187 matches
-
schimbă în întregime sensul enunțului, însă, fiindcă acel alt organ nu poate fi reprodus de cineva cu bun simț, cugetarea a primit larga accepțiune de astăzi. 56 În cazul corespondenței venite din Republica Democratică Vandana, mai mult de jumătate dintre adresanți au fost reținuți ani de zile... să dea explicații. 57 Care nici nu sunt atât de rele: conservele de compot din coji, preparate după o rețetă secretă, sunt chiar recomandate de medici pentru tratarea a numeroase afecțiuni. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
atestau cu claritate validitatea acestei aserțiuni contraintuitive: cu cît mai autoritar, cu atît mai obedient (mai supus) se arată a fi cel implicat în scenariul indus (Elms, Milgram, 1963, apud Drozda-Senkowska, 2000, p. 80). în fapt, atît inițiatorul, cît și adresantul narațiunii identitare nu sînt decît o colecție de oameni foarte singuri, care nu pot și nu știu să partajeze împreună un destin comunitar, căci societățile românești care s-au succedat în cele două secole ale modernizării noastre au contribuit în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nebănuite, amestecându-l cu viguroase emanații de mizantropie și nădejdi în putrefacție, ferfenițindu-l astfel strașnic, diminuându-i substanța și imprimându-i o traiectorie curbă, un ocol derutant al indirecției. Nu-i de mirare că, în fumul ce împânzea atmosfera, adresanții auziră în politicoasa interpelare mai mult un șuier de lasou ce-i viza (deși totuși greu explicabil, dată fiind absența consoanelor siflante atât din originalul olandez cât și din traducere). De câte ori fuseseră abordați în acest fel impecabil, sfârșiseră prin a
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
obligați la o abordare formală, cu toate riscurile comportate de ea (dealtfel, corect anticipate de ei dintru început). Însă chiar și fără caracterul lui obligatoriu formalismul rămânea cea mai cuminte cale. La prima vedere, o interpelare mai firească în lumea adresanților - o formulă mai burtobătăistă, cum o numeau deriziv detractorii nomazilor - ar fi fost preferabilă; dar, chibzuind mai bine lucrurile, familiarismul ar fi riscat să trezească bănuieli și mai adânci în stranietatea lui, cu atât mai mult cu cât rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
scrisori rămase în arhiva care au fost expediate de comunități supuse. După adaptarea a trei calendare diferite care erau în uz în dominionul florentin și după ajustarea anumitor probleme tipografice, înregistrările din inventar au fost colaționate cronologic după comunitate și adresant. 1.332 de scrisori păstrate din partea guvernelor din cadrul dominionului au fost scrise către membrii familiei de' Medici în anii dinaintea prăbușirii regimului medicean în 1494. Scrisorile datate cel mai timpuriu provin din anul 1428, cu excepția unei singure scrisori redactată în140615
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
frecvente cu de' Medici consemnate în deliberări. O altă modalitate de a examina evoluția acestor interacțiuni pe parcursul timpului este de a considera diferitele roluri jucate de membrii familiei de' Medici în corespondență cu dominionul. Numărul de scrisori primite de fiecare adresant este consemnat în Tabelul V. Tabelul V. Destinatarii scrisorilor din cumunitățile din dominionul florentin așa cum au fost înregistrate în Inventarul MAP pentru perioada anterioară lunii decembrie 1494 Destionatari # Scrisori Avedaro di Francesco 9 Cosimo di Giovanni 29 Giovanni di Cosimo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Atribuțiile Adunării Generale privitoare la măsurile de securitate colectivă sunt limitate prin articolele 10 și 18 ale Cartei la a face recomandări statelor membre printr-o majoritate de două treimi. Stă în natura unei recomandări să fie lăsată la discreția adresantului dacă dorește sau nu să o urmeze. Prin urmare, măsurile de securitate colectivă, luate prin intermediul unor asemenea recomandări, sunt complet descentralizate. Experiența războiului din Coreea i-a făcut conștienți pe majoritatea membrilor ONU de neputința Consiliului de Securitate - permanent în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai occidental. Nu resimte angoasa trădării, așa că iubește, de cele mai multe ori, necondiționat, preaplinul inimii sale de bătaie euroîngăduitoare lasă generos să intre în atrii și ventricule mediocritatea favoriților. Ar fi timpul ca această formă de iubire civilizată să înceteze. Pentru că adresantul ei nu există, și atunci simpatia se scurge aiurea, iar admirația se adresează vidului absolut. Publicul Timișoarei știe să iubească, dar n-are ce iubi. Nu te poți amoreza de niște jucători mediocri, decît dacă vrei să simți fiorul pervers
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
