816 matches
-
după o gîdilare cu o romanța, chiria pe o lună sau o păreche de ghete". Aci trebuie să menționam și un alt impuls al "sufletului simplu", opus atitudinii negatoare, iconoclastiei: nevoia de model, corespunzînd chiar voinței de emancipare, nevoia de adorație, corespunzînd chiar complexului de inferioritate. Ce se putea astfel, paradoxal, dezamorsă. Marea revoltă se asociază nu o dată cu o sete de supunere. Oare revoltă profeților biblici mînioși, la care a fost raportat Arghezi, n-are că fundament o paradigmă divină, o
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
corespunzînd chiar complexului de inferioritate. Ce se putea astfel, paradoxal, dezamorsă. Marea revoltă se asociază nu o dată cu o sete de supunere. Oare revoltă profeților biblici mînioși, la care a fost raportat Arghezi, n-are că fundament o paradigmă divină, o adorație mistica? Oare acel profet modern care a fost Léon Bloy - negreșit o sursă de inspirație pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din deceniul patru (poate
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
bunul autocrat, ca să-ți atragi învinuirea că vrei să dai la topit încă o statuie. Și învinuirea nu vine de la un nepricepător, ci de la un critic literar! Cred că lucrurile se cuvin puse la locul lor. Iconodulii, foarte mulți, fiindcă adorația și cultul sînt atitudini naționale și populare, nu pot fi înfrînți de iconoclaști, mult mai puțini, făcînd figură de snobi și de vînduți, ci numai de intelectualii cu spirit critic. Aceștia nu rumega prejudecăți, ci încearcă să privească mereu cu
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
își schimbă look-ul și intră într-o carcasa masculină cu un design superb (cel puțin dacă ar fi să judecăm după cota de isterie adolescentina pe care o declanșează la simplă apariție). Zilele trecute agențiile de presă transmiteau că adorația la care e supus acest sex-simbol masculin a mers pînă la violarea de domiciliu! O admiratoare în vîrstă de 16 ani a intrat prin efracție în casa idolului (plecat, ca și Moartea lui, în vacanță), doar ca să-i îmbrace un
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
nostru!". Stranie profeție! Aceasta să fie și explicația lașității, a conformismului și delațiunii generale? A celor care-și apară funcția, nu din convingere, ci pentru că nu au altă cale, si care pregătesc "vizită de lucru" a Tovarășului că pe o adorație religioasă? (Aici asistăm la un adevărat spectacol al absurdului, cu atat mai mult cu cât fiecare dintre actanți e conștient de farsă pe care o joacă. Că o partidă de șah în care cunoști dinainte mutările adversarului, dar le ignori
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
și să-și creeze o viață cum se cuvine pentru un om care trece drept un talent, o forță, si e invidiat că un om tare, pe cînd el nu este decît un nimic". Tranziția de la descalificantele dezvăluiri la gestul adorației se săvîrșește conform unui protocol abil, în trepte. Cu cît supirantul e aparent mai secătuit de blazare și viciu, cu atît se arătă mai înzestrat cu puterea convingerii: Întind brațele să te caut. Ascut urechea să-ți aud glasul. Îmi
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
ultimul rând, teatrul se simte în gesticulația manierizată care vine dinspre commedia dell’arte. Exagerările își au sursa acolo, bufoneriile sunt recuperabile din lumea lui Pulcinella, Il Capitano, Arlechino sau alt spectaculos zani. Guillaume este fascinat de prezența maternă până la adorație, dorește să se identifice cu propria mamă imitând-o în cele mai mici detalii, joacă plin de convigere rolul fiicei într-o familie burgheză în care se află alți doi băieți fără tulburări de personalitate și un tată sever. În
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
stînd omenește pe șezut, ale cărui coarne sînt împodobite cu ramuri verzi, cu cele două copite ridicate ca o binecuvîntare către ceata de femei înconjurîndu-l ca pe un simbol al fecundității.. O mamă tînără își întinde spre el pruncul cu adorație. Țapul îl atinge cu laba stîngă, binecuvîntîndu-l cu o expresie vicleană. Alta, o femeie bătrînă îi arată un copil scheletic... Gri, negru, cărămiziu: pămîntul Spaniei. La Goya paroxismul vieții ajunge pînă la desfigurare, pînă la apariția urîtului, a hidosului, frumusețea
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
exotic - și, întins pe masă, ca un cadavru viu, izbucnind în hohote nebune de rîs, cînd realizează că vraciul e, și el, tot un farsor... Patriotul și Omul din lună - iată două coperți noi pentru un subiect vechi: America, între adorație și contestație.
