141 matches
-
scrieri exemplare" sau au primit un statut moderat, asemănător stilurilor pe care le parodiază în cadrul unor discursuri de ordin religios (Tournier), politic sau jurnalistic (Doctorow). Dacă însă romancierul ține mai mult să se autoafirme, strategic urmând "calea bătătorită" a cărților adulate ori contestate de public, va opta pentru distanțarea semnificativă de textul pe care-l încorporează. Deși, practic, romancierul împrumută "vocea" predecesorului său, el se situează, teoretic, pe o poziție opusă acestuia. Cu alte cuvinte, se "așază" în discursul epic al
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
măsură. După 1968, spre sfârșitul unuia dintre deceniile cele mai zbuciumate din istoria culturală postbelică americană, atât publicul cât și Elvis începeau să se schimbe. Deși continua să fie rege, era mai degrabă o imagine decât un idol viu și adulat de cohortele de adolescenți din anii cincizeci. Viața de rege la Graceland, cu suita de admiratoare, viață condimentată cu festinuri copioase și cu tot felul de stimulente farmaceutice, ducea spre inevitabilul deznodământ, survenit în 1977, la vârsta de 42 de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ascundeți intențiile dușmănoase față de poporul român muncitor, dar pe mine nu mă poți duce, țâcă, noi suntem o UNIVERSITATE MARXISTĂ, AȘA CĂ ELEMENTE CA TINE N-AU CE CĂUTA ÎN UNIVERSITATEA MEA (subl.ns.)!>>, a mai spus orb de mânie proletară adulatul rector de mai târziu, Jean Livescu. <<Acum, ia-ți dosarul ȘI ȘTERGE-O DIN FAȚA OCHILOR MEI! LA MUNCĂ, EXPLOATATORULE ȘI DUȘMAN AL POPORULUI, NU LA CARTE (subl.ns)!!>>. Asta a fost întâlnirea-mi nefericită cu MARELE Livescu”, a conchis Busuioc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o revoluție a artei, îngropându-ne predecesorii, și astăzi începe nouă să ne fie săpată groapa. Parcă a trecut o zi, atâta tot, dar ce zi minunată a fost, amice. O zi în care am fost nemuritori ca niște zei, adulați ca eroii vechii Grecii, cântați ca în poemele romane, aprinzând lumina acolo unde e întuneric și făcând-o și mai strălucitoare acolo unde începea deja să pâlpâie. Îți promit, dragul meu prieten, că pentru acea zi voi lupta până la capăt
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
care s-o adopt, când am auzit de jos o gălăgioasă izbucnire de hohote de râs, urmată de un cântec intonat de o voce de femeie. Am alergat în bucătărie. Rosina ședea cocoțată pe masă, legănându-și picioarele și fiind adulată (nu găsesc alt cuvânt mai potrivit) de Gilbert și de Titus. Purta un pardesiu ușor, foarte elegant, dintr-o stofă fină, cadrilată, gri închis, o fustă din același material, o bluză albă de mătase și cizme foarte lungi, albe, încrețite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întregului popor". Înființarea Frontului Unității Socialiste este văzută de Cosmin Popa ca un pas important pentru fundamentarea dictaturii personale a lui Ceaușescu. Două sunt, în opinia sa, elementele de coeziune ale noului sistem: personalitatea liderului și ideologia oficială: "Liderul trebuia adulat de toți membrii societății, indiferent de poziția ocupată, iar ideologia oficială, socialistă în formă, dar românească în conținut, trebuia împărtășită atât de cei din partid, cât și de cei din afara sa". Începutul anilor '70 anunța începutul degradării relației dintre intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unică de transmisie între societate și lider, în locul său fiind imaginată o construcție generală, care nu stabilea standarde de apartenență exacte. Două erau elementele de coeziune ale noului sistem de conducere a societății, personalitatea liderului și ideologia oficială. Liderul trebuia adulat de toți membri societății, indiferent de poziția ocupată, iar ideologia oficială, socialistă în formă, dar românească în conținut, trebuia împărtășită atât de cei din partid, cât și de cei din afara sa. Scriitorii nu constituiau doar auditoriul predilect al lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pur. Apoi cu capul trupului său prins în frînghia cu noduri întreabă aerul precum un vierme din bulgărele lui de pămînt. La urmă cade uneori din bolți precum o omidă, dar sare iarăși pe picioare, și atunci vă salută tiparul adulat al prostiei omenești. (Trad. de Irina Mavrodin, ediția citată și revăzută de noi) Fiecare poem de Francis Ponge exploatează potențialulul semnelor limbii: [...] Fiecare cuvînt este o coloană de dicționar, este ceva extensibil, chiar în spațiu, în dicționar, dar este și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și mai puțin îndemînatec decît maimuța", "precum un vierme" (§ 4), "precum o omidă" (§ 5). Cele patru comparații în precum balizează cele două părți ale textului: comparații între semnele tipografice (majuscule/minuscule), apoi comparații cu animale care anunță concluzia finală: "tiparul adulat al prostiei omenești". În schimb, în centru sînt exploatate structurile comparativului de superioritate și de inferioritate. Comparativul de inferioritate "mai puțin îndemînatec decît maimuța" îl reduce pe gimnast la rangul de vierme de pămînt și deci la treapta cea mai