280. 60 Mihail Kogălniceanu cerea printr-o scrisoare unui anume D. Neculau din Piatra-Neamț subvenții pentru ziarul Steaua Dunării din Bruxelles, precizând că această publicație aducea numeroase servicii românilor din străinătate care treceau prin serioase lipsuri bănești. Kogălniceanu ruga pe adresantul apelului său să adune fonduri prin strângerea cotizațiilor adevăraților patrioți din ținutul Neamț. Obiectivul revoluționarului moldovean era ca, având bani strânși și din alte ținuturi, să se poată asigura apariția publicației amintite până când Congresul din Paris va hotărî definitiv care
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de la o idee a lui Charles Barbier, ofițer bonapartist, care a căutat un sistem de citire a ordinelor scris venite pe timp de noapte în tranșee și care, atunci când se aprindea o lumină spre a fi citite, îl transformau pe adresantul lor în țintă vie pentru trăgătorii inamici. Așa că Barbier a imaginat un scris care să fie decriptat pe cale tactil-chinestezică, eliminând pericolul ca acela care primea mesajul să fie descoperit și împușcat.) 84 Deficienții (handicapații) de vedere nu au o memorie
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
despre existența pe piată a complexului de fitness. Accesul la informație a fost facilitat enorm prin intermendiul internetului, existența unui site web propriu fiind în prezent un lucru obișnuit. Se poate astfel transmite mult mai rapid și spre mai mulți adresanți odată informații privind locația complexului, programul de lucru, oferta de produse, când și dacă sunt organizate evenimente speciale, oferta de preturi, site-ul web 19 Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, op.cit., pag 35 41 fiind el însuși un puternic
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
uitat că o stare fizică bună nu este o garanție că vei rămâne sănătos măcar o stare mulțumitoare, care să satisfacă individul sub toate cele patru aspecte. S-a ajuns în situația în care un program de activități fizice cu adresant general, indiferent de grupa de vârstă, sex, etc. poate cuprinde: exerciții cardio, antrenament stretching, antrenament pentru forță, antrenament pentru rezistență, body building. Având la bază tocmai această logică a evoluției conceptului de sănătate, a fost dezvoltat planul de afaceri pentru
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
4, 22-24)”<footnote Idem, Despre Botez, cartea I, cuvântarea a II-a, 23, traducere Și studiu introductiv de Pr. Dumitru V. Georgescu, în col. Comorile pustiei, vol. 32, Editura Anastasia, București, 1999, p. 89-90. footnote>. Într-o epistolă al cărei adresant este Origen, Sfântul Vasile amintește de anumiți „prunci, strălucitoare mostre ale bunătății tale, care mi-au făcut totdeauna multă plăcere Și pe care i-am îmbrățiȘat cu drag ... (pentru ei - n. n.) mă voi ruga ca Domnul să reverse asupra lor
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
puțină atenție la teoria lecturii, din rațiuni de economie. În cadrul delimitărilor impuse prin ele însele, receptarea nu este o problemă de naratologie în sine, exceptînd cazul în care figurile comunicative, cum ar fi naratorul și focalizatorul, își au corespondenți simetrici adresantul lor. Pe de altă parte, trebuie să se înțeleagă că întreaga teorie prezentată aici este un dispozitiv "lizibil", un instrument euristic ce atrage atenția către așteptările cu care cititorii prelucrează narațiunea. În consecință, am inversat ordinea în care am prezentat
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lucru nu-i mai competent decît femeia într-ale comunicării. Întrebarea lui este stîngace și ambiguă. Felurile de semne pe care doctorul le transmite întrebări destul de clare pentru a impune un răspuns clar nu corespund întrebărilor pe care le pune adresantul de ordin. Situația ar putea continua la nesfîrșit, iar interviul n-ar mai avea rost. Femeia reușește totuși să dea altă turnură situației: ea pătrunde dincolo de faza unei false autorități și restabilește comunicarea. Schimbul de informații devine posibil. Acum că
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de asemenea manieră pentru că, din diferite motive, este solidar cu femeia intimidată. Reticența naratarului, care transformă narațiunea într-un text dramatic, ține de acea solidaritate: naratorul predă narația vorbitorilor-în-ramă, după cît se pare, pentru a crea un avantaj pentru femeie. Adresantul textului naratarul este de presupus că investește solidaritate pentru aceeași figură, dar o rezidentă care citește povestirea înainte de a începe prima ei practică și-ar putea foarte bine plasa solidaritatea oriunde în altă parte. Naratarul, la fel ca naratorul, este
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dar această ultimă componentă (o scrisoare) nu este un actor. Indispensabila confruntare este, deci, imposibilă. În mod similar, propoziția de început a povestirii lui Aptekar are doar un singur subiect. Însă scrierea unei scrisori este o activitate care presupune un adresant, în aceeași măsură în care acțiunea de a ne ascunde presupune existența unei persoane de care să ne ascundem. Scrisoarea este adresată cuiva. Deși cel de-al doilea actor nu este specificat în propoziție, existența sa este implicită. În consecință
