87 matches
-
reprezintă dilatații ale lumenului aortic în toate diametrele, pot interesa segmente cu lungime variabilă și pot afecta deopotrivă aorta ascendentă, crosa și aorta descendentă toracică sau toraco-abdominală. Pereții anevrismului, deși subțiați conțin toate cele trei straturi parietale: intima, media și adventicea (anevrism adevărat). Frecvent lumenul poate fi ocupat parțial de un tromb aderent la perete, sursă eventuală de material emboligen. Pot fi afectate de procesul anevrismal orificiile și chiar trunchiurile arterelor emergente din aortă. Anevrismele sacciforme sunt dilatații circumscrise interesând un
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de material emboligen. Pot fi afectate de procesul anevrismal orificiile și chiar trunchiurile arterelor emergente din aortă. Anevrismele sacciforme sunt dilatații circumscrise interesând un anumit diametru, putând avea diverse dimensiuni. Pereții anevrismului sacciform sunt formați din straturile externe ale mediei, adventice și formațiuni periadventiciale (anevrisme false). Lumenul acestora poate fi sediul unui tromb care ocupă parțial, mai mult sau mai puțin, cavitatea anevrismului, fiind aderent la peretele acestuia. În timp pereții se pot calcifica. Anevrismele „adevărate” (conțin în structura peretelui lor
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
asemenea mai mare decât la pacienții cu anevrisme aortice non-disecante de demensiuni similare [25]. Acest fapt poate fi explicat prin aceea că structura de rezistență a peretelui aortic la pacienții cu disecție de aortă rămâne treimea externă a mediei și adventicea aortică, deci un perete subțire, cu tensiune parietală mare (conform legii lui Laplace). Totuși nu toate studiile confirmă rata mai mare de creștere a aortei cu disecție cronică față de aorta nedisecată [1,4]. Anevrismele sifilitice, foarte rare astăzi, se dezvoltă
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Fibrilina, componentă importantă a substanței fundamentale a mediei, este determinantă pentru configurarea rețelei fibrelor elastice ale acesteia. Au fost descrise mai mult de 150 mutații ale genei fibrilinei 1. Pe lângă aceste modificări distrofice ale mediei se pare că și structura adventicei este afectată. Pe lângă prezența acestor mutații în sindroame de tip Marfan sau Ehlers-Danlos, ele au fost semnalate și în cazuri de anevrisme ale aortei toracice, în afara acestor sindroame ereditare. Ateroscleroza este etiologia dominantă în cazul anevrismelor aortei descendente toracice [28
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
mecanică datorată stresului parietal se pare că intervine și un proces de remodelare ce este determinat de alterarea atât a sintezei cât și a degradării proteinelor matriciale cu fragmentarea elastinei și subțierea mediei [29]. De asemenea, este probabilă și alterarea adventicei, a sintezei și degradării colagenului, uneori chiar prin mutație genetică. Adventicea, atunci când este integră, se pare că e suficientă pentru a preveni dilatarea aortică, cel puțin pentru un interval de timp limitat. Mobilizarea celulelor inflamatorii, interacțiunea între celulele musculare netede
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de remodelare ce este determinat de alterarea atât a sintezei cât și a degradării proteinelor matriciale cu fragmentarea elastinei și subțierea mediei [29]. De asemenea, este probabilă și alterarea adventicei, a sintezei și degradării colagenului, uneori chiar prin mutație genetică. Adventicea, atunci când este integră, se pare că e suficientă pentru a preveni dilatarea aortică, cel puțin pentru un interval de timp limitat. Mobilizarea celulelor inflamatorii, interacțiunea între celulele musculare netede și fibroblaști pe de o parte, și limfocite și macrofage pe
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Factorii genetici, de mediu, hemodinamici și factorii imunologici sunt implicați în dezvoltarea și progresia acestora. Inflamația la nivelul peretelui aortic este implicată în degradarea matricei extracelulare, existând dovezi histologice de infiltrate inflamatorii (macrofage și limfocite T) la nivelul mediei și adventicei anevrismelor. Acest proces poate să reprezinte un răspuns inflamator primar împotriva unor antigene de la nivelul peretelui aortic necunoscute; procesele infecțioase reprezintă posibili factori cauzali, identificându-se antigene virale și bacteriene. A fost pusă în evidență asocierea infecției cu Chlamydia pneumoniae
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe diferite lungimi. CLASIFICARE Cele mai utile sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
