76 matches
-
romanitatea de nord și de sud. Formarea limbii române are loc odată cu formarea poporului român și face parte din limbile neolatine. Structura - substrat - daco -moesic, s-au păstrat 150 - 200 de cuvinte dacice strat latin - vocabular și structură gramaticală (80 %) adstrat slav meridional - elemente de vocabular și fonetică Dialecte: aromân, meglenoromân, istroromân. Sec. XVIII Se afirmă lupta de eliberare națională a românilor: 1744, Inochentie Micu În Supplex Libellus susține obținerea drepturilor pentru românii din Transilvania ( recunoașterea națiunii române, a limbii române
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
vedere peritetic" și cel "anatetic"), între limba națională, literară și dialecte, inclusiv chestiunea limitelor între dialecte (în care Hașdeu s-a dovedit un precursor al geografiei lingvistice), distincția între "amestecul primar" (în termenii lui Ascoli: influență substratului) și cel "secundar" (adstrat, superstrat), locul toponimiei și antroponimiei în sistemul lingvistic, specificul limbii poetice sau artistice și, în fine, locul și specificul etimologiei, ca ramură importantă a lingvisticii (fără a accepta extinderea prea mare pe care i-o atribuia Hașdeu) fac din Principiele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
brânză, brâu, burtă, buză, cârlig, copil, gard, gorun, grapă, grumaz, mătură, moș, mal, mânz, mazăre, pânză, prunc, pârâu, vatră, viezure, etc. stratul latin 80% din fondul principal de cuvinte al limbii române: (gramatica latină reprezintă structura fundamentală a limbii române); adstratul slav 20% este format din cuvintele împrumutate din limbile popoarelor slave (slavona jucând pentru regiunile balcano dunărene un rol apropiat de cel pe care l-a jucat latina în Occidentul medieval); influențe târzii. 2.Romanitatea românilor -Romanitatea este elementul esențial
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
reexaminate, toate, cu acuitate, pentru a le dezvălui înțelesul și ceea ce aburul romantic le-a conferit drept adevăruri sacrosancte. Prin această operație de reeexaminare, brusc, în locul adevărului sacrosanct apare ceea ce s-ar putea numi operația de mistificare aluvionara, adică tot adstratul de exagerație pînă la mitizare intangibilă. De altfel, în 1941, Călinescu (firește în Istoria literaturii...) observa, referindu-se la Miorița, ca "proporțiile mîțului au crescut în vremea din urmă pînă într-atîta, încît s-au făcut comparații cu Divină Comedie și
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
vocația pamfletară a lui Eliade și truculența argheziană a limbajului"; "Personajul Eliade din Istoria călinesciană e un bufon caraghios, în pofida anvergurii sale spirituale"; "Oricît ar insista Călinescu pe aerul cețos ossianesc și pe hohotirile byroniene, acestea par mai curînd un adstrat ulterior adăugat la un idiom liric deja constituit, și care este, dacă-l cercetăm cu atenție, destul de cuviincios și de moderat"; Un fel de idile exotice și cu substrat tragic sînt Florile Bosforului, culegerea incontestabil cea mai rezistentă a lui
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
de tot felul. Ceea ce l-a cucerit pe Eminescu la Slavici a fost, cu siguranță (ca mai tîrziu la Creangă), întruchiparea purității sufletului țărănesc. Viitorul prozator era o inepuizabilă comoară de literatură populară a cărei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucrătoare. Apoi firea așezată a lui Slavici, gîndirea sa cumpănită, de descendent al micilor comunități rurale nu putea decît să atragă simpatia poetului care descoperea cu bucurie un tînăr ardelean la care lumea poveștilor și cea a vieții trăite se
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
ar fi decât iterația daco-rom. doamneler, iar hoja, lero, dolerija o atestare a daco-rom. hoi leronda lerului doamne (G. Dem. Teodorescu, Poesii populare, p. 43). Formule care pot fi explicate ca supraviețuiri ale aceluiași glosem celtic: lair - plus anafora de adstrat creștin Doamne/ Bog. Între clasa sacerdotală a geto-dacilor și druizii celților s-au făcut numeroase apropieri. Ca și druizii, preoții getodacilor au avut un cult misteric cu caracter noocratic și inițiatic, scrierea tabuistică, sacrificii umane și ritualuri de trecere centrate
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
domn, stăpân al locului’, ci și ’stăpân suprem, zeu’, ca în cazul lat. domine sau daco-rom. doamne. Revenind la colinde și la sintagma lerui ler, putem concluziona acum că ea traducea un ’Domnu-i doamne’, sau ’doamne doamne’, o invocație căreia adstratul latin i-a subliniat sensul cu anafora lat. „doamne”, rezultând lerui ler doamne. De remarcat că în colindele noastre religioase, deci mai recente, regăsim demonstrată toată această tautologie de adstrat în formule ca: „Domn, domn ș-a nost domn”, sau