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
sorb sîngele lui Crist/ mă-ncoronez cu duhuri!/ Nu vreau/ nu mă mai vrea/ nici o măsură/ mă scald vuind în vinul,/ supremei învieri -/ pe-arterele lui Iahve/ rupte-n mine/ de versul uraganic" (Văzduh). O terminologie turmentată notifică îndepărtarea de adorația mistică, în direcția contrară, a adorării de sine. Starea de grație trece într-o stare de voluptuoasă convulsie, de halucinare a cărnii pe ruinele templului renegat: Tot ce-a fost vreodată/ jubilație-n spații/ și apoteoză-n nupții de îngeri
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
în brațele chefliului." (p. 33) Nepăsătoare la cei din jur, pentru scriitoare totul este foarte clar: "Tot aurul din lume, este Jim, punct de plecare și punct final. Inutil de a căuta în altă parte." (p. 25) Îl privește cu adorație, cu o iubire absolută, fără patetisme. Îl observă, cu ochiul femeii îndrăgostite: mîna dreaptă, privirea, fruntea, bărbia, ceafa, pleoapele... Proba de mare dragoste, cea mai uimitoare probă de iubire: cei doi scriitori pot scrie în aceeași încăpere, la Paris sau
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
-l preceda sau a-l urma. Misiunea ei constă în a inunda munca, moleculă cu moleculă, stare cu stare, ritm cu ritm." (p. 30). Subiectul cărții pe care o scrie Dominique Rolin nu este un secret însă pentru Jim, obiectul adorației de-o viață, calm, liniștit, care găsește situația firească: "Journal amoureux, ce crezi de acest titlu pentru viitoarea ta carte? spune Jim a doua zi dimineață, părăsindu-mă. Este bărbatul care găsește fără să caute. N-are nevoie să iubească
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
trăsăturile aparente ale fizionomiei și cele inaparente ale fizionomiei morale. Iar în acest context ar trebui amintit un lucru important, și anume acela că în viața pictorului prezența mamei a fost una exemplară. Ea a constituit un adevărat obiect de adorație și a fost sursa unui cult pe care Baba l-a întreținut, la aceeași intensitate, de-a lungul întregii sale vieți. Existența aproape mitică a mamei îi oferă artistului, în proporții sensibil egale, o grijă domestică blîndă, o permanentă securitate
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
la mit: "Concepte, imagini și acțiuni se articulează și formează, grație legăturilor lor, un fel de plasă în care, pe cale de consecință, întreaga materie a experienței umane trebuie să se prindă și să se distribuie". Incantația poetei virează spre tonalitatea adorației, atît de favorabilă mitizării, de altminteri indicată ca atare: "Laudă ție laudă chip negru/ la picioarele tale cad/ idol înzăpezit în mijlocul pămîntului/ îți sărut gura care a vorbit cu haitele de lupi/ mîinile linse de limba înghețată a lupilor/ adorat
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
e iubita mea, Doamne, cum o chema? Și stăteam peste drum, sub geam. Și-i apărea umbra sau apărea ea la geam, dar ea nici nu mă vedea. Eu eram pe stradă, puteam să fiu oricine. Cît a durat această adorație din umbră? Ei, a durat felul ăsta al meu de a iubi... Era mai curat și mai frumos și mai..., poate mai frumos era ăla cu Anișoara, că era mai sălbatic și cu o senzație de rușine mai accentuată. (Intră
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
literele poemelor fosforescente scrise dezordonat pe aerul alb și tare al orizontului: (vermut de sînge limba șeherezadei povestind din ce în ce mai obosită). Ne aflăm, în ciuda aparențelor în măsură a scandaliza eternul spirit filistin, în sfera unei creații de aderență la univers, de adorație a componentelor lui fundamentale, a primordialităților, într-o sinteză a bucolismului și citadinismului, a simțirii fruste și a cifrului suprarealist, pe urmele unor Fundoianu și Voronca, spre a nu mai vorbi de tutelarul Ion Vinea (,,sînt turma de bivoli negri
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
nu rimează cu clipa de grație. În impresionante rețele prozodice verslibriste se aude biografia interioară a poetului înfrățit cu marea și deci cu toată mitologia și recuzita aferentă. Un love story fără soluție de continuitate, de fapt un repertoriu al adorației oferă poemele "Fanionul", "Breakfast" ș.a.m.d. Familiarizat cu codurile naturii, eficient în sugestia plastică a jocurilor erotice (jeux d'amour sau erotopaegnia), Nicolae Motoc este rând pe rând pindaric, lucrețian, horațian (carpe diem), catullian, ovidian, filtrând și ecouri din
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
