KorAP: Find »[drukola/base=adenopatie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...26 >

637 matches

Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959

-l denumim sindrom, și boală de sine stătătoare. Examenul microscopic arată prezența de foliculi limfatici mari, diseminați, atât în corticală, cât și în medulara ganglionului. Boala nu are o simptomatologie caracteristică, debutul fiind insidios, având ca unică manifestare apariția unei adenopatii localizate, elastice, nedureroase. Starea generală a bolnavului este foarte bună; fază care poate dura ani de zile. Examenele de laborator curente (sângele periferic, medulogramă) nu prezintă date caracteristice. În general modificările apar numai în stadiile tardive, sub forma unor anemii

MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307

la PPD. Radiografia toracică va fi repetată apoi la toate persoanele suspecte de tuberculoză activă și la cele cu un test la PPD recent pozitivat. Radiografia toracică la bolnavul seropozitiv cu tuberculoză și imunosupresie avansată arată infiltrate cu distribuție neapicală, adenopatii intratoracice frecvente, infiltrate miliare, revărsat pleural și foarte rar cavitate. Infiltratele apicale fibrocavitare apar cu predomi-nență la cei care nu au imunosupresie severă. Prezenta adenopatiei hilare și mediastinale, care este notată la 1/3 din bolnavi, sugerează diagnosticul de tuberculoză

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Radiografia toracică la bolnavul seropozitiv cu tuberculoză și imunosupresie avansată arată infiltrate cu distribuție neapicală, adenopatii intratoracice frecvente, infiltrate miliare, revărsat pleural și foarte rar cavitate. Infiltratele apicale fibrocavitare apar cu predomi-nență la cei care nu au imunosupresie severă. Prezenta adenopatiei hilare și mediastinale, care este notată la 1/3 din bolnavi, sugerează diagnosticul de tuberculoză. Infiltratele miliare și revărsatul pleural apar la peste 10% dintre bolnavi. O radiografie normală nu exclude diagnosticul de tuberculoză pulmonară. La bolnavii cu adenopatie intratoracică

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Prezenta adenopatiei hilare și mediastinale, care este notată la 1/3 din bolnavi, sugerează diagnosticul de tuberculoză. Infiltratele miliare și revărsatul pleural apar la peste 10% dintre bolnavi. O radiografie normală nu exclude diagnosticul de tuberculoză pulmonară. La bolnavii cu adenopatie intratoracică, tomografia computerizată toracică arată ciorchini de ganglioni măriți, adesea conținând un centru de densitate scăzut, cu necroză cazeoasă. b.Tomografia computerizata cerebrală În tuberculoza SNC se pot evidenția abcese multiloculate, lărgirea cisternelor, infarctizarea la nivelul ganglionilor bazali și hidroencefalie

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206

aspectul secrețiilor, existența treneelor de limfangită. palparea se face cu deosebită blândețe constatându-se zonele de fluctuență, edemul, temperatura crescută a tegumentelor; în cazul existenței orificiilor fistuloase, la exprimarea în anumite zone ale leziunii se va exterioriza puroi. Se caută adenopatiile loco-regionale, primele stații ganglionare de drenaj fiind: ganglionii epitrohleeni (pentru inelar și auricular), ganglionii axilari (police și index), ganglionii deltopectorali (medius). cercetarea sensibilității este importantă în flegmoane și pentru aprecierea consecințelor traumatismului inițial. 10.1.5. EXPLORARI PARACLINICE Examenul radiologic

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
antibioticului va fi orală. Dacă infecția nu prezintă tendință la difuziune probabil că germenul este stafilococul, antibioticul indicat fiind Oxacilina sau Cloxacilina (peniciline de semisinteză cu acțiune și pe stafilococii penicilinazosecretori). Dacă, dimpotrivă, infecția are tendință la difuziune (celulită, limfangită, adenopatii cu caracter inflamator acut), foarte probabil este implicată o specie de streptococ βhemolitic; acesta este sensibil la Penicilină, însă posibilitatea (destul de frecventă) de asociere streptococ + stafilococ, impune folosirea unor antibiotice active pe ambii germeni ca: Eritromicina (bacteriostatic pe stafilococ și

