144 matches
-
tampon care se opune modificărilor pH ului intracelular (fosfat, citrat, histidină); diverși ioni; protectori ai membranei celulare (glutation); substanțe cu rol de inhibare a sintezei de radicali liberi de oxigen (allopurinol); inhibitori ai canalelor de Ca++ (verapamil, diltiazem); variabil prostaglandine, adenozină, glucocorticoizi etc. Soluția aproape unanim acceptată pentru conservare este cea a Universității Wisconsin. Alături de conservarea simplă prin păstrare la rece se utilizează conservarea extracorporeală prelungită prin perfuzie continuă hipotermică ce asigură concomitent și oxigenarea, aportul de principii nutritive și îndepărtarea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului, ci la un aport de O2 insuficient față de necesar. In cardiomiocitul hipoxic au loc multiple modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
scăderea producției de ATP prin fosforilare oxidativă. Energia metabolică fiind acumulată sub formă de creatin-fosfat, scăderea nivelului acestuia reprezintă unul din primele semne de hipoxie. Scăderea nivelului de ATP în urma inhibării fosforilării oxidative mai determină și acumularea de ADP și adenozină (cu efect coronaro-dilatator ce permite creșterea aportului de oxigen), precum și acidifiere intracelulară prin NADH+, acizi grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere de patru ori a debitului sanguin, în timp ce o scădere a aportului de oxigen la 25% determină triplarea debitului Substanțele vasodilatatoare de origine locală implicate în controlul metabolic al debitului sanguin includ: adenozina, ATP, CO2, acidul lactic, ionii de potasiu. Vasomoția este constricția periodică a metarteriolelor și sfincterelor precapilare. Hiperemie reactivă înseamnă vasodilatație post ischemică tranzitorie compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație cunoscută cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
influențeze vasomotricitatea arteriolei aferente și, astfel, să regleze filtrarea glomerulară a nefronului omolog. 1.6. Funcția endocrină a rinichiului se exercită prin: - hormoni produși de rinichi: renina, eritropoietina, vitamina D3 activă; - hormoni produși de rinichi și de alte organe: prostaglandine, adenozină, oxid nitric, kinină, endotelină, urodilatin; - hormoni metabolizați de rinichi: hormoni tiroidieni, hormoni steroizi, hormoni polipeptidici; - hormoni care influențează funcția renală și echilibrul hidro-electrolitic: peptidul natriuretic atrial, PTH, ADH, aldosteron. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este secretată la nivelul aparatului juxtaglomerular. Stimulii majori
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
foarte frecvente, incidența nefropatiei la substanțe de contrast iodate crește de asemenea. Administrarea substanțelor de contrast iodate (SCI) cu osmolaritate înaltă poate produce într-un număr semnificativ de cazuri IRA prin două mecanisme: vasoconstricție renală (indusă de eliberarea endotelinei și adenozinei) care determină ischemie la nivelul medularei renale și toxicitate tubulară directă (prin eliberarea de radicali liberi de oxigen). Creșterea ușoară a creatininemiei este un eveniment frecvent după administrarea SCI. Totuși, un declin semnificativ al funcției renale se înregistrează doar la
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în primul rând profilactic: hidratarea adecvată, per os și/sau IV (cu ser fiziologic), preși postintervenție, previne frecvent dezvoltarea IRA. Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat de sodiu, concomitent cu hidratarea, este extrem de utilă. Administrarea preși postintervenție a unor antagoniști de adenozină (teofilină per os) și de captatori de radicali liberi de oxigen (acetil-cisteina), deși a dat rezultate inconstante, este recomandată datorită profilului modest al reacțiilor adverse la aceste substanțe și costurilor reduse. Hemodializa profilactică, pentru îndepărtarea SCI, a dat rezultate modeste
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
creștere a celei simpatice. Vârstnicul are o reducere marcată a răspunsului cardiac la stimularea β adrenergică. Mecanismele discutate ar fi down-reglarea și scăderea legării agoniștilor de receptorii β1, cuplarea deficitară cu receptorii β2, anomalii ale căilor de semnalizare proteice, implicarea adenozinei ca antagonist (45). Controlul frecvenței cardiace este de asemenea legat de scăderea răspunsului la stimularea β adrenergică, deși este postulat și controlul SN central (44) . În repaus, frecvența cardiacă este modulată predominant de SN parasimpatic și este mai scăzută comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
deși există, au un mecanism controversat. Hemodinamica renală este ajustată de rezistența microvasculară, la rândul său controlată de fenomenul de autoreglare și eliberare locală de factori autocrini și paracrini. Disfuncția endotelială joacă un rol cert prin producția locală de NO, adenozină, prostaglandine, endotelină, angiotensină II, iar influențele simpatice completează mecanismele de reglare. La vârstnici, aceste sisteme de control au o activitate mai redusă și astfel expun glomerulii la presiuni crescute, promovând inflamația glomerulară și vasculară, scleroza. Astfel, afectarea cu vârsta a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
