491 matches
-
sunt la fel de nerăbdător să reiau lectura caietului lui P.H.L. Urmăresc nu atît „aventura” eroului, cât motivațiile, mai mult sau mai puțin transparente, ale autorului. El scrie o nuvelă și, în același timp, meditează asupra poveștii care tocmai se derulează. Comentează, adnotează, aprobă sau contrazice comportamentul celor doi eroi. De aceea este greu să-ți dai seama unde „se oprește” personajul, adică Profesorul, și de unde începe experiența autorului însuși, meditația sa personală în marginea unor întâmplări pe care poate chiar le-a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
concomitent materiale și spirituale precum atomii în viziunea reprezentanților Școlii din Abdera): "în depresiunile/ acelea montane/ elementul dominant/ era noaptea// uneori dimineața/ pe lacurile înghețate./ Acolo Focul și Perla/ nu înfloreau/ decît în umbră" (2 ianuarie 2005). Uneori materia e adnotată brevilocvent, în înfățișarea sa compactă: "Noaptea trecută nu mi-a plăcut deloc// niciodată materia nu a fost mai urîtă" (21 martie 2006). Alteori ea inspiră nevoia tulburătoare a stabilirii raporturilor dintre sensibil și suprasensibil, operație pe care avea s-o
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
expansive, afectiv invazive, întemeiată pe satisfacția disciplinei de sine, pe o fervoare a austerității. Astfel ia naștere o poetică severă, constrînsă de datele arhetipale, orientată spre profunzimile albe și, prin urmare, separîndu-se prin gesturi decise de policromia vană a superficiilor adnotate cu parcimonie: "Acum sînt obosit. Aproape/ cred că nu o să mai vină seara.// Dimineața am ieșit// în Pădurea de Pini pe care/ tu o știi la fel de bine./ Spre lacuri. Vremea era mohorîtă.// Peste toată carnea omului ploua.// Mi-am adus
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
calendar este mai mult decât un mijloc de informare și anume este un discret instrument de educare estetică, învățându-ne să privim cu mai multă curiozitate și mai inventiv peisajul vieții noastre de fiecare zi. Note de subsol Când Securitatea adnotează, când locotenenții fac fișe după corespondența intimă a unui scriitor, când temele pentru acasă au semnătură și ștampilă, ce altceva avem decât filologie curată și morală imundă ? Un teribil dosar pe această temă e de citit în numărul 10 al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
un romantism apt a cuprinde o sensibilitate morală imediată, un avînt "naiv", pasional care dă culoare unui desen de, totuși, abstracțiuni laborioase. Textura obscurelor frumuseți fulgurante ale dicteului automat primește infuzia unei afectivități. Descinzînd "tumultuos" în "mătăsoasa carne", d-sa adnotează nu numai incredibilele tornade ale sîngelui "din ce în ce mai aprins", ci și "intensele amețeli", "tandre aduceri aminte". E un romantism alambicat desigur, care însă acordă o coerență sensibilă stihurilor, le circumscrie unei dispoziții consacrate: "trecem prin trupul iubitei și printre firele lungi
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
-l trata ca lucrare pentru obținerea diplomei de la școala de științe politice din Paris. Întâmplarea l-a făcut să dea în strângerea materialului său peste o teză a unui doctor în drept franțuz, al cărui text a fost tradus și adnotat în românește pe numele domnului procuror de pe lângă tribunalul Ilfov." Și mai de mirare e că, în 1906, exact același Ioan T. Ghica își trimite cu încredere cititorii să consulte nu altceva decât lucrarea - competentă, nu-i așa ? - incriminatului jurist Const.