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
derm și periost limitează parțial extinderea inflamației, dar creează, prin inextensibilitatea lor, tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie, pulsatilă; tegumentele sunt congestive sau palid cianotice (ischemia). Frecvent se asociază limfangită și adenopatie satelită. Evoluția spontană este fie spre fistulizare, cu remiterea parțială a simptomatologiei, fie spre osteită falangiană. Tratamentul este conservator până la apariția puroiului cu aplicarea tuturor măsurilor descrise. În faza de supurație, intervenția chirurgicală are indicație absolută practicându-se incizie și

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186

de 152 cultivat pe medii de cultură astfel că, în laboratoare, sușele de treponeme sunt întreținute prin inoculare la animale sensibile. La om, treponema se găsește în toate leziunile viscerale în concentrație variabilă. Ea abundă în șancrul de inoculare, în adenopatia satelită acestuia, în leziunile mucoase secundare și în viscerele foetusului cu sifilis ereditar. La nivelul leziunilor terțiare, a gomelor, concentrația este destul de redusă cu excepția leziunilor corticale, meningeale, precum și în pereții anevrismelor. 7.3.2. TABLOU CLINIC Odată pătruns în organism

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
pătruns în organism, agentul patogen determină îmbolnăvirea, infecția luetică caracterizându-se printr-o succesiune de etape floride și de latență evoluând în trei faze: faza primară: la trei săptămâni de la inoculare se produce la poarta de intrare șancrul însoțit de adenopatia satelită și care se va cicatriza spontan în zece zile; faza secundară se instalează la 6-8 săptămâni după șancru, ea fiind expresia septicemiei luetice și se caracterizează prin rozeolă, adenopatie, splenomegalie și uneori icter; faza terțiară apare mult mai târziu

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
inoculare se produce la poarta de intrare șancrul însoțit de adenopatia satelită și care se va cicatriza spontan în zece zile; faza secundară se instalează la 6-8 săptămâni după șancru, ea fiind expresia septicemiei luetice și se caracterizează prin rozeolă, adenopatie, splenomegalie și uneori icter; faza terțiară apare mult mai târziu, la mulți ani interval după infecție și se manifestă prin leziuni variate, al căror element anatomopatologic caracteristic este goma. Goma se poate localiza în orice organ, localizări prin care sifilisul

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205

roșie, pruriginoasă, pe care se dezvoltă ulterior o veziculă. Când vezicula se rupe, fundul craterului rămas devine repede brun-închis iar pielea din jur, edemațiată se acoperă cu noi vezicule care progresează în suprafață, excentric. După 2-3 zile apare limfangita și adenopatia regională, iar după 45 zile fenomene generale de toxemie: frison, febră, tahicardie, cefalee, oligo-anurie. În maxim 10 zile, septicemia cărbunoasă induce comă și exitus. Vindecarea spontană este excepțională. Dacă leziunea este la nivelul feței, laxitatea țesutului celular permite dezvoltarea unei

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225

origine prin citoarhitectură, celularitate și mitoze; au o evoluție lentă; sunt bine delimitate de țesutul din jur (de regulă), cel mai adesea, prin existența unei capsule; nu se extind la organele vecine pe care, însă, le pot comprima; nu determină adenopatii și nici metastaze; nu determină, de regulă, decât o simptomatologie locală; nu recidivează după extirpare. 2. Tumorile maligne au următoarele caracteristici: nu se aseamănă, nici macroscopic și nici microscopic, cu țesutul de origine, având o cito arhitectură și o celularitate

