668 matches
-
lateral de o motocicletă, cu care se transportă obiecte sau persoane" (DEX); de aceea sînt folosite adesea cu o anume autoironie. Cel mai normal mijloc de echivalare terminologică rămîne în acest caz verbul a atașa și participiul său atașat (folosit adjectival sau adverbial, dezambiguizat de context). În formulele care anunță prezența unui document atașat, mulți utilizatori ai poștei electronice recurg la traducerea cuvînt cu cuvînt, la calchierea mecanică a unor structuri sintactice din engleză. Așa au luat naștere cîteva variante de
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
unuia dintre ei, refuz care îi va schimba întristător viața (p. 246-249) etc. Sunt numeroase scenele antologice la nivelul senzorialității și al senzualității. E chiar de notat, ca o caracteristică stilistică frapantă, frecvența enumerărilor și a juxtapunerilor. Inventarul substantival, verbal, adjectival, sintagmatic realizează un cumul luxuriant de realități secvențiale, relevate prin aglomerarea de senzații, detalii, fulgurații în veritabile enciclopedii (cum ar fi, de pildă, enciclopedia ierbii, p. 255-256). Cât despre faptul că în numele Leontina se cuprind două identități, una masculină, discretă
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
se dispenseze de ceea ce se chema odinioară Ťinspirațieť".2 Vecinătatea cu arta contează numai în măsura în care această disciplină, gazetăria, deține o altă expresivitate, și anume "expresivitatea faptului brut, elementar, nediscutat, direct și autentic". Fără poză și trivialitatea situațiilor ocazionale, fără redundanță adjectivală și poetizantă, fără paranteze și speculații: Întâmplarea crudă, sub aspectul ei imediat, surprinsă de ochiul unui om care a deschis bine ușa unei case, și-a rotit ochii de jur împrejur și a fugit repede să vestească"3. În viziunea
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
să mai fie o problemă. Lucrul acesta trebuie subliniat: în viața unui om problema infinitului nu se pune niciodată ca atare. De amănuntul acesta îți dai seama cînd realizezi că infinitul nu ajunge pînă la mintea noastră decît în formă adjectivală sau adverbială. Nici un om normal nu stă să priceapă infinitul, dar în schimb se întreabă dacă o durere va dura la infinit sau dacă, bunăoară, universul e infinit. Seara, cînd stăm în pat și medităm la nemărginirea lumii sau la
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
ca sufletul să fie nemuritor (și aceasta tot o variantă de infinit este), ceea ce ne frămîntă cu adevărat e gradul de intervenție a infinitului în viața noastră, de aici și înclinația de a resimți infinitul în forma lui adverbială sau adjectivală. Nu teoria infinitului ne preocupă, ci consecințele ei asupra ființei noastre. A doua idee ce reiese din Cartea infinitului este că tocmai disciplina în care te-ai fi așteptat ca infinitul să joace un rol hotărîtor - este vorba de fizică
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
și în genere din modul de circulație orală a cuvintelor la modă: folosite intens, dar imprecis, greu de definit altfel decât printr-o atitudine subiectivă. Cuvîntul haloimăs are, în această atestare a unei folosiri aproximative și stîngaci explicate, un uz adjectival, vag depreciativ, care ar putea fi echivalat contextual prin "aiurit, nebun". Apariția într-un roman important nu i-a asigurat totuși cuvîntului intrarea în dicționarele generale; dacă cel al Academiei (DA/DLR) trecuse deja de litera H, golul de informație
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
grafic și fonetic e foarte plauzibil în română, foarte apropiat de prototipul statistic, stabilind chiar relații de omonimie (a tuna) sau de paronimie cu cuvinte deja existente. În genere, o dată cu verbele - uneori chiar înaintea lor - se folosesc participiile cu valoare adjectivală: printat sau tunat. Verbul a bana, din jargonul informatic, mi se pare că aparține aceleiași categorii suspect de bine adaptate. Sursa sa din engleză, verbul to ban (cu participiul banned), are sensul mai general "a interzice", dar e foarte folosit
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
să banez, căci toți copiii mai mari mă banau! ..." (lumeacealalta.0forum.biz); "Compilație cu piese banate de către BBC" (beatfactor.ro), "CNA-ul îl banează pe Becali" (times.ro) etc. Din uz nu lipsesc, cum se vede, infinitivele lungi și participiile adjectivale, chiar substativizate (,o exista oare cineva acolo sus care iubește banații?", forum.acasa.ro). Izolat, apare și ortografia cu n dublu, influențată în mod evident de forma participială din engleză, banned: "iar mă bannează la sugestia uneia..." (onlinesport.ro). Cum
