1,639 matches
-
Prietenie > NU ESTE VIS Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 825 din 04 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului inima ta s-a deschis floare joacă lumina și roua zorilor printre petale dansează în jurul meu în ritm de jazz ademenindu-mă am întins mâna să-i prind umbra mi-a înfășurat sufletul în ritual ceresc acum o am aproape simt cum bate cântă șoptește tresare pentru mine de ieri și azi și mâine... învelită în strai de îngeri dimineața va
NU ESTE VIS de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346052_a_347381]
-
nu se puteau apăra de dușmani. Pe la sfârșitul lui august, cu mașina Ocolului silvic Lădești, însoțit de Șeful de ocol, ing. Zărnescu Ion și Marian Nica, pădurarul de canton, am dus iezii în adâncul pădurii, unde, de mult, instinctul îi ademenea. Când Marian i-a dus în brațe, pe rând, la o distanță de câțiva zeci de metri, iezii s-au în- tors după el și și-au rezemat capul de piciorul meu, frcându-și gâtul ca o mângâiere de mulțu- mire
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
și să muncesc - oftă fata. -Și atunci, de ce ai atâtea rezerve? -Vezi, hotărârea mea este foarte serioasă, dar ca să cuceresc pe cineva, ca să mă ajute în acest sens, nu am să mă culc pentru asta! - realiza pe loc că îl ademenește pe băiat spre o capcană ascunsă, dar nu avea ce pierde. Tânărul a căzut pe gânduri, dar a lăsat fata să plece fără nicio replică. Următoarea zi a fost chiar ultima, iar Ana avea nevoie să se pregătească, așa că au
SOLDATUL CU PĂR ROŞU de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356307_a_357636]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DANSAM ÎN PLOAIE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind Cum îmi țineam umbrela bucuriei Deschisă peste umbră. Chicotind Te-ademeneam în lumea nebuniei De-a fi doar noi și-altfel măcar un vis. Ștergând din gânduri orișice-ntrebare, Să înfruntam în doi, în câmp deschis Iubirea asta mare...tot mai mare Care creștea în noi și ne-aprindea În ochi
DANSAM ÎN PLOAIE de AURA POPA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350575_a_351904]
-
mai măsurasem de când eram amantă și amantul care împart din viață doar patul și minunea care avea loc în el transformând visul în realitate. Momente de nedescris împreună, într-un fel ieșite din comun prin felul lui de a mă ademeni la dragoste care mă chema și îl urmam necondiționat dorințelor lui care erau și ale mele. - Ne potrivim -Cu cine să fac comparația spre a putea să-i răspund? Reușise să mă convingă a trece peste orice moment de reținere
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
Marelui Inchizitor nu este legat de catolicism, ci abundă de ateism și materialism. Socialismul este supus celor trei ispitiri refuzate de Iisus Hristos în pustie; renunță la libertatea spiritului în numele fericirii și liniștii milioanelor de oameni. Marele inchizitor se simte ademenit de răul care a luat chipul binelui. Ispitirea antihristică apare atunci când omul ajunge în drumul său la capătul dedublării. Destinul omului se manifestă în conflictul unor principii polare divino-umane și umano-divine, hristice și antihristice. Cardinalul nu este însă numai unealta
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
umane autentice și, în special, valorile identitare ale propriului popor. Astfel, prin conținutul unui materialism și nu prin conținutul unui idealism, demagogia clasei dominante se manifestă cu multă încredere prin forme false de administrare care nu fac altceva decât să ademenească masele în acțiuni ce sunt favorabile doar puterii statale. Această realitate, lipsită de valori, este prezentă...” („Demagogia - procedeu real în subjugarea poporului basarabean”, pag. 70). Iar în studiul „Criza economică între putere și mentalitate”, pag. 96, autoarea concretizează că „clasa
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
îți scrie a ta Evă: Din negura de timpuri renaște vechea sevă să te întrebe cât mai vrei să povestești despre cum te-a mințit, tu, însă, o iubești...? Cum fuse ispitită de cel mai viclean șarpe și cum te-ademenise în cea mai neagră noapte să guști și tu, bărbate, din fructul ,,blestemat’’, punând pe capul vostru cel mai cumplit ,,păcat’’. De-atâtea mii de veacuri, cum n-ai văzut, tu, oare? Cunoașterea-i un dar și-o binecuvântare! Iisus
SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343009_a_344338]
-
te-aud, dar nu-ți descopăr calea, Pornesc buimac să răscolesc și valea, Venind de sus, din munți semeți sub creste. Îți caut ochi să îmi alunge jalea Ce parcă-n piept adânc mă răscolește, Dar vocea ta senin m-ademenește Prin vag ecou ce-ți repeta chemarea. Îmbrățișări, săruturi curg năvală, Sub noi cresc flori - grădină-nmiresmată, Ascuns izvor ne-ngână-n hârjoneală, Iar păsări trec în horă spiralată. Se trece zi și noapte inegală În visul meu, când fosta
DE DRAGOSTE, ÎN OGLINDĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363734_a_365063]
-
sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale, băieți și fete merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere străvechi, întruchipat
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > DULCE FANTASMA Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Limpede mare ochii tăi, Iar trupul tău iubirilor cărare, În fața mea deschisă că și-o floare M-ademenești pe-a dragostelor căi. Îmi ești binecuvântare sau blestem ? Frumoaso ce iubirea îmi dezvălui, În patul tău ce mult aș vrea să stărui Să-mi fii mereu aproape când te chem. Dar tu zâmbești, șăgalnic râde clipă, Ești doar o
DULCE FANTASMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354362_a_355691]
-
