214 matches
-
seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Cs+ > Rb+ >K+ > Na+ >Li+ ion citrat > ion tartrat > SO42> CH3COO> I> Cl> Br> SCNÎn afară de adsorbția selectivă pe suprafață a unuia din ionii electrolitului, un caz important din punct de vedere practic este cel al adsorbției de schimb. Aici, adsorbantul solid captează din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ionii electrolitului, un caz important din punct de vedere practic este cel al adsorbției de schimb. Aici, adsorbantul solid captează din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători de ioni adsorb, respectiv trimit în soluție doar cationi și se numesc cationiți (adsorbanți acizi), iar alții schimbă doar anioni cu mediul și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
caz important din punct de vedere practic este cel al adsorbției de schimb. Aici, adsorbantul solid captează din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători de ioni adsorb, respectiv trimit în soluție doar cationi și se numesc cationiți (adsorbanți acizi), iar alții schimbă doar anioni cu mediul și sunt anioniți (adsorbanți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este potențialul electrocinetic, mai mic și de același semn cu cel electrochimic. Ionii generatori de potențial sunt cei din stratul fix de ioni și ionii din stratul de difuzie. Una dintre cauzele caracterului selectiv al adsorbției electroliților poate fi tendința adsorbantului de a-și completa rețeaua cristalină cu ionii corespunzători disponibili din soluție (teoria lui K. Fajans). Dacă electrolitul nu are ioni comuni cu adsorbantul, fenomenul se prezintă ca o adsorbție cu schimb de ioni, o parte din ionii adsorbantului fiind
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ionii din stratul de difuzie. Una dintre cauzele caracterului selectiv al adsorbției electroliților poate fi tendința adsorbantului de a-și completa rețeaua cristalină cu ionii corespunzători disponibili din soluție (teoria lui K. Fajans). Dacă electrolitul nu are ioni comuni cu adsorbantul, fenomenul se prezintă ca o adsorbție cu schimb de ioni, o parte din ionii adsorbantului fiind înlocuiți cu o cantitate echivalentă de ioni de același semn, dar de altă natură, din soluție. Pentru un anumit raport al concentrațiilor ionilor, vor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
tendința adsorbantului de a-și completa rețeaua cristalină cu ionii corespunzători disponibili din soluție (teoria lui K. Fajans). Dacă electrolitul nu are ioni comuni cu adsorbantul, fenomenul se prezintă ca o adsorbție cu schimb de ioni, o parte din ionii adsorbantului fiind înlocuiți cu o cantitate echivalentă de ioni de același semn, dar de altă natură, din soluție. Pentru un anumit raport al concentrațiilor ionilor, vor fi adsorbiți acei ioni ce dau naștere pe suprafața adsorbantului la compuși mai stabili, mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ioni, o parte din ionii adsorbantului fiind înlocuiți cu o cantitate echivalentă de ioni de același semn, dar de altă natură, din soluție. Pentru un anumit raport al concentrațiilor ionilor, vor fi adsorbiți acei ioni ce dau naștere pe suprafața adsorbantului la compuși mai stabili, mai puțin solubili. 1.1.2.5.3. Adsorbția amestecurilor. Adsorbția cromatografică Dacă într-un amestec de mai multe componente capabile să se adsoarbă, viteza de adsorbție se deosebește suficient de mult de la un component la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se va regăsi la începutul coloanei iar compusul cu cea mai mică viteză se va adsorbi la sfârșitul coloanei. În final va avea loc o separare a amestecului adsorbit pe zone de câte un singur component, chiar colorate diferit, dacă adsorbantul este incolor sau alb. Acest efect al adsorbției dinamice a fost descoperit încă din 1906 de către botanistul rus M. S. Țvet, care a separat clorofila de ceilalți coloranți din plante. Separarea cromatografică, aplicată azi tuturor amestecurilor lichide sau gazoase, implică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbție, efectuată pe coloană sau hârtie; b) cromatografia de repartiție, bazată pe repartiția sau dizolvarea diferențiată a componentelor de separat între două faze: o fază mobilă (gaz sau lichid) și o peliculă dintr-un alt lichid depusă în prealabil pe adsorbantul solid. 119 2.1. Definiție, clasificare Definiție. Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme care prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în strat subțire și în gaze. Cromatografia de lichide pe coloană Reprezintă cea mai veche metodă cromatografică. În linii generale, instalația necesară separărilor cromatografice constă din următoarele componente: coloana cromatografică sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și a curbei pe hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu solvenți specifici. Fig. 9 Coloana cromatografică Se cântăresc câteva frunze proaspete care se mojarează cu câteva granule de nisip și 15-20 ml acetonă. Extracția prin mojarare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
