9,640 matches
-
controversate din practica instanțelor judecătorești răspunde scopului recursului în interesul legii, acela de a asigura o interpretare și aplicare unitară a legii de către toate instanțele judecătorești și, în consecință, o jurisprudență predictibilă. ... 56. Cea de-a doua condiție de admisibilitate, privind dezlegarea diferită dată de instanțe asupra aceleiași probleme de drept, este îndeplinită, întrucât din cuprinsul hotărârilor judecătorești anexate actului de sesizare se reține că instanțele naționale au soluționat diferit aceeași problemă de drept. ... 57. De asemenea, sunt îndeplinite și
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
de instanțe asupra aceleiași probleme de drept, este îndeplinită, întrucât din cuprinsul hotărârilor judecătorești anexate actului de sesizare se reține că instanțele naționale au soluționat diferit aceeași problemă de drept. ... 57. De asemenea, sunt îndeplinite și ultimele două condiții de admisibilitate, la actul de sesizare fiind atașate hotărâri judecătorești rămase definitive și care privesc problematica ce formează obiectul sesizării. ... 58. Pentru argumentele expuse, constatând îndeplinite condițiile regularității învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, și fiind îndeplinite
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
cele două orientări jurisprudențiale diferite în soluționarea aceleiași probleme de drept a cărei dezlegare se solicită, cu argumentele acestora, fiind atașate copii ale hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele naționale. ... 48. Ca urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale prezentului recurs în interesul legii. ... ... XI.2. Pe fondul recursului în interesul legii 49. Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
în calitatea lor de avocați reprezentând părți civile în cursul procesului penal, nu se numărau printre persoanele care aveau dreptul de a declara recurs în casație (infra, pct. 25). Aceasta a concluzionat cu precizarea că nu erau îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 440. ... ... CADRUL LEGAL INTERN RELEVANT I. Vechiul Cod de procedură penală 24. Dispozițiile relevante în speță din vechiul Cod de procedură penală, în versiunea în vigoare până la 1 februarie 2014, sunt următoarele: Articolul 173 Apărătorul părții
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor. ... A. Cu privire la admisibilitate 50. Guvernul consideră că reclamanții nu dețineau „bunuri“ în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Acesta susține că Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 28) nu era în vigoare la data la care reclamanții au fost
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
din Convenție și art. 74 § 2 din Regulament, opinia disidentă comună a judecătorilor Grozev, Kucsko-Stadlmayer și Schukking. YG ANT OPINIA DISIDENTĂ COMUNĂ a judecătorilor Grozev, Kucsko-Stadlmayer și Schukking În prezenta cauză nu putem fi de acord cu analiza majorității privind admisibilitatea capătului de cerere formulat de reclamanți. În opinia noastră, suma solicitată de reclamanți pentru onorariile de avocat nu poate fi caracterizată ca „bun actual“ în sensul jurisprudenței Curții și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al art. 1
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
silită de către executorul judecătoresc, potrivit art. 666 din Codul de procedură civilă, redactarea anterioară modificării acestuia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016. ... 27. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. ... 28. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
care Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât textul legal criticat nu are incidență în soluționarea cauzei, atunci instanța constituțională se comportă ca o instanță de control judiciar față de instanța care a sesizato și care a constatat admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. ... 4. În continuare, prezintă aspecte legate de cadrul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că judecătorul cauzei a respins cererea de chemare în judecată pe baza considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 639 din
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
când primește o cauză spre soluționare. A nega acest lucru înseamnă a pune instanța constituțională într-o situație defavorizată față de alte instanțe. Menționează că prin Decizia nr. 358 din 23 mai 2019 s-a reținut că verificarea condițiilor de admisibilitate are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate. ... 7. În replică, având cuvântul, reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate arată că susținerile formulate nu se referă la stabilirea competenței funcționale a Curții Constituționale, ci la faptul că instanța constituțională, pronunțând
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 25. Așadar, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate anterior referită, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 47/1992 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 26. În continuare, referitor la dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, teza privind legătura cu soluționarea cauzei, Curtea
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
constituționalitate, astfel încât atât instanței a quo, cât și celei a quem le revine competența de a verifica, în proceduri distincte, dacă aceasta se plasează în paradigma controlului concret de constituționalitate. Dacă în privința instanței a quo, verificarea condițiilor de admisibilitate ține de îndeplinirea condițiilor legale necesare pentru sesizarea Curții Constituționale, pentru instanța a quem această verificare are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate, respectiv a cercetării prezumției de constituționalitate a textului legal criticat. Prin urmare, realizând această verificare
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
să declanșeze acest control de constituționalitate. Dimpotrivă, Curtea, cercetând prevederile art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 2 alin. (2) și (3) și ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prin propria sa apreciere, decide cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. ... 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