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
aburit-o aiurea" (blogsport.ro/andries, 4.10.2007); sensul extins apare și la substantivul abureală. Un sens mai vechi al verbului - în forma reflexivă a se aburi - este "a se îmbăta"; acesta este încă prezent mai ales la participiul adjectival aburit ("beat"): "Cadre cu funcții de conducere sunt văzute la ora 15,00 părăsind ŤROMVAGť bine aburite" (România liberă, nr. 2022, 1996), cf. T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993. A se aburi (legat probabil de sintagma-clișeu "aburii alcoolului", sau de imaginea
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
lovești!ť" (Gândul, 1.08.2008, declarație a primarului). Ca orice verb argotic, a ușchi intră și în alte construcții, cu sensuri înrudite. Un înțeles mai vechi, azi dispărut, "a rupe, a sfâșia" (Al. Graur, 1936), poate explica sensul participiului adjectival din contexte de tipul "boarfă ușchită" (la P. Ciureanu, Note de argot, 1935). De aici, poate, sensul "slab, firav", al participiului în contextul "Ucenicul, golaș și ușchit, numai într-o cămașă" (E. Barbu, Groapa, 1974: 251, cf. Traian Tandin, Limbajul
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
în două feluri. În primul rând, este vorba de o adaptare morfologică: un cuvânt invariabil, preluat din engleză, este încadrat, cu ajutorul sufixului, în tiparele flexionare cele mai caracteristice ale adjectivelor și ale substantivelor românești. Flexiunea nu era imperios necesară folosirii adjectivale (există multe adjective invariabile și clasa se întărește permanent în limba actuală, prin împrumutul lexical), dar era obligatorie pentru folosirea ca substantiv (cu formă de feminin, morfeme de plural, cu articol hotărât): "ochelari de trendineză" (linkmania.ro), "locurile libere erau
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
lipsit de foloase. Dar, la fel de sigur, rezultatele lui pozitive, de natură exclusiv analitică, s-ar dovedi, la rece, minore. Fiind, acolo, destule de învățat, prea multe de spus nu mai rămân.) Surplusul de fidelitate funcționează, așadar, inhibitoriu. Căci nici glosa adjectivală, nici enunțarea evidențelor (căile de acces cele mai frecvent etalate în receptarea demersurilor lui Ion Pop) nu pot trece, cu bună credință, drept angajament interpretativ. E, probabil, unul din motivele pentru care cronicarii descriptiviști nu s-au repezit să recenzeze
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
nu clasa doi, ci clasa a doua. În Gramatica pentru toți, Mioara Avram consacra acestei probleme un întreg subcapitol („Numeralul cardinal în locul celui ordinal”), observând că tendința acționează diferențiat, în funcție de mai mulți factori: „fenomenul are loc numai la numeralul atribut adjectival postpus și mai ales la genul masculinneutru, de preferință în combinație cu anumite substantive (de exemplu, la numerotarea regimentelor, a bornelor de distanțe) și aproape de regulă când e vorba de numere mari, de asemenea, mai ales în anumite varietăți funcționale
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
-lea, ca împrumut din engl. interloper, cu același sens. În dicționarele englezești actuale, substantivul interloper este înregistrat ca „persoană care se amestecă în treburile altora” (Concise Oxford Dictionary 1999), deci „nepoftit” sau „băgăcios”. În franceză, substantivul e învechit, dar forma adjectivală este foarte actuală; Petit Robert 1990 indică sensurile „a cărui activitate nu este legală” și „dubios, suspect”, exemplificate și prin sintagma curentă le monde interlope. E limpede că acestea au fost preluate în română; de altfel, termenul e atestat de
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
fost tot un cuvânt vechi, din aceeași familie: derivatul nenumărat, devenit azi o formă frecventă de a caracteriza superlativ, prin hiperbolă, o mulțime. O căutare pe internet oferă date relevante privitoare la frecvența și specializarea contextelor în care apare locuțiunea adjectivală și adverbială fără număr. Decisivă pentru deprecierea stilistică pare să fi fost prezența sintagmei în titlurile și în refrenele câtorva manele (Mița de la Balș, , fără număr; Nicolae Guță, Fără număr pentru toată lumea). În textele manelistice, formula este folosită, alături de alte
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