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
merite. Să vedem întâi în ce constă documentul. Jurnalul lui George Macovescu, în forma lui publicată, este rezultatul unei rescrieri, ceea ce ne-ar putea trezi unele suspiciuni. Mioara Anton, de la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", fiind cea care îngrijește și adnotează ediția, aduce lămuririle necesare: George Macovescu și-a redactat jurnalul începând din septembrie 1980, folosind însemnări disparate din 15 caiete dictando, din înregistrări și casete. Însemnările debutaseră în 1952 și sfârșesc în mai 2001. Două observații sunt de făcut. Prima
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
iar aceasta nu fără a publica, în răstimp, câteva opuri). Cu egală seninătate, dedică un studiu consistent unei reviste interbelice, parcurgând minuțios număr de număr, detașând perioadele strălucite de cele pur și simplu survivante, izolând numele grele de colaboratorii ocazionali, adnotând geografic lista publicațiilor străine cu care avangardiștii de la Contimporanul au menținut relații cel puțin amicale, vorbind despre ideologii și politici în termenii cu mult mai judicioși ai opțiunii estetice de fond. E limpede că Paul Cernat își suprimă orgoliul personal
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
Gheorghe Grigurcu Cu Adrian Alui Gheorghe plonjăm adînc de tot în estetica urîtului. E prea posibil ca poetul să fi fost un romantic care-și "ascunde" și își "persecută înclinațiile" după cum crede Al. Cistelecan (noi înșine îi adnotam altădată ființa "ușor romanțioasă"), dar la urma urmei nu contează mai mult fața poeziei ca atare decît ipoteticul său embrion psihologic? Și astfel cum apare în ultima-i antologică ipostază, această față e violent desfigurată, devastată de un flagel ce
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
cupe cu otravă/ sorbiturile lungi trec direct în tine/ el îi spune/ tu ești cărarea care duce/ în așezarea aceea fără nume/ unde oamenii descifrează pe limbile focului/ semnele unei boli fără leac" (Bolero). Natural, moartea e cu stăruință scrutată, adnotată pe o gamă ce merge de la un sublim echivoc la imundul ațîțat și la tandrețea ironic invocată: "Moartea-și adună pruncii acasă/ pruncii ei risipiți prin lume/ pentru fiecare face un loc cu verdeață/ pentru fiecare plînge cînd îl știe
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
inclusiv (dacă tot vorbim de Dumitru Popescu) Titus Popovici ori P. Sălcudeanu (între paranteze fie spus, eu unul aș fi inclus și cele două cronici la Cordovanii, pe care i le tot incriminează de decenii dușmanii, explicând contextul și dedesubturile, adnotând lucrurile din unghiul de azi etc.). Repet: nici un nume (inclusiv M. Beniuc) nu figurează nemotivat în sumarele celor trei volume, cu această unică excepție a lui Dumitru Popescu. Prezența lui răstoarnă orice explicație. Dacă e prezent Răzvan Petrescu, cu un
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
în România literară, "un antisemitism iscat practic din nimic", aplicat arbitrar unor marcante personalități culturale. "Nu știu de ce G.G. se autoinclude în această listă, alături de Gabriel Liiceanu și de Nicolae Manolescu, și nu intenționez să clarific acest punct aici", își adnotează iarăși dl Michael Finkenthal insciența și dorința, în acest punct, de-a o perpetua. Ne îngăduim deci a "clarifica". Subsemnatul s-a văzut atacat pe motiv de... antisemitism, de către un critic clujean, polemist fugos, care nu găsea altceva mai bun
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
importanți ai vremii, lucru care l-a ajutat să-și dezvolte cunoștințele artistice. Capodopera Despre cele trei capitale, o proză presărată cu versuri, a fost terminată de Zuo Si la vârsta de 30 de ani. Prefațată de Huangfu Mi și adnotată de Zhang Zai, lucrarea s-a răspândit mai întâi în rândul literaților. Mai târziu, au început s-o copieze și aristocrații și bogătașii. Drept urmare, în Luoyang hârtia a devenit tot mai rară și s-a scumpit foarte mult. Îmbinând proza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ele, după care vor fi consemnate diferențele lingvistice de altfel minime, vor fi sesizate numeroase lapsus mentis și lapsus calami, ca și nenumărate greșeli de tipar grosolane din edițiile precedente, greșeli care uneori schimbau enorm sensul originalului; apoi vor fi adnotate și comparațiile cu Biblia, În care sunt condamnați vehement creatorii acestei cărți scandaloase. („Mâna lor nu era călăuzită de mâna Binefăcătorului.“) Se poate spune că truda sa nu a fost zadarnică. Orice editor al Conspirației, și nu numai din Franța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