aplicarea prevederilor normative contestate ar putea crea o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 41 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție. În Dosarul nr. 3.958/2/2018, se pronunță doar cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. În dosarele nr. 5.471/2/2018, nr. 2.994/2/2018 și nr. 2.983/2/2018, aceeași instanță apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituție invocate. ... 14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii profesionale, dar și necesitatea lui. În sensul celor arătate, a fost invocată Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, paragraful 24, prin care Curtea a statuat că, în materia căilor extraordinare de atac, legiuitorul are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, în acel caz fiind vorba despre hotărâri pronunțate în materie de carte funciară, sau Decizia nr. 532 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
dezbaterii în Dosarul nr. 1.607/1/2021. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie, având cuvântul referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, a susținut că în cauză nu este îndeplinită condiția de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept care ar necesita lămuriri sau interpretări. Susținând inadmisibilitatea sesizării, doamna procuror a precizat că această condiție a fost consacrată jurisprudențial de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, stabilindu-se de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
admis apelul, a desființat sentința, însă a desființat și încheierea de ședință pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, respingând plângerea formulată împotriva unei ordonanțe de clasare. ... V.2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Facultatea de Drept A. Cu privire la admisibilitatea sesizării Cu privire la condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept s-a opinat că prezenta sesizare este inadmisibilă întrucât dispozițiile legale a căror interpretare este solicitată sunt clare, neechivoce, iar aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
acestui instrument în vederea asigurării unei practici judiciare unitare, dispoziția legală invocată și interpretarea acesteia nu influențează soluționarea pe fond a cauzei în care a fost identificată pretinsa problemă de drept întrucât nu au fost analizate nici măcar condițiile de admisibilitate în principiu a acestei contestații în anulare. Având în vedere aceste aspecte, sesizarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost apreciată ca fiind inadmisibilă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
atac exercitate (calificare care, la rândul ei, nu poate face abstracție de hotărârea judecătorească împotriva căreia a fost exercitată calea de atac). ... ... V.3. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept - Centrul de cercetări în Științe penale Cu privire la admisibilitatea sesizării Verificând sesizarea, în raport cu criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, s-a opinat că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate. Astfel, referitor la cerința referitoare la sesizarea instanței supreme de instanța
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
face abstracție de hotărârea judecătorească împotriva căreia a fost exercitată calea de atac). ... ... V.3. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept - Centrul de cercetări în Științe penale Cu privire la admisibilitatea sesizării Verificând sesizarea, în raport cu criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, s-a opinat că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate. Astfel, referitor la cerința referitoare la sesizarea instanței supreme de instanța învestită cu soluționarea litigiului în ultimă instanță s-a
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de Drept - Centrul de cercetări în Științe penale Cu privire la admisibilitatea sesizării Verificând sesizarea, în raport cu criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, s-a opinat că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate. Astfel, referitor la cerința referitoare la sesizarea instanței supreme de instanța învestită cu soluționarea litigiului în ultimă instanță s-a arătat că, în speță, Curtea de Apel București a fost sesizată cu soluționarea căii extraordinare de atac a contestației în
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al părții asupra chestiunii de drept sesizate Punctul de vedere exprimat de parchet a fost în sensul că, în speță, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept care ar necesita lămuriri sau interpretări. Această condiție a fost consacrată jurisprudențial de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, stabilindu-se ca principiu că o astfel de sesizare trebuie efectuată
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
punctul de vedere transmis, inculpatul T.M. a apreciat că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea corectă a dreptului impunându-se în mod clar și evident, practic nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute în mod imperativ și cumulativ de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. ... VII. Dispoziții legale incidente Art. 426 din Codul de procedură penală Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent. (2) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului, cu mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. (3) Procurorul, în termen de cel
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
soluționarea pe fond a cauzei. Totodată, judecătorul-raportor a reținut că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea corectă a dreptului impunându-se în mod clar și evident, practic nefiind condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute în mod imperativ și cumulativ de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel București, Secția I penală în Dosarul nr. 1.629/2/2021, raportul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]