peretele arterial adiacent acestui punct prezintă îngroșarea intimei și atenuarea gradată a mediei; strict limitat la zona de contact, tunica musculară și limitanta elastică internă sunt fie absente, fie fragmentate. Peretele anevrismului este astfel constituit dintr-o intimă hialinizată, îngroșată, adventicea sacului fiind în continuitate directă cu cea a arterei de origine. Capitolul 6 MANIFESTĂRILE RENALE îN ADPKD 6.1. ANOMALIILE STRUCTURALE, FUNCȚIONALE ȘI COMPLICAȚIILE RENALE PRODUSE DE CHIȘTI Adrian Covic, Irina Mititiuc Cauza majoră de morbiditate în ADPKD este suferința
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de sânge secundară efracției la nivelul unei breșe parietale parțiale sau transfixiante. De obicei, peretele pseudoanevrismului este reprezentat de adventicea intactă sau țesutul fibros orga- nizat și structurile adiacente. Din punct de vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de sânge secundară efracției la nivelul unei breșe parietale parțiale sau transfixiante. De obicei, peretele pseudoanevrismului este reprezentat de adventicea intactă sau țesutul fibros orga- nizat și structurile adiacente. Din punct de vedere morfologic, anevrismele adevărate pot fi fusiforme (dilatație simetrică, aspect cilindric al vasului) sau sacciforme (afectează doar o porțiune a peretelui aortic și comunică printr-un colet cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
se prezintă în decurs de două săptămâni de la apariția simptomelor (2/3) și cronică dacă simptomele au o durată mai mare de două săptămâni (1/3). 36.2.2. Particularități fiziopatologice Disecția de aortă se caracterizează prin separarea intimei de adventice, sub acțiunea unui eveniment inițiator, reprezentat de obicei de un episod hipertensiv. Disecția mediei aortice determină formarea unui lumen dublu, faldul de disecție (intima și partea internă a mediei) divizând lumenul aortei într-un lumen fals și unul adevărat. Partea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
de obicei de un episod hipertensiv. Disecția mediei aortice determină formarea unui lumen dublu, faldul de disecție (intima și partea internă a mediei) divizând lumenul aortei într-un lumen fals și unul adevărat. Partea externă a mediei aortice formează împreună cu adventicea lumenul fals. De obicei, există mai multe comunicări între lumenul fals și cel adevărat ( figura 36.3). Cel mai frecvent (50% dintre cazuri) poarta de intrare se află la nivelul aortei ascendente, urmată de aorta descendentă, în zona ligamentului arterial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
naturală a disecției de aortă rămâne în continuare incomplet elucidată de studiile clinice (15). Forțele hidrodinamice din torentul circulator sunt responsabile de propagarea disecției până la ruptură, fie a faldului de disecție spre lumenul aortei, cu formarea unei fenestrații, fie a adventicei, spre exteriorul vasului, cu hemoragie potențial fatală în funcție de situsul rupturii. Prevalența disecției de aortă este estimată la 0,5 -2,9/100.000/an, cu o mortalitate de 3,2-3,6/100.000/an. Complicațiile secundare disecției de aortă sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
și de cordoane de țesut conjunctiv cu celule turtite. Țesutul conjunctiv, foarte hiperplaziat, ajunge cu timpul să fragmenteze fasciculele musculare în insule, pentru ca până la urmă să le înlocuiască în totalitate (fleboscleroză). Procesul de fibrozare a mediei invadează progresiv intima și adventicea. Endoteliul e invadat și apoi înlocuit de fibre colagene dense pe cale de hialinizare, infiltrate cu celule fixe și amestecate cu fibre elastice hiperplaziate. Asemenea modificări de endoflebită pot evolua spre tromboză sau se pot calcifica (fleboliți). Adventicea prezintă modificări ale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
progresiv intima și adventicea. Endoteliul e invadat și apoi înlocuit de fibre colagene dense pe cale de hialinizare, infiltrate cu celule fixe și amestecate cu fibre elastice hiperplaziate. Asemenea modificări de endoflebită pot evolua spre tromboză sau se pot calcifica (fleboliți). Adventicea prezintă modificări ale fibrelor nervoase (nevrită difuză) și ale vasa vasorum. Ultimele se dilată mult și se anastomozează între ele. Vasa vasorum dilatate se pot dezvolta mult în exterior și înconjoară vena lezată, imprimându-i un aspect cavernos. Alteori, se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
internă, mai rar safena externă și extrem de rar ambele. În peretele venos, primele modificări morfologice microscopice au ca localizare fie partea internă, fie partea externă a mediei. Ulterior, ele se extind în interior, înspre lumenul vascular și în exterior, spre adventice și țesutul periadventicial, determinând o afectare în evoluție a vasului, cu corespondență macroscopică organizată în 4 stadii (Pop D Popa, 1994), care includ, în succesiune: (1) dilatare, (2) hipertrofie moderată și severă, (3) atrofie, (4) scleroză periflebitică. Conform investigațiilor microscopice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hipertrofie, numărul celulelor musculare netede a fost diminuat, comparativ cu structura normală, straturile musculare ale tunicii medii fiind mai subțiri decât normal. Consecutiv procesului de fibrozare a mediei, au fost înregistrate leziuni diferite determinate de invadarea progresivă a intimei și adventicei. Afectarea intimei a fost severă, fiind observată detașarea endoteliului și înlocuirea ariei corespondente intimei prin fibre colagene dense, unele în curs de hialinizare, separate prin fibre elastice hiperplaziate. Aceste modificări de endoflebită au determinat evoluția spre tromboză. La nivel adventicial