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
maligne au următoarele caracteristici: nu se aseamănă, nici macroscopic și nici microscopic, cu țesutul de origine, având o cito arhitectură și o celularitate monstruoasă și mitoze frecvente; au o evoluție rapidă; nu sunt delimitate, invadând și distrugând țesuturile vecine; determină adenopatii și metastaze; determină o simptomatologie generală; recidivează după extirpare. Denumirile tumorilor în funcție de țesutul de origine sunt prezentate în continuare (tabelul 17.1). 17.2. ETIOPATOGENIE Cauzele neoplaziilor sunt, încă necunoscute. Au fost descriși multipli factori cauzatori: fizici, chimici, virali și

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
ulterior, va fi invadat. Ganglionul invadat tumoral devine sursă pentru invazia altor ganglioni. Invazia se poate produce și prin inversare de flux când vasele limfatice aferente și eferente sunt blocate de tumoră. Bogăția, complexitatea și variabilitatea rețelei limfatice explică apariția adenopatiilor tumorale la distanță, uneori cu "sărirea" unor stații. În cazul tumorilor abdominale sau genitale, după invazia ganglionilor regionali, extensia se poate produce și prin canalul toracic în sistemul cav superior. Extensia sanguină. Celulele tumorale pot ajunge în sistemul sanguin fie

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
a trompelor uterine. 17.4. SIMPTOMATOLOGIE Manifestările clinice ale tumorilor sunt foarte variate în funcție de tipul, localizarea și stadiul evolutiv al acestora. Tumorile benigne se manifestă, în general, printr-un sindrom lezional local, (formațiune bine delimitată, fără invazia organelor vecine, fără adenopatie sau metastaze, cu evoluție lentă) la care se pot adauga semne de compresiune asupra organelor vecine, complicații locale (hemoragie, suprainfecție) și, în cazul tumorilor endocrino secretante, semne generale. Tumorile maligne în stadiile incipiente pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
hemoragie, suprainfecție) și, în cazul tumorilor endocrino secretante, semne generale. Tumorile maligne în stadiile incipiente pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome necaracteristice și inconstante. În stadiile avansate apar sindromul lezional local (formațiune rău delimitată, cu invazia organelor vecine, cu adenopatii regionale sau la distanță, cu metastaze, cu evoluție rapidă), semne de afectare generală și, uneori, sindroame paraneoplazice. În funcție de localizare, tumorile se manifestă prin semne particulare fiecărui țesut sau organ (sindrom lezional local), la care se adaugă semne de compresiune sau

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
examinat prin palpare, percuție și ascultație. Aceste mijloace pot identifica prezența tumorilor unice sau multiple, îi pot și trebuie aprecia forma, dimensiunile, suprafața, limitele, consistența, sensibilitatea, mobilitatea pe planurile profunde și a planurilor superficiale pe tumoră și eventuala prezentă a adenopatiilor. Eplorările paraclinice vor fi direcționate de datele clinice. Este de dorit ca explorările să fie cât mai complete și cât mai specifice fiecărui tip tumoral și fiecărei localizări a tumorii. examenul radiologic al scheletului și al toracelui poate evidenția tumori

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
digestiv (pasaj esogastric, tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică), al aparatului urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența tumorilor primitive sau secundare. Poate fi efectuată și intraoperator pentru identificarea țesutului tumoral (limfadenectomii). examenul echografic poate evidenția tumori ale organelor parenchimatoase (tiroidă, sân, inimă, ficat, pancreas, splină, rinichi, organe genitale) și adenopatiile tumorale. Efectuată intraluminal (rect, vagin, esofag) este foarte performantă. Este foarte utilă și ca explorare intraoperatorie. rezonanța magnetică nucleară este cel puțin la fel de performantă ca și tomografia computerizată în evaluarea tumorilor. Mai sensibilă în tumorile multiple. examenul endoscopic al arborelui