de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii ademenind prin miracolul verdelui ei princiar, perfecțiunea ce suie spre armonia celestă a Fericirii. Fecioara îmbrățișează soarele cu dogoarea inimii ei, înveșmântă cerul în Albastru de Voroneț, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi în azur palidele înserări ce se scutură pevisele
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
nr. 2188 din 27 decembrie 2016. POARTA COSMICĂ În blițurile fascinante ale nopții cerului Delfinul albastru îmbrățișat de Jupiter Înoată în striațiile marmoreene - Inele cafenii printre râuri înstelate... Jupiter, zeul cel bun, ne guvernează Învârtindu-se maiestos pe ax vertical Ademenindu-ne ca un cântec de sirenă În noaptea de Crăciun. Noul An sosește Cu lentile roz vede lumea terestră Din spectacolul universului înstelat Oferind aștrii-mii din Cornul abundenței. Planeta se transformă iar după amurg... Citește mai mult POARTA COSMICĂÎn
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
la oparte, iubitul să i se destăinuie, să-i admire fața și picioarele. Amantul trebuie să joace teatru, să plângă, să fie amabil, să-și arate gelozia. La însușirile fizice trebuie să se alăture și însușirile psihice. Amorul plăcut se ademenește cu cuvinte dulci! Râzi când râde ea, plângi când plânge ea. Încălzește-i la sân mâinile înghețate! Nu-i reproșa iubitei defectele! Află un nume măgulitor pentru fiecare defect. Nu întreba de ani, nici sub ce consul s-ă născut
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
noi Și mă întreb, de ce lumea-i atât de rea Acoperindu-și, în aparente fandosite, fata, Ce n-ar fi bine s-o arate nimănui. Noaptea-i acoperă și valul, Ce-l poartă pe străzi puștii, ălei înguste, Locuri întunecate, ademenesc oameni, ce-și fac păcate, Margini sărăcăcioase, de-orașe mari și mici, Le vezi mereu, ici, colo, în lumea asta mare. Nocturne gânduri, ce se opresc, dincolo ce pot vedea, Cu ochi-mi plini de lacrimi, Tu, le-ai primit
DINCOLO de COSTI POP în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360962_a_362291]
-
a găsit de mult propria identitate și cărțile sale se tipăresc la edituri valoroase, se lansează cu succes și se epuizează foarte repede. Pentru că, încă de la primele sale cărți, Femeia, eterna iubire...Ispita, autorul și-a educat lectorii, i-a ademenit în lumea lui atât de verosimilă din punct de vedere estetic, dar și după chipul și asemănarea celei reale încât cititorii săi fideli simt mereu nevoia s-o viziteze și, de ce nu, să încerce s-o deslușească mai bine pe
ROMANUL CARE ACUZĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341791_a_343120]
-
nopți întunecate. Și vor dura chiar multe zile Să văd iubiri împerecheate. Am sentimentul neputinței De câte ori te văd pe tine. Și apuc calea pocăinței Ca mie să îmi fie bine. Te văd în vise tot mereu Cum mă atragi, m-ademenești. Golind pe însuși Dumnezeu De sentimentele firești. Aș vrea ca să mă lecuiesc Mergând pe calea pocăinței. Dar și mai mult eu îmi doresc Să merg doar pe drumul credinței. Încerci cumva să-mi ispitești Credința-n lucrurile sfinte. Sau să
CALEA POCĂINȚEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378320_a_379649]
-
eternității, o ploaie caldă de vară. Evadarea spre absolut, zâmbetul de fericire, emoția care se aprinde , toate valsează în simfonia celei mai curate iubiri: „Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind/ Cum îmi țineam umbrela bucuriei/ Deschisă peste umbră. Chicotind/ Te-ademeneam în lumea nebuniei.// Dansam în ploaie. Te strigam râzând/ Pe numele de cântec ce zvâcnește/ În partituri de dor... S-alergi vibrând/ Spre șansa noastra de-a ne fi poveste...” (Dansam în ploaie...) Aura Popa închină unul din poemele sale
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
Belean Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului stai, stai lângă mine, să vezi ce rece este rugina nopții aș putea chiar s-o îmbrac dar mi-e frică de tăcere drumul ei mă va ademeni în somn într-un jar nou născut luminii îi aștern la picioare un preș alb îi pun nume de fruct peste care așez suspinul dar ascultă nu mai pot călca pe cer singurătatea s-a încolăcit că o iederă îmi
STAI, STAI LÂNGĂ MINE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356045_a_357374]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ADEMENIT DE VECHEA LUMINA ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În lăcaș străin ochii tăi vânători iscusiți se dăruiesc depărtării și zvon de cuvinte zămislesc ziduri noi gândului ademenit la aceeași veche
ADEMENIT DE VECHEA LUMINA ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345845_a_347174]
-
-n taina ce-o întrevăd coborând ca un înger în firava horbotă a serii doar ochii tăi... ... două răni dezmierdate de frenezia altor buze ce-ți vor strivi strigătul - rămas între ziduri ostatic, ostatic... 12 - 13 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Ademenit de vechea lumina ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ADEMENIT DE VECHEA LUMINA ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345845_a_347174]
-
POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „Cineva și-a uitat aripile pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
oale din lut, mi-am dat seama cât te asemenei cu unul dintre vasele etalate pe rampa din ciment. Un vas îngust și înalt în care așezi o floare tăiată aproape de rădăcină. Crescută în pământul negru în care te-am ademenit. Tu ai rămas cu convingerea că am fost prinsă în roata olarului. Modelându-te. Răzbunarea mea târzie. Pulpele îmi sunt calde. Tu, cum mai ești?” (Violeta Savu, „Spectru”) Ea e o frumoasă, așa de melancolică, așa de fragedă ca o
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]