contractilității miocardice și duce la agravarea IC. Metaboliții alcoolului (acetaldehida și acetatul) au și efecte toxice directe asupra miocardului. Indiferent de etiologia IC, abstinența de la alcool are efecte benefice. 52.4.6. Evitarea excesului de cafea Cafeina antagonizează receptorii de adenozină și inhibă fosfodiesteraza. Ingestia acută determină creșterea nivelului de catecolamine și de renină și poate duce la creșterea TA. Cafeina produce însă rapid fenomenul de toleranță, astfel încât efectul pe termen lung nu este atât de nociv (54). 52.4.7
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului, ci la un aport de O2 insuficient față de necesar. In cardiomiocitul hipoxic au loc multiple modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
scăderea producției de ATP prin fosforilare oxidativă. Energia metabolică fiind acumulată sub formă de creatin-fosfat, scăderea nivelului acestuia reprezintă unul din primele semne de hipoxie. Scăderea nivelului de ATP în urma inhibării fosforilării oxidative mai determină și acumularea de ADP și adenozină (cu efect coronaro-dilatator ce permite creșterea aportului de oxigen), precum și acidifiere intracelulară prin NADH+, acizi grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere de patru ori a debitului sanguin, în timp ce o scădere a aportului de oxigen la 25% determină triplarea debitului Substanțele vasodilatatoare de origine locală implicate în controlul metabolic al debitului sanguin includ: adenozina, ATP, CO2, acidul lactic, ionii de potasiu. Vasomoția este constricția periodică a metarteriolelor și sfincterelor precapilare. Hiperemie reactivă înseamnă vasodilatație post ischemică tranzitorie compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație cunoscută cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ACID URIC (forma keto) XANTINA ACID URIC (forma enol) xantinoxidaza INOZINA GUANINA xantinoxidaza PROTEINE (din dietă, catabolism tisular, sinteza de novo din precursori nonpurinici) GMP (guanin monofosfat) hipoxantin guanine fosforibos-l transferaza (HGPRT) guanină AMP (adenozin monofosfat) adenine fosforibos-l transferaza (APRT) adenozină D. Hiperfosfaturia Mai bine de jumătate din cantitatea de fosfat din dietă (800-1500mg/zi) este absorbit la nivelul duodenului și jejunului. În funcție de necesități, rinichiul resoarbe 80-95% din fosfatul filtrat glomerular iar restul se elimină prin urină. Factorii considerați că induc
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
fiecare își reia viața separată. Remarcabil în aceste observații este că substanța produsă de amibe, cu ajutorul căreia ele se atrag și constituie o ființă socială pluricelulară, nu e alta decît o substanță chimică foarte cunoscută din alt punct de vedere : adenozina monofosfat ciclică ; ea comandă comunicarea dintre celulele ființelor pluricelulare - cum sîntem și noi - și face așadar din fiecare corp individual o imensă socie tate. Or, aceasta este și substanța pe care o secretă bacteriile cu care se hrănesc amibele. Acestea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului, ci la un aport de O2 insuficient față de necesar. In cardiomiocitul hipoxic au loc multiple modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
scăderea producției de ATP prin fosforilare oxidativă. Energia metabolică fiind acumulată sub formă de creatin-fosfat, scăderea nivelului acestuia reprezintă unul din primele semne de hipoxie. Scăderea nivelului de ATP în urma inhibării fosforilării oxidative mai determină și acumularea de ADP și adenozină (cu efect coronaro-dilatator ce permite creșterea aportului de oxigen), precum și acidifiere intracelulară prin NADH+, acizi grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere de patru ori a debitului sanguin, în timp ce o scădere a aportului de oxigen la 25% determină triplarea debitului Substanțele vasodilatatoare de origine locală implicate în controlul metabolic al debitului sanguin includ: adenozina, ATP, CO2, acidul lactic, ionii de potasiu. Vasomoția este constricția periodică a metarteriolelor și sfincterelor precapilare. Hiperemie reactivă înseamnă vasodilatație post ischemică tranzitorie compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație cunoscută cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tratamentul hiponatremiei. Alți antagoniști de vasopresină aflați în prezent în studiu sunt relcovaptan (inhibitor de receptori V1), lixivaptan și satavaptan (inhibitori de receptori V2). Antagoniștii de vasopresină sunt încă puțin utilizați în tratamentul ICA. 27.4.3.4. Antagoniștii de adenozină Induc diureza prin inhibarea reabsorbției sodiului și a apei la nivelul tubului proximal și mențin sau cresc RFG prin acțiunea asupra arteriolei aferente. Studiul PROTECT publicat în 2008 (16) a utilizat rolofilina, un inhibitor de receptor A1 al adenozinei la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]