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
pentru T : To tumoră nedepistată clinic; Tis tumoră „in situ”; T1, T2, T3, T4 tumori de dimensiuni progresiv crescânde (organ parenchimatos) sau interesând diferite straturi parietale (organ cavitar); Tx tumoră ce nu poate fi apreciată corect. pentru N : No lipsa adenopatiei ; N1, N2, N3 prezența progresivă a adenopatiei; Nx lipsa aprecierii adenopatiei. pentru M : Mo lipsa metastazelor; M1 prezența metastazelor (localizare); Mx lipsa aprecierii metastazelor. În funcție de localizarea tumorii sunt descrise și alte particularități. Folosirea acestei clasificări permite și descrierea unor stadii

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
tumoră „in situ”; T1, T2, T3, T4 tumori de dimensiuni progresiv crescânde (organ parenchimatos) sau interesând diferite straturi parietale (organ cavitar); Tx tumoră ce nu poate fi apreciată corect. pentru N : No lipsa adenopatiei ; N1, N2, N3 prezența progresivă a adenopatiei; Nx lipsa aprecierii adenopatiei. pentru M : Mo lipsa metastazelor; M1 prezența metastazelor (localizare); Mx lipsa aprecierii metastazelor. În funcție de localizarea tumorii sunt descrise și alte particularități. Folosirea acestei clasificări permite și descrierea unor stadii evolutive: stadiul I tumoră localizată la locul

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
T2, T3, T4 tumori de dimensiuni progresiv crescânde (organ parenchimatos) sau interesând diferite straturi parietale (organ cavitar); Tx tumoră ce nu poate fi apreciată corect. pentru N : No lipsa adenopatiei ; N1, N2, N3 prezența progresivă a adenopatiei; Nx lipsa aprecierii adenopatiei. pentru M : Mo lipsa metastazelor; M1 prezența metastazelor (localizare); Mx lipsa aprecierii metastazelor. În funcție de localizarea tumorii sunt descrise și alte particularități. Folosirea acestei clasificări permite și descrierea unor stadii evolutive: stadiul I tumoră localizată la locul de origine, fără adenopatii

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
adenopatiei. pentru M : Mo lipsa metastazelor; M1 prezența metastazelor (localizare); Mx lipsa aprecierii metastazelor. În funcție de localizarea tumorii sunt descrise și alte particularități. Folosirea acestei clasificări permite și descrierea unor stadii evolutive: stadiul I tumoră localizată la locul de origine, fără adenopatii sau metastaze; stadiul II tumoră cu adenopatie regională; stadiul III tumoră extinsă local și cu adenopatii la distanță; stadiul IV tumoră cu metastaze. Stadializarea TNM poate fi făcută clinic și paraclinic (cTNM), intraoperator (sTNM), postoperator (pTNM) sau prin autopsie (aTNM

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
prezența metastazelor (localizare); Mx lipsa aprecierii metastazelor. În funcție de localizarea tumorii sunt descrise și alte particularități. Folosirea acestei clasificări permite și descrierea unor stadii evolutive: stadiul I tumoră localizată la locul de origine, fără adenopatii sau metastaze; stadiul II tumoră cu adenopatie regională; stadiul III tumoră extinsă local și cu adenopatii la distanță; stadiul IV tumoră cu metastaze. Stadializarea TNM poate fi făcută clinic și paraclinic (cTNM), intraoperator (sTNM), postoperator (pTNM) sau prin autopsie (aTNM). Pentru boala Hodgkin și pentru limfoame există

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
tumorii sunt descrise și alte particularități. Folosirea acestei clasificări permite și descrierea unor stadii evolutive: stadiul I tumoră localizată la locul de origine, fără adenopatii sau metastaze; stadiul II tumoră cu adenopatie regională; stadiul III tumoră extinsă local și cu adenopatii la distanță; stadiul IV tumoră cu metastaze. Stadializarea TNM poate fi făcută clinic și paraclinic (cTNM), intraoperator (sTNM), postoperator (pTNM) sau prin autopsie (aTNM). Pentru boala Hodgkin și pentru limfoame există clasificări stadiale particulare. 17.6. PROGNOSTIC În general, evoluția

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]