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rebondit sur pieds /6/, et c'est alors /4/ le parangon adulé /7/ de la bêtise humaine /6/ qui vous salue. /4/ [La urmă cade uneori din bolți ca o omidă, dar sare iarăși pe picioare, și atunci vă salută tiparul adulat al prostiei omenești.] Prin privilegierea ritmului este mimat ritmul exercițiilor gimnastului; dezarticularea ritmică de la sfîrșit corespunde cu finalul lor și cu concluzia "salut". Așa cum se întîmplă adeseori la Ponge, putem citi acest poem ca pe o declarație poetică. Virtuozitatea gimnastului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
piața media de atunci, funcțională în mediile de cărturari selectate și dezvoltate sub regimul de "democrație socialist-națională", cultura people-ară intra în acțiune. Sursa era autorizată pentru că era însăși Autoritatea (Șefa Supremă Comună, proaspăt înscăunată după un happening democratic, pe față adulată...), de care era legată prin ombilicul epistolar. Toți mediologii știu însă că orice act relatat (iar unul calificat drept violent cu atât mai mult) capătă semnificație prin cadrajul semantic și prin crearea unui éclairage stilistic (engl. lighting, a nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mă asasinează. Trei femei plîng și rîd. Plîng de fericire. Cineva a stat de vorbă cu rudele salvatoare. Acolo, în țară, în locurile unde Maria a fost mica prințesă. Acolo unde Maria era un mic buricuț al universului... iubită, admirată, adulată. Ne iertați că plîngem, dar nu reușim să ne stăpî nim... V-au trimis gîndurile lor calde și urări de bine... O, le mulțumesc, ce bine îmi fac cuvintele dumneavoastră. Mai vorbim banalități, dar Maria este obsedată de problema ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eșuat, deoarece pur și simplu toți cei ale căror opinii difereau de ideile susținute în locurile înalte erau împiedicați să vorbească. În presa germană, nu era loc pentru oamenii care nu știau să i se supună sistemului politic onorat și adulat. Autorul lucrării prezente a trebuit să o trăiască pe propria sa piele. El s-a chinuit de pomană, în mai multe reprize, să arate că era urmată o politică austriacă și să pună astfel Germania în gardă, deoarece vedea în
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
cu vederea vulgarele plante vecine care se târăsc umilite pe pământ. I-ar ține isonul legendarei regine asiriene o ciocârlie cu trilul ei emis în zbor vertical amețitor. Dar frumoasa făptură de zeiță nu s-ar simți prea fericită și adulată, așa ca în babilonicele ei grădini, dacă i-ar lipsi un anturaj pe măsură. Și nu știu cum se face că din seninul cerului, cu o anvergură înspăimântătoare a aripilor, apare un magnific condor, aterizând fix la picioarele Semiramidei, aducându-i în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a mirat pe nimeni când Ivan Ivanovici Ivanov al nostru a devenit la numai 23 de ani șef de rubrică, iar la 25, redactor șef adjunct. Da, la doar 25 de ani, Ivan Ivanovici Ivanov al nostru era cel mai adulat star al presei locale, dar și marea speranță a cititorilor întregii țări! (Cum avea și o rubrică permanentă la postul oficial de televiziune, lumea îl urmărea fascinată, iar femeile îl adorau. Și nu numai cele tinere, cele ce-și făceau
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
noroc a fost că peste cinci luni a venit decembrie 1989, cu revolta din Timișoara și care... a cuprins toată țara... Ajunsesem la limita răbdării! Mă săturasem să-l văd mereu pe Ceaușescu la televizor, numai pentru a fi ovaționat, adulat. Dau televizorul la scădere față de Oficiul Poștal. Mi se cere motivul și le spun că, fiind tip vechi, nu-l mai puteam repara și de aceea am renunțat la el. Trebuia sigilat. L-am scos din camera unde funcționa, l-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
elicopterul spre o destinație oarecare... Intrăm și noi odată cu stăpânul casei și vedem acel moment de neuitat, când atotputernicul nostru dictator, în panică, își ia zborul... Nu ne venea să credem ochilor! Cel mai iubit, cel mai stimat, cel mai adulat, cel care în „Epoca de aur” fusese atâția ani Dumnezeul României, drămuindu-ne cu zgârcenie hrana, dar mai ales libertatea, părăsea în acel mod scena politică a țării! Vântul libertății ce suflase peste Cortina de Fier ajunsese și la noi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
