66 matches
-
de Rizzi (1997), în care topicul se poate lexicaliza și la stânga și la dreapta focusului (TOP1P > FOCP > TOP2P (>FINP)) (v. discuția din §II.2.2)36. Așadar, ca și în cazul inversiunii din româna modernă, sub analiza V-la-FOC rămâne neexplicată adiacența strictă a verbului la pronumele clitic și/sau la auxiliar și neatestarea structurilor de tipul V-XP-AUX/V-XP-CL/V-XP-CL-AUX. Cu alte cuvinte, ce blochează lexicalizarea proiecției TOP2P, în condițiile în care există consens asupra faptului că auxiliarele și cliticele nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Spec,)FINP; această analiză explică în mod direct: - pe de o parte, proiectarea unei periferii stângi bogate (v. și §3.2.2.3 infra), găzduind inclusiv constituenți focalizați (v. §3.2.2.1.2 supra), și - pe de altă parte, adiacența strictă la elementele funcționale din domeniul flexionar; dată fiind structura funcțională FINP > PERSP > MOOP > (...) și deplasarea verbului prin specificatorii verbali, nu există nicio proiecție care să poată găzdui vreun alt constituent între verb și clitic / verb și auxiliar / verb și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului prin specificatorii verbali, nu există nicio proiecție care să poată găzdui vreun alt constituent între verb și clitic / verb și auxiliar / verb și secvența clitic−auxiliar; analize alternative, de tipul V-la-FORCE sau V-la-FOC nu pot surprinde aceste efecte de adiacență, din motive explicate în subsecțiunile anterioare • analiza în termenii deplasării verbului la FINP face ca româna să beneficieze de o analiză care concordă cu analizele propuse pentru alte faze V2 relaxate ale limbilor romanice vechi (v. Ledgeway 2007, 2008, 2012
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este constrâns de specificarea categorială a diferitelor centre/proiecții din nucleul propozițional, fapt care trebuie încorporat în mod direct în analiza sintactică. Deplasarea la FINP rezolvă această problemă, întrucât FIN0 este un centru [+V], și suprinde foarte bine efectele de adiacență a verbului lexical la clitic / auxiliar / clitic + auxiliar sub inversiune, respectându-se ierarhia FINP > PESPP > IP. Deplasarea la FOCUSP întâmpină probleme: în primul rând, aproape orice tip de grup sintactic, nominal (DOAR CARTEA a citit-o), adjectival (DOAR ROȘIEsă fie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
negației (clitice orientate spre flexiune), și la stânga negației (clitice orientate spre complementizator) (Rivero 1997) (v. și §III.3.2, text și note); astfel, unele forme de interpolare sunt efectul orientării pronumelor clitice înspre complementizator (cliticele deci nestabilind o relație de adiacență cu verbul). În concluzie, este de amintit aici observația lui Poole (2007: 188), invocată și în§II.1.1.2, și anume că fenomenele de interpolare din faze romanice vechi nu prezintă aceleași trăsături, fapt care sugerează că derivarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsătura [+directiv] este responsabilă de deplasarea la C pentru imperativul pozitiv și în imprecațiile condiționale și subjonctivale - gerunziul se deplasează la FINP în vederea verificării morfologiei nonfinite strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea grupului verbal (phrasal VP-movement) - efectele de adiacență a elementelor din nucleul verbal rezultă din blocarea specificatorilor proiecțiilor verbale (ocupați de verbul însuși / urma deplasării verbului) - deplasarea verbală la C se manifestă în mod sistematic prin inversiune: auxiliarele (centre) rămân in situ, iar verbul lexical (grup) se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu CAPITĂLUȚE), reflectă termenul englezesc agree (nu agreement) și are o sens mai strict; vom defini acest concept în §2.1 infra. 20 Un interesant fenomen de topică din grupul nominal privește inserția mărcii posesiv-genitivale al, posibilă și în strictă adiacență la articolul hotărât (rranele nedereptațilorale lor, PH.1500-10: 75v; sfântulu alu său duhu, CC2.1581: 180). Nu ne vom ocupa de acest fenomen în această lucrare, dar v. Giurgea (2013). 21 Situațiile în care o structură lingvistică este compatibilă cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi bătut etc.), deci din punct de vedere paradigmatic se comportă la fel ca verbele pline semantic; (ii) participiul pasiv este adjectival și se acordă cu subiectul propoziției, întocmai ca numele predicativ (ești bătut / bătută de dușmani); (iii) efectele de adiacență care caracterizează toate celelelalte forme analitice cu auxilar nu apar în structurile pasive (Romanele sunttoatecititevs *Ei au toți citit); (iv) efectele de blocare induse de negație nu apar în structura pasivă (Cititenumi-au mai fost de mult romanele vs Citește-mi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