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modifică histologia peretelui venos. 7.4. EVALUAREA ELEMENTELOR MICROVASCULARE 7.4.1. REPERE FUNDAMENTALE În descrierea structurii histologice a venelor, elementelor care asigură vascularizația li se acordă un spațiu limitat, informația fiind redusă la menționarea prezenței vasa vasorum la nivelul adventicei (Lullmann-Rauch, 2008) și a rolului în asigurarea nutriției în teritoriul extern al peretelui. O informație extrem de utilă în aprofundarea microvascularizației este furnizată de un studiu anatomic (Lefebvre, Lescalie, 1996) realizat pe venele safene lungi și scurte normale și varicoase, fixate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Maurice et al., 1998), sau prin riscul de afectare a viabilității venoase în chirurgia in situ pentru grefe vasculare (Chung et al., 2007). Datele existente indică, pentru vasa vasorum din vena safenă varicoasă, creșterea numărului de vase mici localizate în adventice și în treimea externă a mediei, la care se adaugă dezvoltarea capilarelor în relație strânsă cu tunica intimă (Bigel, Taccoen, 1996, Lametschwandtner et al., 2004, Kachlik et al., 2007). Cercetarea asupra structurilor vasculare a beneficiat în mod incontestabil de dezvoltarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
aplica un scor de cuantificare. 7.4.3. REZULTATE 7.4.3.1. EXPRESIA ELEMENTELOR MICROVASCULARE, A VEGF ȘI NOS ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE SIMPLE- STADIUL CEAP 2-3 Examenul calitativ a evidențiat existența unei rețele vasa vasorum reduse la nivelul adventicei, cu extindere modestă în treimea externă a tunicii medii, iar la nivelul intimei s-a observat o marcare intensă a endoteliului vascular. VEGF și NOS au fost slab pozitive la nivelul vasa vasorum. Imaginile următoare sunt elocvente pentru a demonstra
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
microvascularizației, a VEGF și NOS (fig. 138 145). 7.4.3.2. EXPRESIA ELEMENTELOR MICROVASCULARE, A VEGF ȘI NOS ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 2-3 Examenul calitativ a relevat existența unei rețele vasa vasorum puternic dezvoltate la nivelul adventicei, cu extindere marcată în interiorul tunicii medii. Intima hiperplazică a conținut numeroase elemente vasculare. În cazul venelor complicate prin tromboză, prezența elementor vasculare în trombusul recanalizat a fost evidentă. VEGF a fost puternic exprimat la nivelul vasa vasorum, al capilarelor intimale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2008), o sinteză a acestora fiind prezentată în cele ce urmează. Vasele care asigură nutriția venei safene penetrează peretele acesteia la intervale de 1,5-2 cm; ramificațiile lor mici trec inițial prin compartimentele fasciei externe și apoi pătrund în adventice, la intervale de 0,5-1,5 cm, deopotrivă în trunchiul și în ramificațiile mari ale venei safene mari. În regiunile trunchiului venei safene mari vasa vasorum arteriale și venoase au traiect comun, fără însă ca să existe venae vasorum care să
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
lumen; în schimb există venae vasorum izolate care se deschid individual în segmentele terminale ale ramificațiilor mari. Peretele venos nu conține limfatice. În statusul de normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei, și care se continuă în medie, capilarele cele mai interne fiind localizate în zona limită dintre cele două straturi ale tunicii medii (intern, mai lax, extern, mai dens). Venele varicoase cu leziuni incipiente prezintă, în schimb, dilatații locale mici și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a fost evidentă, datorită marcajului pozitiv ale endoteliului vascular cu anticorpul anti-CD34, a relevat diferențe nete între cele două subloturi. Comparativ cu venele varicoase simple, la nivelul venelor varicoase complicate, s-a remarcat o dezvoltare semnificativă a microvascularizației la nivelul adventicei, asociată cu prezența de vase mici în treimea internă a mediei și în intimă. VEGF a fost inițial descris ca un produs care induce creșterea permeabilității vasculare (motiv pentru care a primit denumirea de factor de permeabilitate vasculară) și care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]