atunci când face dragoste n-o știe nimeni, dar când naște, musai s-o știe tot satul. Pentru că se află într-o situație specială, femeia ce urmează să aducă pe lume un prunc se află în atenția tuturor, este iubită și adulată, este îngrijită cu multă atenție, scutită de corvezile care ar împieta o naștere cât mai normală. Imediat după naștere, prietenele apropiate ale proaspetei mame vin cu daruri, adică cu «plocon», constând în principal din cele mai reușite «bunețuri», mâncare aleasă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
puterea. Altfel, n-ar fi nici un motiv de îngrijorare: orice ar zice și ar face președintele, pentru cine are răbdare să aștepte, din 2014 n-o să-l mai avem în fruntea țării. Pentru cei care i-au sorbit vorbele, lau adulat (imaginea Monicăi la întâlnirea Băsescu-Geoană rămâne de pomină), va fi o pierdere ireparabilă, vor rămâne ca niște orfani neîmproprietăriți, sau, poate, își vor da pe seamă că au fost folosiți și aruncați (Țurcanu, Boureanu) iar ziariștii de serviciu își vor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sclipire atât de răspândită la românce. Dânsul se ocupa de partea artistică din casă, dânsa, chiar în grădină, numai de cea tehnică. Cu toate sforțările, îi era însă imposibil să echilibreze vârstele lor așa de disproporționate, și biata femeie, răsfățată, adulată, nu fu într-adevăr fericită. Ba avu nenorocul să întâlnească un om de valoare, pe baronul d’Aehrenthal 275, care cred că s-ar fi hotărât la orice pentru a-i reface o viață mai normală, dar atunci G. Philippescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doamnelor; să le trimită trandafiri, să le facă plecăciuni, să le tragă scaunele În spate când se așază, să se repeadă să le deschidă ușa, să facă aranjamente cu maâtre d'hôtel. În ambianța asta femeile așteaptă să fie răsfățate, adulate, idealizate sau romanțate. - Adică‑i unul din neghiobii ăia care fac pe chevalier ŕ votre service? Desigur că nu‑i decât paradă. Dar pe femei le gâdilă la inimă. Călătoria de la gara Montparnasse la Chartres a fost destul de scurtă. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
solidaritate sportivă, proprie societăților primitive se menține și în mileniul al treilea, cultura sportivă reprezintă o formă de deviere a violenței, care transferă lupta reală într-o luptă artistică (importanța suporterilor pentru care imaginea sportivului, devine o formă a eroului adulat). Solidaritatea sportivă mecanică derivă din asemănări, solidaritatea mecanică apare atunci când conștiința individului sportiv se confundă cu conștiința totală a grupului social (sportivi coechipieri, adversari/suporteri) și coincide din toate punctele de vedere cu ea, individualitatea devine nulă, precum este solidaritatea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
al tinereții fără bătrânețe pentru credincioși/sportivi și adepții acestora, mit realizat prin acțiunea sportivă: -prin corpul omului în societatea supusă credinței sportive și aceea consumatoare de sport și -prin identificarea credincioșilor cu sfinții și a spectatorilor cu eroii sportivi, adulați ca modele, -precum și prin credințe religioase/ interdicții, posturi, precum și superstiții sportive care privesc corpul (mustață norocoasă, tatuaj), -prin vestimentație necesară prelungirii corpului, prelungire simbolică, -prin talismane, ori -prin superstiții care -privesc spațiul și familia sportivului, -care privesc obiecte aducătoare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
le-a întîrziat dezvoltarea. În ce ne privește, noi suntem întîrziați indiferent de sistem. În Diplomația, Henry Kissinger distingea între oamenii politici realiști (Richelieu, Bismarck, el însuși) și cei idealiști (Wilson, Roosevelt, Kennedy), arătînd că primii, deși urîți și nu adulați ca cei din a doua categorie, au reușit să ofere mai multă fericire popoarelor lor. Așa se întîmplă și astăzi cu adepții puterii economice, care produc o revoluție a mentalităților și a sistemelor preferabilă idealiștilor, în sensul că produc mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Un caz de radicalism etic și estetic va fi Soljenițîn, care, așa cum se știe, în urma unui denunț, a făcut 5 ani de lagăr și 12 de deportare. Spre a-și publica "O zi din viața lui Ivan Denisovici" se adresează adulatului poet Tvardovski, șeful revistei "Novîi Mir". Ceea ce la început părea doar un parteneriat pragmatic, se va converti într-una din "cele mai sublime fraternizări din istoria literaturii universale". Realismul evocării, sâmburele rustic al confesiunii, dar mai ales critica malformațiilor sociale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]