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o metaforă și compară creația artistică, în accepția de proces și de produs, cu o scrisoare de dragoste. Se propun trei modele analogice de creații artistice, incursiune a cărei premisă ar fi că actul artistic presupune totdeauna un „celălalt”, un adresant. Premisa este falacioasă, dar poate funcționa în limite rezonabile: arta modernă occidentală, determinată de un capitalism alienant, este expresia imposibilității comunicării, scrie S. ipostaziind alegoric prima paradigmă. Citând cazul entropiei în artă, prin Norbert Wiener sau prin Max Dvořak, eseistul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
și inchisă în Lima”; „Nu mă deranjează că Tony mi-a împrumutat bicicleta”; „Tania trebuie că a mîncat pastele”). Modalitatea devine, prin urmare, un important indiciu al punctului de vedere, al subiectivității vorbitorului sau scriitorului; este mijlocul prin care un adresant își dă seama de modul în care este întîmpinat de o altă persoană, vocea trădînd sentimente, nevoi, supărări sau nesiguranțe. Ea favorizează și întreține adesea interactivitatea sau legatura între emițător și receptor. În cazul dialogului sau al conversației, modalitatea dă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este întîmpinat de o altă persoană, vocea trădînd sentimente, nevoi, supărări sau nesiguranțe. Ea favorizează și întreține adesea interactivitatea sau legatura între emițător și receptor. În cazul dialogului sau al conversației, modalitatea dă naștere unui simț al negocierii datorită căruia adresantul își dă seama implicit că are posibilitatea de a prelua și interpreta sensul afirmațiilor făcute de emițător, mai degrabă decît să le accepte ca atare. În cazul narațiunii - în special în cazul narațiunii scrise - cititorul nu are posibilitatea practică de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
publicul- țintă, pentru că în ultimii ani am asistat la o dezvoltare uriașă a publicității comerciale, în stil narativ sau altfel, care folosește mijloace de informare cu audiență mare (TV, radio, panouri publicitare) individualizînd în mod implicit un anumit grup de adresanți și optînd pentru excluderea sau chiar alienarea unui număr semnificativ de potențiali destinatari. Spre deosebire de publicitatea ce se face pentru produse de uz zilnic, precum creme și cereale pentru micul dejun, se poate vedea că formatul explicit narativ este evitat cînd
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
procese, în special de cele comportamentale cu care par să se întrepătrundă! Procesele mentale, deci, „proiectează”. 4.9.3. Procese verbale Procesele verbale sînt procese de rostire, de vorbire într-un sens larg, cu participanți cunoscuți ca: enunțător, enunțat și adresant. El mi-a spus că îi pare rău. 4.9.4. Procese comportamentale Procesele comportamentale sînt procese ale activității umane, relativ spontane sau necontrolate, interne sau externe. Ele stau la capătul fizic și material al altor două importante procese (verbale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
timpul prezent, opțiunea normală pentru exprimarea acțiunilor și reacțiilor curente. Gabriel gîndi: „Venise vremea să pornesc în călătorie spre vest.” 2. Pronumele personale la persoana I și a II-a din versiunea directă, denotîndu-l pe personajul care vorbește și pe adresant, sînt însoțite de pronume la persoana a III-a (adaptate genului) în versiunea indirectă, desemnînd aceste personaje ca mesageri ai naratorului (pentru ele însele, fiecare personaj este un eu; dar pentru un narator heterodiegetic extern [spre deosebire de, spre exemplu, Pip din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a jurnalului, mai greu de găsit în spațiul teatral al corespondenței autocenzurate. Abia în epistolar vedem cum arătau hainele de "bufon regal" ale lui Ion D. Sîrbu, omul care își ascunde propria durere, care ironizează și se ironizează, spre amuzamentul adresantului. Scrisorile sale excelează (cum constată și cei ce le primesc) și din punct de vedere literar, așezându-l într-o tovărășie stilistică ilustră, între G. Călinescu și Alexandru Paleologu. Ca și jurnalul, scrisorile lui Ion D. Sîrbu, cel puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dat cui trebuia vestea cea mare, pe care o aștepta cu sufletul la gură. Faptul că Mitică n-avea mustață nu însemna nimic. Renunțase și-și lăsase barbă. Ceea ce-l făcea pe mesager să se întrebe dacă nu cumva greșise adresantul nu erau atât celelalte case de pe stradă, care toate aveau coloane, sau, mă rog, ce mai rămăsese din ele, după ce vreme de patruzeci de ani fuseseră locuite numai de țigani -, cât mutrele vecinilor. După figuri, nu putea să-i cheme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]