3,053 matches
-
ori ninge, în mine nu-i iarnă,/ Vuiește pământul a lacrimi de dor,/ Se zbate pădurea în noi și răstoarnă/ Mormane de frunze, pe-un gând călător./ Mi-e sete de tine și nu mă mai satur/ Să-ți sorb adierea din cupa de foc,/ În poala iubirii, poverile-mi scutur,/ Adun univesul întreg la un loc.” O altă poezie cu care ne întâmpină autoarea este Amurgul din mine, prin care își asumă o mare încredere în ea și în fulgii
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
ascunzi în falduri de vis un sân obraznic în lumină țâșnește te caut în gând și în suspin de umeri te prind suplă și senină te strâng în brațe tu dulcea mea femeie un trup sculptat de zei mângâiat de adieri de lumină născută din murmur de iubire ești zâmbet ce împrăștie bezna din mine fulg de vis pe aripi de dor Între vorbe ,si tăceri spre tine pornesc norii îi cuprind o cale așez din roua iubirii împletesc cunună de
POEM DE IUBIRE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1478589756.html [Corola-blog/BlogPost/374169_a_375498]
-
Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o povestea-ntr-una pietrelor peste care trecea și adierii ce-l însoțea din vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din vârf de munte spre rodul câmpiilor. Peste sat și
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș, au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
la inventar Ascunse în vizuina timpului dintr-un plutitor ghețar Învârt minute încordând arcul capcanei întinse Să strunesc fir din plasa țesută din artificii aprinse. Vârtej invizibil strânge trupul-șurub apropiind palme Aștept cu ochi bulbucați pregătindu-mi buzele-lame Să prind adierea ducându-mă pe urmele lăsate în mine Când apusul își depune bruma peste visuri-ciorchine. Lovesc în cercuri de gheață, stârnesc avalanșe marine Acoperindu-mă sub tone de zile în adâncuri alpine Poate ieși sufocată căutându-mi gura, cum luna-nebună Caută
LA VÂNĂTOARE ... PRIN MINE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_vanatoareprin_mine_cavalerul_ratacitor_1358935880.html [Corola-blog/BlogPost/342319_a_343648]
-
se vedeau numai hornurile în ruină și o fântână cu cumpănă. Cu cât ne apropiam mai mult simțeam o schimbare în atmosferă, o nădușeală... Cerul începuse să se întunece, acoperindu-se de nori negri de furtună și vântul, ca o adiere la început, creștea în intensitate. Am ajuns aproape de sat și comandanții au hotărât să facem o haltă și pentru că nu mai era mult până să înceapă furtuna și ploaia, ne-am ridicat corturile, făcând în jurul lor câte un taluz de
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
coboram spre plaja de la Cazinou. Atras de aceeași chemare a mării, aproape că uitasem să mă sprijin în baston! Chiar alergam, neluând în seamă nimic din ce, în alte împrejurări, m-ar fi incomodat! Îmi simțeam obrajii plăcut mângâiați de adierea proaspătă a dimineții. Inima-mi bătea voinică, dirijând alert circulația sanguină. Întregul corp era, parcă, mai tonifiat, mintea clară, sufletul animat de o bucurie nestăpânită! Trecui prin fața statuii lui Ovidiu fără să mă opresc, încălcând obiceiul de a-l saluta
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442124650.html [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
sfânt Izvor a izvodit. 19 El străbătea pustietăți și negurile întinse Din constelații neștiute, știute, Necuprinse, În nici o parte a infinitului, pe unde colinda nu găsea o alta, mai frumoasă decât Ea. 20 Pași grei ca viforul, ori pași de adieri Cutremurau sau mângâiau pădurile ca ieri El tot pleca și revenea înamorat mereu Să-și vadă iar iubita, ca Unul Dumnezeu. 21 Ca să-L înduplece, să-I stea aproape Ea începu foșnetul, și susurul din ape Ca să-I robească auzul
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Acasa > Strofe > Timp > PLOAIA Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului O tresărire la primul tunet. Nu se simțea nici o adiere de vânt. Frunzele atârnau în copaci într-o neclintită așteptare. Văzduhul era de un cenușiu plumburiu. Un fulger brăzdă cerul. Al doilea bubuit de tunet se auzi din depărtare. Dar nu ploua. Tună din nou. O picătură de ploaie îmi
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1422859374.html [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
să-mi îmbraci goliciunea sufletului...rostul meu pe acest pamant îmi devine din ce in ce mai difuz. ...Aștept poate o minune, sau poate aștept să mă surp într-un interior fără conținut... Speranțele îmi dau tîrcoale; despletite, plutesc deasupra veșniciei, atingând cu o adiere hotarele existenței mele... Poate se vor transforma odatä... luînd a ta formă...umplându-mi astfel golul din suflet... Timpul se scurge nepăsător luîndu-mä în zbor tot mai sus ca apoi sä mä arunce cu nepăsare că pe un balast în
GOLUL DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Golul_din_mine_doina_theiss_1364327483.html [Corola-blog/BlogPost/345407_a_346736]
-
doar o suflare, Ca o umbră, ca o rouă, Este a universului chemare, Când i-e scris - ,,se rupe,,-n două. Omul este un suspin, Este lacrima din nori, Este zâmbetul divin Când se-arată printre zori. Omul este-o adiere Pe a vântului aripă, Este plâns și mângâiere Omul este doar o ...clipă ! Această poezie, reprezintă coperta IV, a cărții,, Cu inima în palme,, a scriitoarei Sofia Vicoveanca. Această carte am citit-o și răscitit-o ! A apărut la Ed.