debut și reluat apoi, în chip de efigie, pe coperta volumului colectiv omonim) reprezintă totodată cel mai concludent eșantion pentru o demonstrație. În esență, o elegie amoroasă, ca mai toate poemele lui Iaru, Aer cu diamante convoacă o suită de adiacențe. Vogă a făcut una singură, aceea care-l plasează în descendența unei sintagme aparținând grupului britanic The Beatles. Titlul acesta ar fi, deci, o adaptare (mai fidelă decât acelea ale lui Dorin Liviu Zaharia, dar nu departe de ele) a
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
spații paralele. Frig nu vorbește nici despre entalpia universului, nici despre coerența micilor erori de parcurs. Acestea sunt jocuri, manierisme logice, trucuri. Mai degrabă, poemul tematizează o dispariție. (Morbidă sau nu). Din comunitate rămân, se pare, numai vecinii, adică numai adiacențele. Centrul, nucleul cu alte cuvinte, martorul e absent. Dar toate acestea numai la finalul unui joc cu două niveluri: cel intertextual, ușor recognoscibil și cel așa-zicând sofistic, mai greu de detectat, instituind ceea ce Eliot numea într-un eseu ceață
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
Pound (din Cantos) și-ale deja pomenitului Pessoa, asperitățile, afine cu cele ale unor Maiakovski și Mandelstam. Totul pentru ca în ultimul volum al seriei, cel de azi, Alexandru Mușina să se scuture și de teze, și de antiteze, și de adiacențe, și de pledoarii sau programe. Oricât de subțire, Cordilio, Bibina & comp. stă fără sprijin în picioare.
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
doi ani cînd au scos-o din rugină și au pus-o pe picioare. Vroiam să-l mai Întreb ceva, nu știu ce, dar Ana care stătuse pînă atunci În capătul opus al odăii, urmărindu-mi prezența, veni către mine și - ignorînd adiacența lui Lung - mă rugă, la fel ca altădată, să ieșim pe cerdac, În bătaia sticlindă a stelelor, dar un instinct, care regla perfect, Îmi porunci să refuz, - motivația se găsi fără nici o greutate: „gerul de afară”. Ea rămase descumpănită, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
aici voit subiective: dacă Banatul și-a creat o identitate europeană interculturală, cum se reflectă ea acum în sferele marginale, în zonele rurale ce au consolidat această identitate timp de secole? Dacă mitul Banatului paradisiac persistă în imaginarul colectiv ca adiacență a unei realități istorice, există nervuri sensibile, structuri vulnerabile, în paginile acestor descrieri idilice? Cum își trăiește Banatul - dincolo de solaritatea sa emblematică, - apocalipsele în surdină, destrămările blînde, eșecurile și micile catastrofe? De aproape, tot în registru minor și subiectiv, Banatul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
într-o formă incipientă; dar ele ni se par cu deosebire semnificative pentru procesul analogic de maturizare pe care e de presupus că l-a străbătut simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică „pasăre albastră”, basmul cu „fata prefăcută în căprioară” contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
tratat. Termenii folosiți "devin părți la tratatele pe care se întemeiază Uniunea", sau "se aplică" nu sunt identici, dar reprezintă modalitatea care conduce la o întregire de sens și la stabilirea unor raporturi care sunt diferite, dar în raport de adiacență. Intrarea României în Uniune presupune acceptarea a ceea ce există deja și, preluând ceea ce există, se află în aceeași poziție pe care o are oricare alt membru al Uniunii Europene. Dar Tratatul de aderare a creat la rândul său și situații
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
spunem acest lucru fără însă a-i nega calitățile, îndeosebi în cazul grupurilor mici). În primul rând, pentru identificarea structurii în funcție de coeziunea grupurilor, putem folosi doar un tip particular de date de rețea (de felul celor reprezentate prin matrice de adiacență). Mai mult, conținutul legăturii (relației) care conectează două unități statistice se referă la situații de rudenie și descendență, interacțiune, comunicare, schimb și altele asemenea, i.e. cele care necesită contactul direct între unitățile statistice (care, evident, sunt în majoritatea cazurilor persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]