva, a fermeca, dar și a ademeni, a momi, iar în ultimă instanță, a corupe și, de ce nu, a păcătui. A comunica este sinonim cu a anunța, a face cunoscut, a informa. Actualmente, seducția în muzică se bazează precumpănitor pe efectologie sau pe voluptatea sunetului în sine
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii, care pot pătrunde prin intermediul simțurilor, provocând ravagii în sufletul nostru, căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
istorie. De atunci și până astăzi, roata și-a aflat trebuință în mai toate îndeletnicirile; de la mașina cu abur și cel dintâi vehicul de transport până la zborurile interplanetare. ...Meditam la toate acestea, rezemat cu fruntea de ușorul unei ferestre hurezene, ademenit de murmurul sacadat al roții de olărit, petrecut din milenii până la noi. Meditam la toate acestea în universul de trudă și mister al meșterilor hurezeni, care stau calmi pe scăunelul lor de stejar lustruit ca palma - și de sub mână li
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
și Inocent. l Un nou caz de viol se află în atenția procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș. Anul trecut, în 24 noiembrie, taximetristul I.P. , de 42 de ani, născut prin părțile Iașiului, dar cu domiciliul la Timișoara, l-a ademenit în locuința sa pe B.P. , un copil de doar zece ani. Odată intrat în apartament, pentru micuț totul a devenit un coșmar: el a fost amenințat de inculpat și silit să întrețină raporturi sexuale. Violatorul a fost arestat pe 30
Agenda2004-4-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/281988_a_283317]
-
sprijin material și din partea forurilor centrale. În toamna anului 1945, când Petru Comarnescu vizitează Timișoara, scrie, impresionat de cele văzute: „Catedrala de la Timișoara domină cu volumul ei bine așezat tot orașul, iar acoperișurile cu țigle smălțuite lucesc în toate părțile, ademenind privirile și încântându-le... Chiar dacă i se pot aduce obiecții cu privire la echilibrarea volumelor și părților laterale, Catedrala de la Timișoara înseamnă un mare efort arhitectonic și o fericită alegere de stil“. Solemnitatea târnosirii În toamna anului 1946, după zece ani de
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
vrem. Mda! Sentiment nu glumă! Ce să vă spun? După specialiștii în urzeli, ea, ura, și-ar avea rădăcinile tot în primordii, când Dumnezeu ispitit și de draci, dar mai ales de tot felul de drăcoaice ce l-ar fi ademenit cu mirodenii și cu dragoste, le-a luat la goană și le-a îndesat și pe ei, și pe ele, tocmai în... turma porcilor. Vă amintiți, povestea din deșert! și eu când mă gândesc că porcul are și rang, și
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
cuprinde, în stil docu-dramă (ca pe Discovery), legenda lui Ignat, un om sărac, care trăia în vreumurile pe când Dumnezeu se plimba pe pământ. Aproape de Crăciun, Ignat nu avea purcel, dar în casa lui erau zece guri de hrănit. A fost ademenit de diavol, dar intervenția divină l-a salvat pe Ignat de sărăcie. Cu noi este Dumnezeu l Muzică sacră și colinde Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș organizează duminică, 19 decembrie, în orașul Recaș, Festivalul de muzică sacră
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
Sunt albă, atinsă de aripa morții, Sunt neagră de tăciunele deșertului. Sunt alungată să păzesc clipa deschiderii florilor din oază. Neascultarea mea m-a pedepsit căci am rătăcit la amiază, Am rătăcit în asfințit pe colinele verzi, Să te găsesc, Ademenindu-te de la mioarele tale... Dar, vai, zâna cea frumoasă își paște iezii aproape de turmele tale ! Se făcea că un car de aur, trimis de un faraon, a luat-o. Caii își scuturau în coamă șiruri de perle și zale de
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]