minereurilor de cupru măcinate și clasate dupa dimensiunea particulelor, sterilul se indepartează în bună măsură pe baza diferenței de densitate. Concentrarea minereurilor prin flotație se execută în instalații (celule) de flotație și se bazează pe diferența care există între proprietățile adsorbante ale suprafețelor particulelor de sulfuri și steril. Dacă în celula de flotație în care se agită pulberea minereului sulfurii naturale de cupru cu apa care conține o substanță slab polară denumită spumant se suflă aer, particulele de sulfură de cupru
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
se evidențiază și influența naturii ionilor (de aceeași valență) asupra capacității coagulante. Astfel, anionii sunt cu atât mai eficienți în privința coagulării, cu cât volumul lor este mai mare: La cationi, creșterea capacității coagulante are loc odată cu creșterea polarizabilității (a capacității adsorbante): În cazul în care se lucrează cu amestecuri de electroliți, uneori pragurile de coagulare sunt aditive, în alte cazuri capacitatea de coagulare scade datorită unui fenomen de antagonism. Foarte rar se petrece o sensibilizare, pragul de coagulare a amestecului fiind
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și cu gust dulceag; higroscopic. Preparare: amidonul și oxidul de zinc fin pulverizate se triturează la mojar cu glicerina, după care se adaugă treptat apa distilată fierbinte. Proprietăți: suspensie omogenă, vâscoasă, opacă, stabilă. Utilizări: preparat cu acțiune topică, emolientă astringentă, adsorbantă și sicativă, utilizat în dermatoze. Rp Sulf 5 g Camfor 3 g Alcool etilic 4 g Apa de calciu 88 g M. f. suspensio D. s. extern Proprietăți organoleptice ale ingredientelor Sulf (sulf precipitat) se prezintă sub forma unei pulberi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
der Waals (forțe slabe realizate între moleculele sistemului: structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență pe orbitalii moleculari nu se schimbă); * adsorbție chimică (specifică sau chemosorbție) - caz în care forțele de interacțiune dintre particulele care alcătuiesc faza adsorbantă și particulele adsorbite presupun modificări în natura legăturilor chimice din structura particulelor adsorbite. Coeficientul de adsorbție (Г) este o măsură cantitativă a adsorbției. Acest coeficient se mai numește exces superficial și reprezintă cantitatea de substanță adsorbită care revine unității de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbite presupun modificări în natura legăturilor chimice din structura particulelor adsorbite. Coeficientul de adsorbție (Г) este o măsură cantitativă a adsorbției. Acest coeficient se mai numește exces superficial și reprezintă cantitatea de substanță adsorbită care revine unității de suprafață a adsorbantului. Cantitatea de substanță adsorbită se poate exprima în grame sau în moli și se poate raporta și la unitatea de masă de substanță adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mai numește exces superficial și reprezintă cantitatea de substanță adsorbită care revine unității de suprafață a adsorbantului. Cantitatea de substanță adsorbită se poate exprima în grame sau în moli și se poate raporta și la unitatea de masă de substanță adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a constatat că tensiunea superficială a soluțiilor este diferită de cea a solventului pur. Acest fapt s-a explicat prin adsorbția substanței dizolvate la interfața
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de substanță adsorbită care revine unității de suprafață a adsorbantului. Cantitatea de substanță adsorbită se poate exprima în grame sau în moli și se poate raporta și la unitatea de masă de substanță adsorbantă (1 g), mai ales în cazul adsorbanților solizi, cărora li se determină greu suprafața. S-a constatat că tensiunea superficială a soluțiilor este diferită de cea a solventului pur. Acest fapt s-a explicat prin adsorbția substanței dizolvate la interfața lichid - gaz (L1/G2), dimensiunile acestei interfețe
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Pe suprafața materialelor solide are loc întotdeauna adsorbția gazelor și vaporilor (pe interfața S/G) sau a substanțelor din soluție (interfața S/L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]