inovația: „Copiuțe pe talpa pantofului sau la ciorap”; Ideea la această metodă este să ascunzi complet o copiuță în interiorul unui pix”, „Casca wireless, cum să copiezi perfect!” (fituica.com). În aceeași serie intră un al treilea termen, servită, un participiu adjectival („și aici au fost mai mulți candidați cu fițuici servite, dar le-au ascuns în timp util”, evz.ro, 1.07.2011), folosit mai ales ca substantiv: „Cea mai tare fază a fost la un examen pe care îl aranjasem
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
contemporane. Ca substantiv, prin elipsă lexicalizată, poate însemna, tot în limbajul colocvial, „idee fixă, obsesie” („este student la Drept în anul trei și are un fix cu bicicletele de când se știe”, monitorulexpres.ro). O altă evoluție a dus la locuțiunea adjectivală și adverbială la fix, cu sens superlativ (de la „foarte potrivit” la „perfect, excelent”): „clipul e la fix !” (olix.ro); „cu cortul e la fix” (permacultura.ro); „Caragiale merge la fix și pe timp de criză” (adevărul.ro) etc. Destul de veche
La fix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5320_a_6645]
-
musai să fie toate cu gospo" (iqads 12.08.2009). Cuvântul (care intră într-o serie destul de bogată, alcătuită în parte din termeni neutri, internaționali, de uz curent: foto, porno, retro, promo) e un substantiv invariabil, căpătând însă și folosiri adjectivale: "doamnele Gospo", "limbaj Gospo" (iqads.ro, 13.08.2008 toate exemplele precedente îi aparțin lui Florin Dumitrescu, în comentarii asupra publicității). Internetul oferă destule alte citate edificatoare: "nevasta gospo perfectă" (angles.ro); "păi eu din punctul vostru de vedere sunt
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
românesc, clift putea să pătrundă la fel de bine din idiș (ca și termenii mahăr, husen etc.) sau din Rotwelsch (ca șmecher, prin circulația infractorilor din aria Europei Centrale și de Est). Termenul se continuă prin derivatele sale. Ciorănescu citează un participiu adjectival cliftat, cu sensul „elegant, bine îmbrăcat". Mai frecventă e astăzi forma încliftat (care presupune un verb a înclifta, prezent la Croitoru Bobârniche 2003 și Volceanov 2006). Adjectivul încliftat (echivalent cu înțolit) are atestări în presa actuală: „surpriza serii a fost
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
în care apare tot mai des în presă, participiul abuzateste, fără îndoială, un anglicism. E identic în formă cu participiul verbului a abuza, intrat mai de mult în română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia obligatoriu cu prepoziție (a abuza de ceva). Între timp, după modelul lui to abuse (vechi element latino-romanic în engleză), verbul a abuza a căpătat în română un sens și o construcție nouă
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
aștepta... Nu m-aș mira să fie Biblia vreunui mormon în drum spre Paris, călătorind împreună în tren. Este ULISE !... Așa ceva nu se poate citi în tren, mă gândesc. Nu se poate. Imposibil. Ilizibil. Incoercibil. Incocoșibil. Intramontan. Intravenos, imit cascada adjectivală absurdă a omului din Dublin. Răsfoind cartea gravidă de atâta lectură, paginile ei de atâtea ori întoarse, se deapănă, se derulează singure de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
2002). Unele dintre contextele în care apare singularul sînt clar argotice: ,Hai, marcă banu' că vin gaborii!" (Academia Cațavencu = AC 44, 1992, 5). În anumite construcții, substantivul ban este determinat de un cantitativ invariabil ca formă, un substantiv cu valoare adjectivală sau adverbială: grămadă (familiar) sau grup, grupă (argotic). Cum cantitativele în discuție se combină în mod obișnuit cu plurale, construcția cu singularul apare și mai surprinzătoare și expresivă: ,băncile de stat din care se putea fura un ban grămadă" (Evenimentul
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
de limbaj familiar și argotic - apare tot mai des în registrele oralității argotic-familiare. E vorba, ca în atîtea alte cazuri, de o reutilizare a mijloacelor existente ale limbii standard: bazat e participiul verbului a se baza, în a cărui folosire adjectivală se constată însă o netă schimbare sintactică și semantică. Verbul a se baza se construiește obligatoriu cu prepoziția pe, trăsătură transmisă în mod normal și formei sale de participiu (,un scenariu bazat pe fapte reale"). Folosirea participiului fără complementul introdus
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
Rodica Zafiu Verbul a (se) criza și participiul adjectival crizat, creații recente (încă) necuprinse în dicționarele generale, au căpătat o circulație destul de mare în ultima vreme, mai ales în limbajul tinerilor. Cum se întîmplă destul de des, din registrul familiar oral - unde au avut de la început un sens ironic - ele
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]