singurătății/ de a fi de partea/ bucuriei fastuoase a oțetarului tânăr/ împovărat cu muguri din care frunzele/ își scot cozile de păun/ sau de a rămâne/ schimbător/ statornic/ precum țărmul/ și prin asta cu-adevărat al ei". Un ceremonial al adorației scrie Nicolae Motoc, explorator al nuanțelor și al misterului pe termen lung, spre deosebire de pansexismul brutal al unor Gălățanu, Vinicius sau Ianuș. Când decupajul esențial, matematic și magic totodată, se substituie desenului complicat, baroc, când elanul orfic merge mână-n mână
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
întru totul lumești ale unor ierarhi ai sfintei noastre biserici: un grup de șapte-opt călugărași longilini și cu chipuri pe care se citea extazul, se bulucea la poarta mănăstirii să petreacă două înalte fețe bisericești care tocmai îi vizitaseră. Slugărnicia, adorația tâmpă, prosternarea imbecilă și un fel de sexualitate difuză, evident rău plasată în context, dădeau scenei un aer de solemnitate deșucheată. Inutil să descriu chipurile unsuroase, de prim-secretari de județ, ale celor doi șefi în sutană, tolăniți cu dosurile
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
de solemnitate deșucheată. Inutil să descriu chipurile unsuroase, de prim-secretari de județ, ale celor doi șefi în sutană, tolăniți cu dosurile lor largi și puhave pe canapeaua unei limuzine al cărei lux era menit, desigur, să aducă la apogeu adorația bieților călugărași pedeștri! Știu câte ceva și despre lăcomia scabroasă a preoților de țară, despre lipsa de scrupule cu care acumulează averi și-i convoacă la servicii neplătite pe enoriași. Mai știu că moralitatea preoțească n-a fost la noi niciodată
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
iubirea poate fi o cale de salvare - conform dogmei creștine - și-a propus să demonstreze Aleksandr Sokurov în Moloch, parabolă stranie de o inchietantă teatralitate patetică evocînd pasiunea Evei Braun pentru Adolf Hitler, prilej de meditație indirectă asupra nebuniei, servilismului, adorației, într-un cuvînt al aberației. Încununat cu "Alexandrul de Aur" în competiția cineaștilor la început de carieră, filmul polonezului Pavel Pawlikowski Ultima resursă (înscris sub pavilion britanic) a avut la origine un proiect BBC de reconstituire în termeni cît mai
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
ar fi bine să mediteze la această... metastază bucureșteană. Din pietate, în amintirea artistului, încredințez României literare reluarea textului apărut în Almanahul literar din anul 1990 al Asociației Scriitorilor din Buucrești: Pe tatăl său (mecanicul) nu l-am cunoscut niciodată... Adorația lui Alin se îndrepta spre modestia, spre liniștea, ordinea și corectitudinea bătrânului în tot ce făcea. în acestea își regăsea Alin curajul și noblețea, cu acestea se mândrea el... Secretul severei sale forțe artistice cred că stă tocmai în această
Gheorghiu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11907_a_13232]
-
lui Alin se îndrepta spre modestia, spre liniștea, ordinea și corectitudinea bătrânului în tot ce făcea. în acestea își regăsea Alin curajul și noblețea, cu acestea se mândrea el... Secretul severei sale forțe artistice cred că stă tocmai în această adorație simplă a muncii... Celălalt părinte, tatăl său spiritual, maestrul lui Alin, a fost Henri Catargi... Și iată cum fiul mecanicului și al plinei de duh periferii bucureștene intră în aristocrația europeană a picturii. îl înțelegi pe Malraux de ce s-a
Gheorghiu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11907_a_13232]
-
o zăvorîre de mugure/ în această măruntă coajă/ A nemuririi unde pentru a se bucura/ Cad fulgii lumilor" (Acolo). Elementele naturale apar înnobilate de obîrșia lor divină, care face ca abordarea lor pe filiera voluptății senzoriale să nu oculteze puritatea adorației, în perspectiva infinitei regenerări: "Tu, întrebarea mea și carne bună,/ Catifelare însăși a invizibilului./ O clipă numai ar trebui să mă însori/ Cu frumusețea mea, matcă de sori,/ Să văd pietrificarea cum se mișcă,/ negura cum se face blondă,/ Carnea
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
tonul unui tip care știe multe și ți-ar fi servit pe loc sute de răspunsuri... Mă aflam pe a cincea sau a șasea colină imperială a Romei, acolo unde văzduhul, de atîta măreție, violență, evlavie sau pietate, ură sau adorație sau devoțiune;... acolo, pe colina numărul cinci ori șase din cele șapte, istorice, aerul, pe cînd urci treptele încetul cu încetul, făcîndu-se greu, dar, de la un anumit punct, începi să te pomenești că-l ronțăi încet ca pe un pesmete
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]