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
traducea un ’Domnu-i doamne’, sau ’doamne doamne’, o invocație căreia adstratul latin i-a subliniat sensul cu anafora lat. „doamne”, rezultând lerui ler doamne. De remarcat că în colindele noastre religioase, deci mai recente, regăsim demonstrată toată această tautologie de adstrat în formule ca: „Domn, domn ș-a nost domn”, sau „Domnule, domn din cer”, etc. Așadar, ler poate fi echivalentul precreștin al lui doamne, anafora de adstrat creștin nefăcând decât să-i sublinieze lexemului remanența sacrală, cea care descinde din
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
în colindele noastre religioase, deci mai recente, regăsim demonstrată toată această tautologie de adstrat în formule ca: „Domn, domn ș-a nost domn”, sau „Domnule, domn din cer”, etc. Așadar, ler poate fi echivalentul precreștin al lui doamne, anafora de adstrat creștin nefăcând decât să-i sublinieze lexemului remanența sacrală, cea care descinde din miturile despre Llyr, zeul celt al apelor și al furtunii, o divinitate extrem de importantă pentru orice cult agrar. În marginea acestei concluzii, putem opina și că explicația
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
pl. bozi)-"idol", care derivă din slavul vechi bozi (pl. bogu)în momentul în care slavii păgâni au venit în contact cu strămoșii românilor, ei erau politeiști. Pentru românii creștini, divinitățile noilor veniți erau idoli vulgari. Ca urmare, așa-zisul adstrat slav al culturii populare românești, mai ales cel mitologic și religios, trebuie înțeles drept niște calcuri pe un fond străvechi, care în anumite condiții social-politice (dominații străine), demografice (conviețuiri, asimilări) și spirituale (moșteniri indo-europene) a putut îmbrăca o nuanță de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atribuite slavilor. Prin urmare, folosirea incinerației de către populația românească creștină este cu desăvârșire exclusă. Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme românești de origine latină: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare), a comânda, comând (lat. commendare) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare "barbare" ale românilor: bocete, lamentații, strigăte, gesturi disperate, ținută cernită, praznice înainte și după
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
popoare romanice, unul la nord și altul la sud, ci unul singur, romanic, adică român, se datorează unor factori: 1. substratul comun etnic (getic-moesic), întins pe ambele maluri ale Dunării 2. stratul roman (latin), același de amândouă părțile fluviului 3. adstratul slav, comun văii Dunării. A existat o unitate teritorială și una etnică, întreținută prin legături continui și migrații reciproce (de o parte și de alta a Dunării). Acest contact permanent a menținut caracterul unitar etnic și lingvistic, îndeosebi în prima
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Paradis". Pe parcursul lecturii, devine însă din ce în ce mai vizibil faptul că textele sunt mai mult decât rodul unei trude poietice altoite pe o erudiție de excepție. Raportul antropos-logos-cosmos este tratat adesea cu cerneală postmodernă, ceea ce înseamnă că Apocrife-le... au și un adstrat substanțial de ludic și parodic. De urmărit, spre exemplu, jocul auctorial inteligent, alternanța de registre și roluri din poeme precum Erată, Teatrală, Arheologie și Dilemă. Sau, de ce nu, Altfel un aspru rechizitoriu adus bietului Adam (căruia nevasta îi descoperă "lipsuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29). Prin Iorga se face tranziția completă de la puritatea latină înspre formula triptică substrat-strat- adstrat: "Elementul tracic vechiu, elementul romanic suprapus și elementul slav infiltrat pe urmă se amestecară cu desărvârșire. Erà un singur neam, o singură limbă, o singură fire" (Iorga, 1910, p. 33). Începând cu ultimul sfert de secol XIX și până în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul dacic; 2. Factorul etnografic, "adecă rasa sau sămânța de oameni, din care s'a format poporul" - Lupaș acceptă teoria tristadială a etnogenezei, a substratului dacic, stratului latin și adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre exemplu, F. Constantiniu (2011, p. 59) situează temporal definitivarea etnogenezei românilor în secolele