72 matches
-
386]: Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
386]: Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele și baza limbii conțin țesut limfoid din care se pot dezvolta cancerele numite limfoame. Se descriu: limfoame non-Hodgkin la adulți, limfoame non-Hodgkin la copii, boala Hodgkin. Observație: Materialul prezentat în continuare se referă
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
de 6-7 săptămâni, tumora se aplatizează, pierde din fermitate, pentru ca între 8-12 săptămâni, leziunea să dispară, lăsând o cicatrice ușor atrofică. Sunt citate numeroase cazuri de transformare într-un epiteliom spinocelular invaziv. TUMORI BENIGNE HIPERPLAZICE ANEXIALE TUMORI PILARE Trichoepiteliomul (epiteliom adenoid chistic Brooke) - hamartom cu structuri pilare mature, cel mai frecvent în elemente multiple, reprezintă o afectiune genetică, dominantă, cu manifestare în adolescență. Elementele apar pe față, scalp, ceafă, trunchi, de câțiva milimetri diametru, cresc lent, putând suferi o transformare într-
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
3. în rozetă; 1.1.4. în pseudorozetă; 1.1.5. în sisteme gliovasculare; 1.1.6. în mozaic; 1.1.7. în palisade; 1.1.8. prin îmbrăcări celulare; 1.1.9. în cuiburi; 1.1.10. prin structuri adenoide; 1.1.11. prin papile. 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă) poate fi și ea, la randul ei: 1.2.1. perineuronală; 1.2.2. perifasciculară; 1.2.3. intrafasciculară; 1.2.4. interglială; 1.2.5. perivasculară; 1.2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Larousse, 2006). VEGETAȚIE (< fr. végétation, cf. lat. vegetatio, -onis) - Excrescență anormală de țesut, asemănătoare unei plante; de exemplu, excrescență alcătuită din fibrină și lachete sanguine agregate, ce aderă la o valvă cardiacă bolnavă; excrescență apărută la nivelul canalului nazal (vegetație adenoidă, polip), care afectează respirația. VERBALIZARE (de la verbaliza < verbaliser; fr. verbalisation; engl. verbalisation) - Activitate prin care ființele umane exprimă semnificații prin intermediul formelor lexicale, morfologice și sintactice utilizate într-o limbă naturală. Activitatea verbală constă în a face referire la lumea obiectelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unui climat afectiv pozitiv, securizant pentru desfășurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. În acest caz este marcant un aspect. Din cauza unei hipotonii musculare accentuate la nivelul aparatului fonoarticulator, precum și a volumului mare al amigdalelor și vegetațiilor adenoide, subiectul produce un sunet ciudat (ca un „grohăit” de porcușor) în momentul expirului. Această deficiență este evident și denaturează destul de mult aspectul vorbirii. Din această cauză s-a insistat destul de mult pe echilibrarea raportului inspir - expir și a acurateții pronunției
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
infiltrații limfoide difuze, situate în grosimea corionului mucoasei din jurul orificiului faringian. La naștere, amigdalele sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
rezonatorii între ei și a forma astfel istmul velo-faringian. Presiunea intraraorală nu se realizează și aerul refluează pe nas. Vorbirii i se adaugă astfel o componentă de hipernasonanță denumită rhinolalie apperta (sau deschisă). Obstrucția nasală și blocarea faringelui prin vegetații adenoide anterioare și posterioare, tumori ale nasului, rinofaringelui sau faringelui determină rhinolalia clausa sau închisă, componenta inversă rhinolaliei apperta. Rhinolalia clausa anterioară este rezultatul unui blocaj al culoarului ce leagă naso-faringele cu exteriorul, prin nări. Presiunea aeriană poate fi realizată oral