perspectivei lui Mategna. Ici, linia precisă a coapsei de adolescentă (dorința de rapt e confirmată prin Vintilă Ivănceanu: "Iubito, mă gîndesc la tine/ Ca un borfaș la ceasul unui lord"); dincolo, pachetul de carne congelată (eu, s-a înțeles), e adnotat cu alt vers din Nichita Stănescu, din Tribunalul de la Les Beaux: "A, care cu 1 nu face 2". Apropierea bărbatului de femeie numai apropiere nu e. Sfîșiere, da. Mă opresc iarăși la nudul-sex, pictat în forță, cu nerușinare. O pictură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care n-o cunosc? Îmi asum riscul să spun Tatăl Nostru de una singură. În clar de singurătate. N-am instinct de conservare sau mi l-am învins. Și, ca dezbinarea să intervină și aici, unii nu citesc și nu adnotează decît primul volum din Dumnezeu, Vechiul Testament; la volumul doi nu ajung. Alții compun tropare, după ce-au scris imne ceaușii. Dacă nu prea-iubitul Ceaușescu, atunci, sus Hristos! La nevoie, "Dumnezeu e pedeserist" ori nu e deloc. Scripturi să fie. Sfinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și mașinuța de tablă cu oulețul acela zburător!“ Dezamăgitor este faptul că autorul nu comentează din perspectiva maturului care este azi însemnarea din tinerețe, că nu se distanțează de inepția sa de atunci. Diferite episoade ale vieții sale amoroase le adnotează cu grijă, dar părerea sa din 1963 despre Nichita Stănescu o lasă necomentată, ceea ce înseamnă că și-o asumă. Nu ne rămâne decât să-l compătimim pe Leonard Gavriliu pentru opacitatea sa: a asistat la un moment frumos fără să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
neridicându-și capul nici măcar când locotenentul de alguazili Martín Saldaña, Însoțit de un sergent și de doi soldați din garda regală, Îl conduse Înaintea sa pe Diego Alatriste prin niște coridoare secrete, retrăgându-se apoi. Bărbatul de la masă continua să adnoteze scrisorile și informațiile, imperturbabil, ca și când era singur; Încât căpitanul avu tot timpul să-l studieze bine. Era solid, chiar trupeș, cu cap mare și ten rubicond, cu un păr negru și des care Îi acoperea urechile, cu o bărbuță neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Gheorghe Grigurcu Pe palierul ființei artistului cuvîntului, "deopotrivă tenace și fragilă, trufașă și umilă, spontană și contrafăcută, sinceră și mistificată, candidă și perversă, inaccesibilă și dezgolită, glorioasă și ratată", după cum o adnotează, cu o nedisimulată contrarietate satisfăcută de sine, Dora Pavel, vom semnala două cazuri oarecum simetrice. Pe de o parte unul al poeziei ce absoarbe substanțele realului (firește, un real convențional, postură a unei fantezii imanente), îi asimilează semnalele cu o
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
inițială. Istoria literară înregistrează faptul că Melville a primit un exemplar din „narațiunea" lui Chase de la bogatul și influentul său socru, Lemuel Shaw. Mai mult, se știe că scriitorul nu doar a citit cu deosebită plăcere cartea, dar a și adnotat-o abundent, trăind probabil, în febra lecturii, prefigurări ale viitorului său roman. În sfîrșit, cel de-al doilea episod se referă la uciderea, în vecinătatea coastei chiliene, cîndva după 1830, a balenei albe supranumite „Mocha Dick", de un alt echipaj
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
așteptînd să se întîmple ceva / norul să picure ceară / vindecătoare/ epavele să învie cernite din sufletul / morților / polenul să se adune ca purpura / în talerul lunii / să învăț să dibui prin întuneric / malul bunei speranțe" (Înfățișare). Așteptările pe care le adnotează au candoarea unor intimități ("pe acoperișe / luna desculță seduce un arbore // în frunza ce picură / descifrez semnul unei intimități // noaptea îți împrumută trupul și numele"), pătrunse fiind de fluidul netrăitului: "cînd gîndul sporește / spre pașnice spații / cu grădini plutitoare / cu
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
roman, Garda albă, astfel încît capodopera sa, la care a trudit pînă-n ultimele ceasuri ce i-au fost hărăzite de implacabilele Parce, romanul Maestrul și Margareta, a apărut postum, în 1967. Volumul de însemnări diaristice și scrisori pe care-l adnotăm în rîndurile de față constituie un document patetic al unei existențe marcate de un dramatism ce informează opera, dar care își are propria-i semnificație, trasînd profilul unui personaj ce întregește galeria măștilor acesteia. O osmoză între autor și creație
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
o scrisoare în care-mi vorbea de tine: "veți iubi acest nou miraj al vostru înșivă..." N-am mai citit-o de ani de zile - o știu pe dinafară. Nu citisem niciodată maximele lui La Rochefoucauld. Mi-a dat cartea adnotată în timpul unei prime călătorii cu Orient Expresul. M-a lăsat să le citesc, apoi a revenit, iar cuvintele pe care mi le-a spus atunci îmi par la fel de frumoase ca acelea pe care le citisem. Cartea aceasta și Despre iubire
Martha Bibescu în corespondență by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7973_a_9298]
-
făcea Hugo...". „Gratuitatea" unor atari dezlănțuiri de dionisism cultural nu ezită însă a face loc și unor referințe la ambientul epocii. Ochiul autorului e sensibil inclusiv la dizarmoniile din preajmă pe care le comentează sarcastic. Cu plaivazul caricaturistului, d-sa adnotează de exemplu poeziile afișate de o vreme prin tramvaie, resimțindu-le nu altminteri decît o prelungire a imundelor inscripții de pe pereții toaletelor. Dacă lucrurile stau așa, de ce să nu le îmbogățim pe cele din urmă? „Cred că românimea va fi
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
conținând scrisori inedite ale lui Emil Cioran din perioada 1971-1998, redactate în germană, adresate prietenului și editorului Wolfgang Kraus, distins eseist, critic literar și filozof austriac. Așa s-a născut ediția Emil Cioran, Scrisori către Wolfgang Kraus, atent alcătuită și adnotată de G. Guțu, în curs de apariție la Editura Humanitas. În anexa volumului sunt publicate fragmente din jurnalul lui Wofgang Kraus referitoare la Emil Cioran. Iată, în avanpremieră, o parte din aceste fragmente în traducerea aceluiași George Guțu. 7.4
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]