67 matches
-
verbului prin specificatorii verbali, nu există nicio proiecție care să poată găzdui vreun alt constituent între verb și clitic / verb și auxiliar / verb și secvența clitic−auxiliar; analize alternative, de tipul V-la-FORCE sau V-la-FOC nu pot surprinde aceste efecte de adiacență, din motive explicate în subsecțiunile anterioare • analiza în termenii deplasării verbului la FINP face ca româna să beneficieze de o analiză care concordă cu analizele propuse pentru alte faze V2 relaxate ale limbilor romanice vechi (v. Ledgeway 2007, 2008, 2012
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este constrâns de specificarea categorială a diferitelor centre/proiecții din nucleul propozițional, fapt care trebuie încorporat în mod direct în analiza sintactică. Deplasarea la FINP rezolvă această problemă, întrucât FIN0 este un centru [+V], și suprinde foarte bine efectele de adiacență a verbului lexical la clitic / auxiliar / clitic + auxiliar sub inversiune, respectându-se ierarhia FINP > PESPP > IP. Deplasarea la FOCUSP întâmpină probleme: în primul rând, aproape orice tip de grup sintactic, nominal (DOAR CARTEA a citit-o), adjectival (DOAR ROȘIEsă fie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
negației (clitice orientate spre flexiune), și la stânga negației (clitice orientate spre complementizator) (Rivero 1997) (v. și §III.3.2, text și note); astfel, unele forme de interpolare sunt efectul orientării pronumelor clitice înspre complementizator (cliticele deci nestabilind o relație de adiacență cu verbul). În concluzie, este de amintit aici observația lui Poole (2007: 188), invocată și în§II.1.1.2, și anume că fenomenele de interpolare din faze romanice vechi nu prezintă aceleași trăsături, fapt care sugerează că derivarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsătura [+directiv] este responsabilă de deplasarea la C pentru imperativul pozitiv și în imprecațiile condiționale și subjonctivale - gerunziul se deplasează la FINP în vederea verificării morfologiei nonfinite strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea grupului verbal (phrasal VP-movement) - efectele de adiacență a elementelor din nucleul verbal rezultă din blocarea specificatorilor proiecțiilor verbale (ocupați de verbul însuși / urma deplasării verbului) - deplasarea verbală la C se manifestă în mod sistematic prin inversiune: auxiliarele (centre) rămân in situ, iar verbul lexical (grup) se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu CAPITĂLUȚE), reflectă termenul englezesc agree (nu agreement) și are o sens mai strict; vom defini acest concept în §2.1 infra. 20 Un interesant fenomen de topică din grupul nominal privește inserția mărcii posesiv-genitivale al, posibilă și în strictă adiacență la articolul hotărât (rranele nedereptațilorale lor, PH.1500-10: 75v; sfântulu alu său duhu, CC2.1581: 180). Nu ne vom ocupa de acest fenomen în această lucrare, dar v. Giurgea (2013). 21 Situațiile în care o structură lingvistică este compatibilă cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi bătut etc.), deci din punct de vedere paradigmatic se comportă la fel ca verbele pline semantic; (ii) participiul pasiv este adjectival și se acordă cu subiectul propoziției, întocmai ca numele predicativ (ești bătut / bătută de dușmani); (iii) efectele de adiacență care caracterizează toate celelelalte forme analitice cu auxilar nu apar în structurile pasive (Romanele sunttoatecititevs *Ei au toți citit); (iv) efectele de blocare induse de negație nu apar în structura pasivă (Cititenumi-au mai fost de mult romanele vs Citește-mi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
clici (substructuri) toate nodurile care au cel puțin două legături cu membri ai clicii respective (sau care au cel puțin două legături adiacente). Substructurile de tip k-plex și nucleu de mărime k sunt subgrupuri coezive care se bazează pe ideea adiacenței membrilor unor subgrupuri (Wasserman și Faust, 1994: 263). Aceste substructuri rezultă din aplicarea unor restricții asupra numărului minim de actori adiacenți fiecărui actor dintr-un subgrup. Astfel, substructurile de tip k-plex stabilesc numărul maxim de linii adiacente care pot lipsi
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cu i (Xji = 1), atunci cercetătorii pot presupune că și i ar fi declarat același lucru dacă ar fi fost de acord să participe la studiu. Prin urmare, valoarea Xij = 1 va fi completată în căsuța goală din matricea de adiacență. O altă soluție, mai degrabă normativă, este stabilirea unui prag minim de nonparticipanți. În mod cert, stabilirea unui astfel de prag este arbitrară. Totuși, în practică, seturile de date relaționale în care ponderea nonrespondenților este mai mare de 20% sunt
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