VIII-IX. Mai precaut, V. Georgescu (1991) întârzie cu un secol finalizarea procesului, considerând că "formarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a pronumelui subiect pentru a marca persoana, fiindcă desinențele, deși păstrate în grafie, nu se mai pronunță. Se pune problema găsirii unei explicații a situației, a ajungerii la nepronunțarea desinențelor și la obligativitatea pronumelor, explicație ce poate fi găsită în adstratul germanic, manifestat deosebit de intens, care caracterizează limba franceză. Se constată în acest sens că, pe de o parte, germana marchează persoana atît prin pronume, cît și prin desinență, în vreme ce neerlandeza (flamanda și olandeza) are obligativitatea folosirii pronumelui, dar lipsesc desinențele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
-l cuprind și integrarea sa (selectivă) în la haute cuisine s-au făcut de-abia de pe la începutul secolului al XIX-lea. Și, aspect extrem de important, în momentul democratizării culinare franceze, bucătăria „înaltă“ era deja cristalizată, ea înglobase în mod creativ adstratul reprezentat de influența italiană și putea începe recuperarea unor elemente ale tradițiilor regionale. Această observație ne va fi folositoare atunci când vom vorbi despre bucătăria românească. Revenind (în sfârșit!) la aceasta, putem trage o primă concluzie: Păstorel Teodoreanu și Radu Anton
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
face o netă distincție între diferitele „straturi“ ale bucătăriei românești: ar exista, pe de o parte, substratul, „marea bucătărie țărănească“, moștenitoare a unei tradiții culinare băștinașe, „spectaculoasă și cu măduvă tracică“ și, pe de alta, la capătul opus al... mesei, adstratul cel mai recent: o bucătărie modernă, citadină și cosmopolită, adică foarte receptivă la influențe străine 10. Aceasta din urmă trăsătură, afirmă autorul, este cea din pricina căreia în mod eronat s-a afirmat „că nu există o bucătărie românească, că totul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
două straturi, ca un fel de tampon, s-ar afla bucătăria „târgoveață“, cosmopolită și ea, dar izbutind să depășească importurile culturale prin inventivitate gastronomică, românizând astfel tot ceea ce a preluat de aiurea. Ea este mai veche decât modernitatea franțuzită a adstratului celui mai recent și pare a fi beneficiat de suficient timp pentru a asimila creativ influențele străine. În plus, în plan social, contactul ei permanent cu lumea țărănească i-a permis să preia unele elemente din bucătăria băștinașă și să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
într-o oarecare măsură. La curți domnești, boierești sau ciocoiești Așa cum am amintit mai sus, Radu Anton Roman face referire la mai multe „straturi“ ale bucătăriei românești: un substrat, „marea bucătărie țărănească“, un fel de nivel intermediar, bucătăria „târgoveață“, și adstratul cel mai recent, o bucătărie cosmopolită, modernă și citadină, din care citează doar ocazional. Volumul său nu cuprinde nici o rețetă din meniurile meselor boierești sau domnești. De ce? Pentru că în acest domeniu originalitatea nu există, totul este împrumut. Dar, pentru a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Arabiei preislamice. În schimb, este obligatoriu să includem manifestarea particulară a religiei feniciene, religia punică (Cartagina și coloniile Occidentului mediteranean), ce se reclamă esențialmente de la tradițiile patriei natale orientale, remarcându-se totuși prin dezvoltări inovatoare și sincretisme de substrat și adstrat. În ceea ce privește aspectul metodologic, trebuie menționat faptul că posibilitatea de a impune discursuri istorico-religioase de respirație mai mult sau mai puțin amplă este legată Întru totul de stadiul documentării. Cunoștințele actuale sunt fragmentare pentru că sunt limitate la câteva formulări religioase locale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29). Prin Iorga se face tranziția completă de la puritatea latină înspre formula triptică substrat-strat- adstrat: "Elementul tracic vechiu, elementul romanic suprapus și elementul slav infiltrat pe urmă se amestecară cu desărvârșire. Erà un singur neam, o singură limbă, o singură fire" (Iorga, 1910, p. 33). Începând cu ultimul sfert de secol XIX și până în momentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul dacic; 2. Factorul etnografic, "adecă rasa sau sămânța de oameni, din care s'a format poporul" Lupaș acceptă teoria tristadială a etnogenezei, a substratului dacic, stratului latin și adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]