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/_cu_inima_in_palme_comen_constanta_abalasei_donosa_1363866184.html [Corola-blog/BlogPost/349097_a_350426]
-
din lume și i-a picurat-o în ochi. A luat toți bujorii și i-a pictat obrazul neted. A luat demnitatea brazilor și i-a dat-o să o poarte în această lume. A luat susurul tuturor izvoarelor și adierea vanturilor și i le-a picutat în voce. A luat culoarea cerului de primavera și i-a colorat irisul Și a mai hotărât să poarte cu ea toată această frumusețe chiar și atunci când povară anilor ar trebui să o urâțească
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1408870403.html [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PE MUNTELE VISELOR Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1319 din 11 august 2014 Toate Articolele Autorului Pe muntele viselor o simplă adiere, e beznă, e lumină, apare o scânteie pe muntele acesta o nouă sărbătoare, visul dă viață, ne arde și moartea parcă moare. Mirezme tari se adâncesc în clipă secunda se ascunde în ispită, doar timpul se oprește, cred, în loc, peste
PE MUNTELE VISELOR de PETRU JIPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1407769741.html [Corola-blog/BlogPost/349398_a_350727]
-
români le transmit, ca o invitație de a gusta iarăși și iarăși din profunzimea artei dramatice. „Am adunat aici șoapte mai noi și șoapte mai vechi. Am adunat aici gânduri și imagini și am încercat să adun în căușul palmelor adieri de suflet. Eu am atins zidurile teatrului. Eu am aflat multe dintre tainele șoaptelor lor. Am vibrat cu ele și mărturisesc că nu mă mai pot depărta de fantastica lor atracție. Pentru că aici este iubire. Multă ... Și trandafiri galbeni. Ați
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_secunda_se_transforma_in_eternitate_pe_scena_teatrului_romanesc_0.html [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
simple, Doar timpul complicandu-le uneori. Dar ce-am putea noi spune, când suntem străini, Văzând doar poze ale fiecăruia Și-ai crede că ne-am cunoscut demult. Suntem străini, chiar dacă ne-am scris uneori... Și totuși e doar o adiere de vânt, Ce spulberă iluzii, planuri și vise, ne-ncepute, Care au stat deasupra unor gânduri, De vremuri aduse și de vânturi. Am ieșit în ploaie, care,nu e singura, E acompaniata de puternicul Eol, Eu parcă sunt puțin naiv, nu
PLOAIA E VÂNT de COSTI POP în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1400882013.html [Corola-blog/BlogPost/350551_a_351880]
-
să-mi aduci aminte că de fapt sunt cânt, pasăre măiastră, pasăre albastră care porți în àripi cerul tot răsfrânt? Trilurile tale diamanticale mi-au pătruns în suflet și-n orice cuvânt și-ale tale-arìpe fâlfâind în clipe sunt când adiere și când aspru vânt. Pasărea se-ascunse-n mine și-mi răspunse și de-atunci în mine totul e avânt !!! Anatol Covali Referință Bibliografică: Pasărea aceasta / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de
PASĂREA ACEASTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1465838277.html [Corola-blog/BlogPost/378779_a_380108]
-
ce se zbenguiesc în șuvițele de soare ale frumoaselor Fecioare dace. • Fiecare șoaptă de Râu legănată-n suspinul Sălciile duioase se alină în surâsurile Fecioarelor danubiene, suind ca un regal recital în inimile lor doldora de dor și străluciri. • Fiecare adiere de Vânt se prinde ca o horă în gândurile lor de mătase, despletindu-le cosițele îngemănate în cașmirul de vise sperate. • Fiecare freamăt smerit din amvonul Codrului e ca o partitură de madrigal medieval ce tresaltă sub bagheta înserării în
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți de seamă, un acatist peste care se așterne mărgăritare de trăire mistică. Crea ușor ca o adiere de vânt, îmi povestea o altă mare mărturisitoare mistică, Aspazia Oțel Petrescu, care o rugase să-i înlesnească o întâlnire cu Titanul misticii, Marele Duhovnic Arsenie Boca, înainte de a fi arestată. Toate gândurile ei sunt colinde care transcend ca un