baza de date, aceasta este de fapt asimetrică. De exemplu, la întrebarea: Cu care dintre următoarele persoane ați întreținut relații sexuale?, cercetătorul constată că i l-a indicat pe j, însă j nu a indicat-o pe i. Matricea de adiacență trebuie să fie în acest caz simetrică. În consecință, cercetătorul trebuie să stabilească direcția simetrizării și deci să ajusteze această asimetrie neașteptată din baza de date. În unele cazuri, cercetătorul poate să decidă că există o legătură dacă ori i
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mod cert, presupune costuri de timp mult mai mari pentru participanți. Totuși, astfel, cercetătorii vor colecta o cantitate mai mare de informații de la un set de actori, care le va permite: (a) să completeze datele lipsă dintr-o matrice de adiacență; (b) să controleze erorile de măsurare (greșeli de introducere a datelor în baza de date, tendința de raportare falsă a anumitor actori, erorile determinate de memoria participanților etc.); (c) să evalueze gradul de precizie a estimărilor pe care participanții la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a Întrebării, care implică o structură minimală de textualitate ilocuționară legînd un act de discurs dominant de Întrebare cu un act de discurs reactiv de Răspuns. În analiza conversațională, cuplurile întrebare-răspuns, cerere/ofertă-refuz, scuză-minimalizare, salut-salut etc., se numesc "perechi de adiacență". (Levinson 1983: 303-306). Referințe și lecturi recomandate: - Jean-Michel ADAM: "Rhétorique de l'appel: de Gaulle et Pétain, en juin 1940", Linguistique textuelle, Paris, Nathan, 1999: 139-155. - Jean-Michel ADAM: "Ta mère... de l'insulte à l'histoire drôle", Linguistique textuelle, Paris
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prea multă grabă, ceea ce înseamnă că spațiul dintre rafturi trebuie să fie suficient de mare, pentru ca cei care vor să cumpere să poată citi în liniște, nestingheriți de cei care trec. De asemenea, trebuie să permită trecerea cărucioarelor cu copii. Adiacențele trebuie planificate, nu lăsate la voia întâmplării. Nu vrei să te trezești, în timp ce cauți o carte poștală de condoleanțe, că ești întrerupt din lectură de femeile de lângă tine care râd la vederea felicitărilor pentru cea de-a patruzecia aniversare. Mai
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ar fi scăderea numărului de cărți care ar putea fi expuse, ceea ce ar duce la protestul vehement al autorilor și editorilor plecați de mult pe lumea cealaltă. Al doilea aspect al promovării produselor este arta și știința mai subtilă a adiacențelor - amplasarea unui produs lângă un altul, pentru a da amândurora strălucire și a vinde mai multe exemplare din fiecare produs. O mare parte din ceea ce pot realiza adiacențele o reprezintă vânzarea produselor suplimentare. Uneori este vorba doar de cumpărăturile sub
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
doilea aspect al promovării produselor este arta și știința mai subtilă a adiacențelor - amplasarea unui produs lângă un altul, pentru a da amândurora strălucire și a vinde mai multe exemplare din fiecare produs. O mare parte din ceea ce pot realiza adiacențele o reprezintă vânzarea produselor suplimentare. Uneori este vorba doar de cumpărăturile sub impulsul momentului, făcute la casele de marcat, cum ar fi ciocolata, bateriile sau thriller-ul, înghesuite în coșul de cumpărături în ultimul moment. Dar adiacentele pot fi folosite
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
într-o formă incipientă; dar ele ni se par cu deosebire semnificative pentru procesul analogic de maturizare pe care e de presupus că l-a străbătut simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică „pasăre albastră”, basmul cu „fata prefăcută în căprioară” contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
inteligența îndelung exersată în meditații solitare, pictorul nu acceptă penitența impusă de această dualitate fertilă și profitabilă unde sinteza coagulează energiile însumate ale tezei și antitezei. Privit astfel, acest proces logic împacă aparentele contrarii și sfîrșește în com- plementaritate și adiacență. Iată deci, un comportament echilibrat aspirînd spre armonie și o soluție practică viabilă și eficientă. Dinamica alertă a constituirii operei presupune clarificări secvențiale și o viz- iune asupra ansamblului. Dependența față de motiv i se pare inacceptabilă și sintezele succesive acordă
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
prins” în taskbar. Butoanele pentru aplicațiile prinse sunt integrate cu butoanele sarcinilor. Aceste butoane, de asemenea, activează funcția Jump Lists pentru a permite un acces ușor la sarcinile comune. Bara de sarcini reinventată permite și reordonarea butoanelor de pe ea. În adiacență cu ceasul sistemului există un buton dreptunghiular pentru noua facilitate „Peek”. Mișcarea cursorului asupra acestui buton face ca toate toate ferestrele active să devină transparente pentru o previzualizare rapidă a suprafeței de lucru. Făcând click pe acest buton are ca
Windows 7 () [Corola-website/Science/313771_a_315100]