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau schimbă componenta rhinolaliei închisă în deschisă (88; p.124) al căror comportament seamănă, dar presupune o metodică de corectare diferențiată. Rhinolalia mixtă caracterizează vorbirea în cazurile de insuficiență velară după despicături congenitale operate, combinate cu obstrucție nasală prin vegetații adenoide, deviații de sept, specifice copiilor care prezintă despicături congenitale complete, în care sunt interesate buza, maxilarul superior și pragul subnarinar. Diagnosticul diferențial din punct de vedere etiopatogenetic necesită o atenție deosebită deoarece în funcție de acesta se precizează conduita terapeutică medicală, logopedică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul despicăturilor anterioare, a vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei de cornete inferioare care apar secundar fenomenului congenital. Tulburările de articulație urmează pe cele de rezonanță și se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel dislalia parțială are frecvență
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diferitele forme dislalice după cum se manifestă mai intens sau mai puțin intens, direct influențate de rezultatul operator și factorii psihosociali de influență. Nasonarea are dimpotrivă un timbru mai grav; vocea este răgușită, închisă, cu aspect de rhinolalie închisă, specifică vegetațiilor adenoide și care de fapt se adaugă adesea despicăturii velare în sens compensator. Această nasonare coexistă accidental cu suflul nasal și poate fi ușor deosebită; uneori este doar o nasalitate intermitentă și trecătoare, alteori poate fi fără remediu. Pentru specialist este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din satul Dumbrăvița unde a Gheorghe Rădășanu a conferențiat pe tema " Cum își poate câștiga învățătorul autoritatea morală asupra școlarilor și sătenilor"23. Tot la 1910 a avut o altă inițiativă lăudabilă. A comandat lucrarea "Boalele de urechi și vegetațiile adenoide din școală" și a demarat o campanie de sănătate în rândul copiilor 24. În februarie 1911 a împărțit copiilor săraci rechizite școlare din fondurile "Casei Școalelor"25. A desfășurat o muncă încordată și susținută în Cercul "Deșteptarea sătenilor", înființat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai ales cu vîrful degetelor (care-i ajută mult pe nevăzători). 42 Bolile analizatorilor Bolile analizatorilor: bolile ochilor: blefarita, conjunctivita, arsurile sau traumatismele oculare, corpii străini, cataractă, glaucomul bolile urechii: otita, sindomul Meniere, corpii străini bolile nasului: epistaxisul, sinuzita, vegetații adenoide bolile amigdalelor: amigdalita acută și cronică bolile pielii: herpesul, impetigo, arsuri, erizipelul, acneea, pruritul, psoriazisul, plaga, micozele, candidoza, dermatozele date de insecte (pediculoza, scabia), dermatoze virotice, vgetatii veneriene, sifilisul, melanomul malign, vergeturile, epitelioamele, urticarii, lupusul eritematos, zona zoster. Bolile ochilor
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
întâi o nara și apoi cealaltă. evitarea curenților reci de aer și a răcelilor se vor consuma ceaiuri calde, iar pe regiunea dureroasă se fac aplicații calde-uscate săculeț cu sare de bucătărie; prezentarea pentru consultații și tratament la specialist. Vegetațiile adenoide Sunt caracterizate prin hipertrofia amigdalei din zona faringiana. Se întâlnesc la copii între 3 și 10 ani și se mai numesc și polipi care cu vârsta se topesc. Cauze: boală este și o complicație a altor boli auriculare, oculare, traheobronsice
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
l-a oprit! Oamenii încurajează astfel de fapte. Probabil le face chiar plăcere să vadă cum un biet vânzător chinuit este umilit în mod public. Admirau probabil inițiativa băiatului. Cum arăta? — Ca mii de alți tineri. Coșuri, păr lung, vegetații adenoide, tot echipamentul obișnuit al adolescenților. S-ar putea să mai fi fost ceva, vreun semn particular sau vreun genunchi scrântit. Nu pot să-mi aduc aminte. După ce mi-a pus pistolul la tâmplă, am leșinat și de frică și din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și contribuie la strâmtorarea faringelui. Malformațiile foselor nazale determină insuficiență respiratorie cronică. Dinții apar cu întârziere, anarhic, inegali, nu sunt aliniați, îngreunând masticația. Buza inferioară este groasă, răsfrântă și fisurată, datorită scurgerii permanente a salivei. Ochii sunt implantați
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]