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
mărgăritar. Mi se spune că vara e aproape și îmi va ajunge timpul să răscolesc deșertul de praf. Și îmi mai amintesc apoi singur, de sunetele viscolului troienit de lumină. Să cântăm cât mai avem curaj, cât mai cuprindem cu adierea vederii noastre lumea care a uitat de vreme. TIMPUL Sunetul e un adaos adjudecat de timp. Se mișcă precum flacăra in bătaia oxigenului și ne percheziționează momentul. O gură de aer să răscolim timpanului în căutarea unui clopot de aramă
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1462274329.html [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]
-
colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Motiv pentru un solfegiu Te-am văzut cum ai ieșit Din
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
contemporană românească, “(2013 ), având antalogați 78 de prozatori contemporani. Tomul se deschide cu “Manifestul Pozitivismului “, semnat de editor, în care descoperim pilde, demne de urmat, de către creatorii de frumos, din care redăm cea care închide pagina celor cinci sfaturi: “Fii adiere mângâietoare și ferește-te de a devein cuțitul care se răsucește în rană, otrava care înveninează sufletul, biletul de suicid al aproapelui (cititorului ) tău! Scrie cu putere și patimă! Zidește scrisul tău, după ... chipul și asemănarea Ta!“ Antologia se constituie
VECINĂTATEA AUTORILOR..., CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Vecinatatea_prozatorilor_al_florin_tene_1384068673.html [Corola-blog/BlogPost/347297_a_348626]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CÂNTEC Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Frumoasă și pură natură, Te privesc ca pe un sfânt. Cu pădurea ta cea mare Și-adierile de vânt. Cu apele pastelate Clătinându-și valu-n mal, Lotca, rătăcită-n stuful Al bătrânului pescar, Din domeniul fără margini Și al dragostei hotar. Frumoasă și sfântă natură, De tine, sufletu-mi este legat. Ascultând a ta menire, Sublimând a
CÂNTEC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_constanta_abalasei_donosa_1330557827.html [Corola-blog/BlogPost/359739_a_361068]
-
prevestește câteodată clipa de mâine,rânduri de vise zbătându-se între maluri. Poate există o secundă înțărcată abandonând în suflete valuri sbătându-se între somn și-o vreme ne-mpăcată. Mă uit după o secundă dintr-o clipă, se suprapun,doar o adiere de aripă rămâne în afara a cea fost, cealaltă a luato spre nemurire, destinație pentru destinele din fire, levitând între noi fără rost. Legendă Se crapă ca o ușă ziua de mâine Un pescăruș a încercat să trecă prin ea Și-
LEVITAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Levitatie.html [Corola-blog/BlogPost/354211_a_355540]
-
Cu toate că ne-au părăsit, din punct de vedere fizic, ei rămân în sufletele noastre și ne veghează în chip nevăzut. Nu trebuie să-i uităm. Pentru că ne-am uita rădăcinile. Iar cine nu are rădăcini, poate fi smuls la prima adiere de vânt. Ucenic al Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Părintele Constantin Galeriu avea preocuparea constantă pentru dialogul știință - religie, teologie - știință. Tema dialogului între credința creștină și cunoașterea științifică a rămas o preocupare constantă a Părintelui Constantin Galeriu. Această preocupare a
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
Hai cu mine ! Soldatul, al cărui bun-simț era mai puternic decât dorința, a refuzat să-l însoțească. La întoarcere Alber l-a apostrofat : - Hai mă înapoi în dormitor ! Și-au bătut joc de noi ! La portic nu este nici măcar o adiere de vânt ! Ai stat aici ca prostul tremurând !... În acel moment a realizat că percepuse o anumită rumoare, pe care o ignorase, în vreme ce cobora scările în goană. Era strădania unora de a înăbuși hohotele de râs ale celorlalți până când el
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476215170.html [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]